49,940 matches
-
la: From Glory to Glory, Scribner, New York, 1961, p. 59. footnote>. Sufletul tinde constant spre Dumnezeu, tânjind după ceea ce este dincolo de el. Prin urmare, culmea experienței religioase, chiar după moarte, nu este marcată de satisfacție (χóρος), ci de dorință (ἔρως). Întotdeauna deasupra, întotdeauna mai mare decât mine însumi Prin participarea la Transcendent, sufletul uman crește continuu, neîncetându-și niciodată înălțarea. Cuvântul din Cântare conduce sufletul sus spre înălțimi prin ascensiunile perfecțiunii, spunând „Ridică-te, vino”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Glory to Glory, Scribner, New York, 1961, p. 59. footnote>. Sufletul tinde constant spre Dumnezeu, tânjind după ceea ce este dincolo de el. Prin urmare, culmea experienței religioase, chiar după moarte, nu este marcată de satisfacție (χóρος), ci de dorință (ἔρως). Întotdeauna deasupra, întotdeauna mai mare decât mine însumi Prin participarea la Transcendent, sufletul uman crește continuu, neîncetându-și niciodată înălțarea. Cuvântul din Cântare conduce sufletul sus spre înălțimi prin ascensiunile perfecțiunii, spunând „Ridică-te, vino”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
spre un sfârșit care nu poate fi atins<footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401AB. footnote>. Astfel, ideile sau, mai bine zis, convingerile mistice ale Sfântului Grigorie de Nyssa sunt toate construite pe ideea depășirii perpetue a sinelui: „întotdeauna deasupra, întotdeauna mai mare decât mine însumi”. Viața lui Moise, Comentariul asupra Cântării Cântărilor și omiliile asupra Fericirilor sunt toate înălțări spirituale fără un posibil sfârșit (prin acest aspect, diferă în mod esențial de ascensiunile unei Sfinte Tereza)<footnote Hans
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
sfârșit care nu poate fi atins<footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401AB. footnote>. Astfel, ideile sau, mai bine zis, convingerile mistice ale Sfântului Grigorie de Nyssa sunt toate construite pe ideea depășirii perpetue a sinelui: „întotdeauna deasupra, întotdeauna mai mare decât mine însumi”. Viața lui Moise, Comentariul asupra Cântării Cântărilor și omiliile asupra Fericirilor sunt toate înălțări spirituale fără un posibil sfârșit (prin acest aspect, diferă în mod esențial de ascensiunile unei Sfinte Tereza)<footnote Hans Urs von
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
New York, 1978, p. 978. footnote>. Sufletul tânjește după Dumnezeu, dar dorința sa nu este niciodată satisfăcută, pentru că obiectul dorinței sale nu are sfârșit. Înălțarea spre Dumnezeu este ilustrată de figura lui Moise, care nu încetează niciodată a se înălța, dar întotdeauna descoperă o treaptă mai înaltă decât cea pe care a pășit<footnote De vita Moysis, II. 22, 9, GNO, VII. footnote> (dorința lui Moise de a-L vedea pe Dumnezeu este înregistrată în Exod 33). Tânjirea sa nu este niciodată
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Moise de a-L vedea pe Dumnezeu este înregistrată în Exod 33). Tânjirea sa nu este niciodată împlinită, după cum explică Sfântul Grigorie: „aceasta este cu adevărat viziunea asupra lui Dumnezeu: lipsa satisfacției în dorința de a-L vedea. Dar trebuie întotdeauna, privind ceea ce se poate privi, să reaprindem dorința de a vedea mai mult. Astfel, creșterea în înălțarea spre Dumnezeu nu va fi întreruptă de nici o limită, pentru că nu se poate identifica nici o limită Binelui, nici sporirea dorinței de Dumnezeu nu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
în vreo idee fixă despre el, ci să ne mișcăm mereu spre înainte și niciodată să nu stăm fără să tindem înainte<footnote Ibidem, 352.19. footnote>. Sufletul îl caută pe Dumnezeu și înțelege că dorința pentru iubire nestricăcioasă aduce întotdeauna o nouă dorință pentru Transcendent și nu este niciodată astâmpărată de sațietate. Un astfel de suflet nu încetează niciodată să tindă spre ceea ce se află în fața lui, îndepărtându-se de starea lui prezentă și îndreptându-se spre ce îl așteaptă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
2005, p. 68-69. footnote>. Teologia Sfântului Grigorie - o teologie a insatisfacției, a eternei frustrări și a disperării? Cu cât sufletul credinciosului înaintează în unirea cu Dumnezeu, se simte tot mai nesatisfăcut în dorința sa, pentru că Dumnezeu e infinit și rămâne întotdeauna inaccesibil în ființa Sa; oricât ar avansa în cunoașterea Lui, ființa lui Dumnezeu îi rămâne nedescoperită, însă nu doar omului, ci și îngerilor. Tot ceea ce a dobândit sufletul stârnește „dorința de a cunoaște bunătățile superioare, dar pricinuiesc în suflet și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
