15,456 matches
-
propus, atât pentru întărirea capacității instituționale a CSM, cât și pentru eficientizarea sistemului judiciar. Măsurile propuse de Comisie sunt în consonanță cu obiectivele CSM și cu nevoile sistemului judiciar românesc, în vederea asigurării sustenabilității si a ireversabilității reformei judiciare în România, întărirea statutului judecătorului și procurorilor, și a consolidării statului de drept și a supremației legii. Raportul va fi discutat în ședința Plenului CSM din 23 ianuarie 2014, urmând a fi adoptat și publicat un punct de vedere instituțional. De asemenea, ca
Raportul CE privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare [Corola-blog/BlogPost/93171_a_94463]
-
istoricii. Bunul Patriot și secularizarea averilor mănăstirești Contemporanii și urmașii l-au văzut drept ”cel mai înflăcărat apărător al Bisericei Neamului și cel mai aprig apărător al naționalismului”; el considera că unirea provinciilor istorice ar asigura alungarea vrajbei dintre frați, întărirea neamului și a Ortodoxiei Românești supusă la acea vreme prozelitismului ”papistașilor” și abuzurilor monahilor greci, care aveau pe mână toate averile Bisericii Ortodoxe Române. Din această perspectivă, Melchisedec - ”bunul patriot” - a ajutat fără să ezite înfăptuirea Unirii de la 24 ianuarie
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
din punct de vedere social, economic sau cultural, este susținută de administrația noastră”. O astfel de inițiativă este cea de înființare a unei noi legături aeriene între Verona și România, despre care Flavio Toși a spus că „este fundamentală pentru întărirea investițiilor. Dincolo de vorbe, trebuie să finalizăm inițiativele, și suntem bucuroși să susținem această inițiativă”. Despre ce linie aeriană este vorba, a explicat președintele Reprezentanței Cciro Italia, Eugen Terteleac: ” Este un proiect puternic susținut de Reprezentanta Cciro Italia, proiectăm o nouă
O nouă linie aeriană va lega Veneto de România ! [Corola-blog/BlogPost/93374_a_94666]
-
considerabilă - un exemplu: primul ziar de sport în România a apărut în 1881 -, fiind în prezent foarte activă în AIPS și AIPS Europa. De aceea, s-a subliniat și în prima reuniune a Seminarului, cu participarea reprezentanților Asociațiilor Naționale, necesitatea întăririi colaborării și revitalizării Uniunii Balcanice a Presei Sportive, înființară în 1996, la inițiativa Asociațiilor Presei Sportive din Turcia, Grecia și România, fiind agreată ideea unui Congres la Baku, în mai 2014. După cum sublinia și Yannis Daras, ”Uniunea Balcanică are nevoie
”Sportul, presa Sportivă și cooperarea în zona Balcanică” [Corola-blog/BlogPost/93376_a_94668]
-
altfel, Petru Movilă a primit de la predecesorii săi una din cele mai bune tipografii, renumită în lumea ucraineană prin editarea multor cărți de slujbă și învățătură. Restabilind, în mare parte, baza materială a Lavrei Pecerska, Petru Movilă a trecut la întărirea mânăstirii, ca centru important de răspândire a culturii. În tipografia Lavrei s-au tipărit numeroase cărții, așa că putem spune că opera lui Petru Movilă este vastă. Gheorghe Bobână, în lucrarea Petru Movilă, profilul unui destin, prezintă o clasificare a ei
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
Reformă și Contrareformă, Petru Movilă s-a dovedit un creator de punți între răsărit și apus, sau mai exact, exponentul de mare valoare care "s-a străduit să întărească unul dintre maluri pe care să existe aceste punți și anume, întărirea Ortodoxiei pe malul răsăritean", după cum precizează Părintele Ștefan Alexe. În acest sens, conștient de importanța actului său de cultură și pentru cultură, Petru Movilă a considerat Colegiul din Kiev cea mai însemnată realizare a sa, lăsându-i prin testament importante
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
bucurie un spațiu-simbol al comuniunii decât să apărăm cu patimă un vid spiritual!... Acest adevăr este confirmat de mulțimea clericilor și credincioșilor români care deja au început să ofere cu bucurie bănuțul lor pentru Catedrala care reprezintă dorința lor de întărire în credință și de înălțare în demnitate. Concluzii finale și încheierea În acest fel stând lucrurile, ne minunăm pe zi ce trece văzând câtă dreptate a avut istoricul Gheorghe Brătianu când, scriind o scurtă istorie a românilor, i-a numit
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
Părinte Arhiepiscop Iustinian, care s-a mărturisit la Preacuvioșia să în urmă cu șapte zile. Cu timp și fără timp, în plină zi și în miez de noapte a fost la dispoziția credincioșilor, tuturor dându-le cuvânt de mângâiere și întărire în credința, exemplu al minuni lui Dumnezeu fiind însuși Preacuvioșia să prin modul cum Dumnezeu l-a vindecat și la ținut mărturie timp de 30 de ani de cumplită boală de care a suferit. A publicat următoarele cărți: Mănăstirea Rohia, Editura