neabătută; astfel ea vede că împlinirea dorinței sale va genera continuu o dorință și mai mare pentru Transcendent”<footnote Idem, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 1037BC; cf. Everett Ferguson, op. cit., p. 73. footnote>. Sufletul doritor de Dumnezeu descoperă întotdeauna din ce în ce mai mult din Obiectul dorinței. Această observație este fidelă vieții spirituale, prin aceea că se deschid perpetuu noi drumuri o dată cu fiecare înălțime cucerită în progresul către Dumnezeu. Ce s-a câștigat deja devine un punct de plecare pentru noi descoperiri
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
îmbogățește. Îți dăruiește o șansă către un tip de experiență, de trăire. Și dacă lucrurile nu stau chiar așa de la început - inerțiile atîrnă greu, de multe ori - poți să-ți inventezi stări, întîlniri, imagini. Iar ele își vor căpăta concretețea. Întotdeauna mă gîndesc așa și ca să-mi diluez pesimismul, să-l temperez, să mă pornesc la drum. Cît de scurt. Să mă bucur de forme ale libertății, de mici evadări din șabloanele inevitabile ale programului zilnic, să-mi amăgesc oboseala. Teatrul
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
de Textile și Pielărie. (Dar oare o fi existînd o asemenea instituție academică?, n.n.). ŤFirul epicť, de pildă, pe care îl observăm mereu strecurîndu-se în diferite locuri în discuția textelor în proză, ba uneori și a celor în versuri. Există întotdeauna unul sau mai multe fire epice, în funcție de cît de postmodern e romanul, chiar dacă uneori epicul e redus la aproape zero. În orice caz, structura e mereu dublată de o textură. Întreaga vogă Ťșaptezecistăť a textualismului de inspirație barthesiană, de care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
esteticii polistilicice care îi aparține: „Creația lui Șostakovici reprezintă un caz impresionant al înnoirii neîntrerupte, a îmbibării constante a tot ceea ce este proaspăt, a unei noi înfloriri în fiecare primăvară. Compozitorul a prelucrat și topit o multitudine de influențe, însă întotdeauna acestea sunt într-un mod irepetabil ale lui, ale lui Șostakovici, o muzică a cărei fiecare măsură poartă în ea tot organicismul gândirii lui muzicale. Într-un mod uimitor, chiar și citatele din colaje, tipice mai ales pentru anii ’20-
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
în Occident, încercările de sinucidere ale lui Lalalilu (cea prin electrocutare fiind zădărnicită de faptul că se ia curentul), dragostea. Farsa amintește că lumea în care trăim și am trăit nu e făcută pe calapodul discursurilor despre ea și că întotdeauna scapă cîte ceva, mai precis esențialul. În același timp, ea ferește filmul și de un lirism excesiv, așa cum regizorul evită și căderea în metaforită (simboluri, parabole, gesturi neînțelese) sau vulgaritate de dragul vulgarității cu care sunt suplinite de obicei lipsa de
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
că nu folosește o rețetă consacrată, situată pe placul publicului, gâdilându-i, adică, urechile, cum ar zice dascălul lui Caragiale. Compozitorul are un plan elaborat și bine definit care pune în mișcare un angrenaj complicat și, inevitabil, rezultatul nu este întotdeauna complet previzibil. Herbert Brun, un compozitor și filozof cu totul remarcabil, vorbea despre: "ultima mea piesă pe care încă n-am învățat cum să-mi placă". Dacă rezultatul sonor este în contradicție cu logica piesei, fie programul, fie datele trebuie
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
Liviu Turcu: ,Eu am vrut să ajut CNSAS-ul..." Haralampy: Filantropica dumneavoastră intenție va fi consemnată cu litere aurii fix în anal-e... l Adrian Năstase, la Antena 3: ,Am câțiva colegi proști în Parlament..." Haralampy: Sunteți modest, domnu' Năstase - ca întotdeauna... Bravo! l Președintele ședinței de la Camera Deputaților (14 noiembrie, Jurnal TVR1): Deci, votăm ce-am votat de cinci ori până acum..." Haralampy: Nu vă descurajați - mai e până la sfârșitul legislaturii... Rubrica ,Dureri parlamentare" l Mona Muscă la Realitatea Tv (11
Din antologia telezicerilor - alcătuită și comentată de psihosociologul C. Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10032_a_11357]
-
scriitor român se expatria, prognoza era că se va irosi și pierde. Personal, nu m-am pierdut. Dar într-un fel m-am pierdut pentru cititorii din România. Nu pentru că eu scriu diferit, fiindcă, de fapt, scriu la fel ca întotdeauna. Dar temele mi s-au schimbat. Asta ridică un zid surprinzător: cititorii din România nu au încrederea să mă citească, e opinia mea, și o bazez pe modul cum scrie despre mine un critic stimat și care mi-e prieten
A fi scriitor român și în engleză by Petru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/10035_a_11360]
-
de ținut minte, ,trecătorii cu tocuri de gumă/ sigilau umbrele caselor pe astfalt.", strecurînd, cu nebunii de avangardă și lucidități din post-război, într-un castel din sticlă reciclată nostalgia după cristal. Rețeta Tonegaru, ale cărei roade le vor culege, ca-ntotdeauna, urmașii.