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
care trebuia, fără a-i mai deranja pe Platon și pe Aristotel. Cât de sonor era glasul aurului, față de acela al virtuții și al rațiunii. — Da, Îi putem răspunde papei că Îi vom furniza arbaletierii de Îndată ce vom fi terminat cu Întărirea noilor ziduri, adăugă messer Duccio. Se ridicase. Ceilalți se eliberaseră și ei de angoasa de a trebui să decidă. Acum aveau cu toții un aer mai senin. Aveți vești despre Porta al Prato? Întrebă Lapo. Se pare că au fost văzuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
floarea Nilului, cetate martir, unde trupele creștine suferiseră o Înfrângere cumplită, recucerită și pierdută În două rânduri din Încăpățânarea cruciaților de a rămâne Între ziduri, În loc să se retragă pe o poziție mai lesne de apărat. Masacrarea apărătorilor, lăsați singuri de Întăririle care nu mai sosiseră. Mizeria oportunismelor și a responsabilităților neasumate. Nebuneasca mândrie a templierilor, care voiseră să pornească la bătălie singuri, siguri de invincibilitatea lor, și rivalitatea cu celelalte ordine, care dezertaseră. Ferocitatea bestială a maurilor. După cincizeci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
meu nu rezista, slăbit de luptă, și ceda... Glasul lui Baldo Înghețase. Prin fața ochilor săi păreau să se perinde Încă imaginile acelei ciocniri. — Chirurgii Ordinului au hotărât că, pentru mine, nu exista altă speranță În afară de amputarea mâinii. Și, cu singura Întărire a lotusului, mi-am oferit brațul fiarelor cu care ei lucrau. Privi În jur, fixând cu mândrie pe toți cei de față, care parcă erau străbătuți de un fior. Fiecare din ei părea să retrăiască În carne și oase chinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Niște tipi duri, periculoși și fără scrupule. — Câți? — Cincisprezece, poate douăzeci... În mod normal, sunt șapte sau opt, dar cum încă n-au intrat în acțiune, pentru că toate mașinile și piloții se află deja în Libia, îmi închipui că așteaptă întăriri. Cum au să vină? — Îmi imaginez că pe calea aerului. În elicopter sau mai degrabă parașutându-se în timpul nopții. — Vor veni direct aici? — Mă îndoiesc. Ei știu la fel de bine ca și mine că ostaticii se află pe undeva în munți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
să știe. — Trei. — Anunță-i să vadă dacă cretinul ăsta apare pe acolo. Când pleci? — Mâine după-amiază. Îndată ce va pleca ultimul tău avion, o să aterizeze un Hercules care va pleca din Angola foarte devreme. Cu el va călători echipa de întărire de care am nevoie. - Mecanicul veșnic jegos se apropie de hartă și arătă cu degetul un punct concret. - Noaptea asta ne vor parașuta în munți și vor reveni să ne ia după patru zile. Dacă reușim să-i eliberăm pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
mort, deși acum asta nu mai are nici o importanță. Mai degrabă înclin să cred că te-au folosit ca momeală și le-a reușit... Păduchioșii ăștia știu de toate. Câți sunt? — Doi bărbați și două femei. — Sigur n-au primit întăriri? — Din câte știu eu, nu. — Unde se ascund? — Într-o peșteră mare, cu o intrare foarte îngustă. — Ai fi în stare s-o găsești? Băiatul negă cu o mișcare hotărâtă din cap și răspunse sigur pe el: — Singura dată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
începeți din nou ostilitățile? vru să știe tuaregul. — Despre asta am venit să vorbim. Dacă ajungem la un acord în privința garanțiilor, vom avea de câștigat cu toții. Când trebuie să vină avionul? — Poimâine. Și cum știu eu că nu vă aduce întăriri? Nu poți să știi, pentru că nici măcar eu nu știu - recunoscu foarte cinstit Sam Muller. Dar știu că nu e așa de ușor să recrutezi atât de repede oameni dispuși să vină într-un asemenea loc. - Își ridică mâinile cu palmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
patru zile. Trupele urmau să treacă râul Amudaria, granița naturală ce despărțea URSS de Afganistan, între Crăciun și Anul Nou. În realitate, cu două zile mai devreme, parașutiștii din brigada 56 erau deja dislocați pe teren și luaseră poziții de întărire a capului de pod de pe malul afgan, controlau trecătoarea Salang și drumul de la Termez la Kabul. Astfel, în momentul invaziei, în fața Armatei Roșii nu se mai afla nici un obstacol în drumul ei spre capitală. Trupele de desant aerian au ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în norocul său. Organizaseră lucrul în trei schimburi, grăbiți să ajungă cât mai repede la un rezultat. Godunov care era însărcinat să se ocupe de aducerea forței de muncă suplimentare, trimisese acasă în Transnistria un mesaj ca să le mai vină întăriri. Până la sosirea lor, băgase în subteran și câțiva băieți de ai săi. Aflând de hotărârea sa, Mihailovici nu făcuse nici un comentariu, se mulțumise numai să-și ascundă un zâmbet în barbă, la amintirea refuzului vehement al lui Boris de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
sau din moșiile boierești sau mănăstirești. Cele mai vechi denumiri topice pentru satele comunei Filipeni sunt în legătură cu vechile documente de danie eliberate de cancelaria domnilor Ilie și tefan din 1437 și 1438, în favoarea pisarului Mihail Oțel și cu documentele de întărire date de urmașilor lui Mihail Oțel de către domnitorii Alexandru și Petru Vodă Șchiopul, precum și din documentele de vânzare-cumpărare ale locuitorilor răzeși din Filipeni și Fruntești. Actul de danie din 1437 stabilește, în lini mari, hotarele moșiei date lui Mihail Oțel
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că, după ce au primit plata, 37 taleri, „au dat și ispisocul cel domnesc pe această moșie” (Bucovina Runcului, în partea nordică a moșiei Filipeni, în hotar cu Lecca-Ungureni - n.a.), ceea ce dovedește că vânzătorii erau proprietari deplini, cu acte domnești de întărire. Un alt document care, cu siguranță, este datat greșit, indică anul 1617, când Radu Voievod întărește lui Petre și soției sale Mălina parte din moșia Bucovina Dunavățului, cu hotarul Frunteștilor, de la Nichita, Drago pitar și alții, cu 48 taleri bătuți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ilie și Ștefan din 1437 (1438) către pisarul Mihail Oțel de către Ștefan cel Mare, dat urmașilor lui Oțel. Deși atestarea documentară a satului Fruntești datează, la fel ca și pentru Filipeni, din 1565, după cum specifică cartea de mărturie și de întărire dată de domnul Moldovei, Alexandru Lăpușneanul, pentru Gavril Dunavăț și verii lui care au fost pârâți de popa Onica din Fruntești și cu alte rude din Obârșia (Berheciului), pentru o jumătate de poiană, unde a trăit Coste Călugărul, este, fără
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nerecunoaștere a românilor ca națiune în stat, ceea ce va determina apariția conștiinței național-politice românești (Supplex Libellus Valachorum, 1791, document elaborat de reprezentanții Școlii Ardelene), condiționează acordarea de drepturi românilor, dacă se unesc cu biserica catolic (românii uniți), dă legi de întărire a exploatării iobagilor români de către nobilimea maghiară. Pe plan extern, Imperiul Habsburgic acaparează teritorii străine, le încorporează imperiului care devine un mozaic etnic și confesional. Nemulțumirile populației românești din Marele Principat al Transilvaniei, în cea mai mare parte aflată în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Voevod cel Bătrân, că a cumpărat tatăl lor, Filipaș, de la Sava Mleaștniță, pentru 140 zloți tătărești. și s-a îndreptat înaintea noastră și s-au pus ferâie, ca să le fie și de la noi carte de mărturie și de îndreptare, precum și întărire, să le fie și de la noi ocină și dedină, neclintite niciodată, în veci. Și altul să nu se amestece în fața acestei cărți a noastre. Și cine ar mai ridica o pâră mai mare, acela să fie dator la poartă 50
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
josă a satului și moșiei, despre câmpuri, țarini și poarta țărnii, despre iazuri, mori, vii și livezi, și, cu toate că nu amintescă de toate cerealele și plantele cultivate, lasă să se întrevadă a activitate economică intensă. Astfel, într-un document de întărire (carte de stăpânire) de la Vv. Moldovei, Vasile Lupu, din 18 aprilie 1648, pentru popa Andronică din Fruntești care cumpără de la Arsenie, fiul Cristinei, nepotul Moldei din Filipeni partea sa de ocină și moșie, partea Moldei, un bătrân din satul Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
calul, armele și alimentele de acasă. Se poate spune că țăranii din satele răzeșești de pe Valea Dunavățului și Berheciului au participat la luptele purtate de Ștefan cel Mare împotriva turcilor și a vecinilor hrăpăreți, de la care au primit acte de întărire pe moșiilor lor. Personalitatea lui Ștefan cel Mare a impresionat atât de mult pe contemporani și pe urmași, încât multe sate din Moldova își caută originea și începutul de la eroul Moldovei. Așa stând lucrurile, nu e de mirare că cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
își caută originea și începutul de la eroul Moldovei. Așa stând lucrurile, nu e de mirare că cei care au lăsat însemnări despre satele comunei Filipeni, despre satul Fruntești și moșia Filipeni (Toader Boca, Gheorghe Iacobeanu) pornescă de la un act de întărire dat de tefan cel Mare la 1491. Atunci când, datorită întăririi stăpânăirii turcești, țările Române nu au mai avut o armată proprie, „națională”, iar sistemul de apărare prin cetăți a fost distrus, rolul militar al țăranilor răzeși a scăzut, iar situația
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]