Spune-i că le voi culege pentru el... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10055_a_11380]
-
carte și presă pentru tineret de la Paris, Montreuil, aflat anul acesta la a 22-a ediție. Salonul, organizat de regulă, la sfîrșit de noiembrie, atrage mii de vizitatori, - profesioniști, mediatori sau consumatori - care vin rînduri-rînduri în marea Hală a Expoziției, întotdeauna neîncăpătoare, din arondismentul Seine-Saint-Denis. Este un loc animat, care îți permite să fii ,branșat" la fenomenul în ascensiune numit mai larg și mai nou ,cultura pentru copii", și unul din puținele, alături de muzee și expoziții, unde se sta la coadă
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
pot ține de promisiune. Înțeleg din ceea ce-mi spuneți că n-ați simțit nicăieri în textele mele beteșugurile scrisului canonit. Dați-mi răgaz să roșesc sub povara complimentului. Înseamnă că sunt un disimulator redutabil. Vă asigur că nu scriu întotdeauna lejer, surâzător și dezinvolt. Am zile când mi se pare că ratez. Am momente de blocaj sau de indispoziție. Uneori sufăr fiindcă îmi dau seama că lucrurile pe care le-am spus ar fi meritat o formă superioară de exprimare
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
atât detaliile caracterului și firii sale sunt mai vizibile. în timp ce, pe noi, din cauza altitudinii la care se află, Personajul nici nu ne mai percepe. Vorba poetului: "S-a schimbat, boierul, nu e cum îl știi..." Asta vroiam să spun: există întotdeauna un risc al celebrității. Acest risc este de a fi văzut și cercetat în toate amănuntele, de a-ți fi pipăite toate însușirile, ca și cusururile. Iar dacă mai ai de-a face și cu o presă liberă, primejdiile se
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10074_a_11399]
-
nu mai este demult un secret pentru nimeni dintre cei ce i-au stat sau îi stau în preajmă. Nu a dat niciodată prea mulți bani pe ascensiunea socială, nici măcar pe propria persoană, iar principala sa prioritate existențială a părut întotdeauna a fi aceea de a se bucura de mustul vieții, găsit cel mai adesea în discuțiile interminabile cu prietenii, eventual în jurul vreunei sticle cu vin. La fel ca Petre }uțea, Deliu Petroiu și-a consumat o bună parte din geniu
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
în jurul meu și Ceaușescu. Ceea ce nu înseamnă că am avut vreo stimă pentru Ceaușescu. Nu mi-am pus niciodată problema căderii comunismului și, cu siguranță, nu aș fi avut curajul să particip la vreun eventual complot. M-am simțit însă întotdeauna liber (oricât de bizar ar suna), nu m-am ferit să spun despre alb că este alb și despre o prostie că este o prostie, și nici nu am avut vreodată sentimentul că, în felul acesta, mi-aș face vreun
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
binișor nutrită de gândul la recompensă, la Ťinsulať pe care Cavalerul Tristei Figuri i-o tot promite scutierului său"? O fi patronul gazetei în care publicați mai nou, și pentru care sub-semnatul e - în limbajul elevat care i-a caracterizat întotdeauna prozele indigeste - nici mai mult, nici mai puțin, decât o "lichea"? Spuneți-o de-a dreptul, că nu e nici o supărare! La câți oameni am atacat eu, credeți-mă că sunt pregătit să îndur orice. N-am nici mania per-secuției
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
România literară, nr. 43, Gina Sebastian Alcalay, "Despre autori și cititori"), Heiner Müller, autorul piesei în discuție crede că " Adevărata plăcere în scris este plăcerea pe care o găsești în evenimentele tragice", tot el subliniind că "Teatrul s-a preocupat întotdeauna de evenimentele tragice". Ultima părere este cât se poate de adevărată, numai că după tensiunea intensă a unei tragedii antice te eliberezi prin efectul catarsis-ului, iar în tragedia shakespeare-iană și în speță în Hamlet se moare din nevoia de
Piesa din piesa by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10106_a_11431]
-
motivul "copilului mort" circulă de la o operă la alta. Îl regăsim în Micul Eyolf de Ibsen, în Interior și Moartea lui Tintagiles de Maeterlinck, în Pescărușul sau Livada de vișini de Cehov. Deși rațiunile acestor decese variază, ele se produc întotdeauna în afara voinței umane: boli, mai mult sau mai puțin diagnosticate, accidente sau înec, căderi... neprevăzutul tragic intervine de fiecare dată spre a tulbura vieți, spre a sfărîma alianțe, oficiale sau nu, cu alte cuvinte spre a răvăși ființele care îndură
George Banu - Uciderea pruncilor by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Journalistic/10107_a_11432]