5,014 matches
-
folosite În ceremonii de magie precum și la descântece ori farmece de legare ori dezlegare. De asemenea, ne vom ocupa de un capitol de dendromitologie, referindu-ne la unii arbori ce se remarcă prin caracterul lor apotropaic și de asemenea la Întrebuințarea lor În cult, având „rădăcinile” În tradiție și folclor. Pentru noi, românii, progresul științific al medicinei aparține folclorului și medicinei populare. În această privință avem de-a face cu credințe și superstiții care coexistă de mii de ani pe pământul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
până la publicarea primei ediții a lucrării de față, care a fost atașată celei de-a treia ediții a Originii speciilor din 1861, autorul observa, la capătul prezentării ideilor lui Lamarck despre cauzele modificării speciilor (acțiunea mediului fizic, încrucișarea și îndeosebi întrebuințarea sau neîntrebuințarea organelor) și a legii sale „a dezvoltării progresive a organismelor“: „Vederile și motivările eronate ale lui Lamarck au fost anticipate de Erasmus Darwin.“ Cel mai bine reiese însă modul în care a perceput Darwin deosebirea dintre o abordare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
antonesciene care au folosit pe toată durata războiului munca evreilor în mod cu totul gratuit, noii șefi de la Ministerul de Interne fixaseră un tarif modic pentru fiecare zi de lucru. Iată cu ce bani se alegeau premilitarii români și evreii: „...întrebuințarea premilitarilor și evreilor se va face în condițiunile de retribuție prevăzute în ordinele nr. (...), adică: 100 de lei pe zi pentru hrană; 120 de lei pe zi pentru uzură efecte”. De aici, putem trage concluzia că „efectele” erau, de fapt
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Vasiliu, Ioan Gheorghiu și V. Antonovici -, s-au soldat cu următoarele concluzii: „la toate cofetăriile camerele destinate pentru laborator lasă foarte mult de dorit în ceea ce privește curățenia; se încalcă articolul 143 din Regulamentul sanitar asupra fabricațiunii alimentelor și băuturilor ce interzice întrebuințarea vaselor de aramă nespoite”. Marea majoritate a unităților ce deserveau populația Bacăului cu produse alimentare încălcau și cele mai elementare norme igienico-sanitare. Astfel, camera de bucătărie de la hotelul „Central” era neîngrijită și deservea, constant, și nevoia de somn a bucătarului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o amenințare fără aplicare practică la fel ca și cea a împușcării a 20 de evrei comuniști și a 10 români de aceeași orientare politică, în cazul constatării unei activități anti-românești de sabotare a eforturilor de război. d. Instrucțiuni de întrebuințare la muncă a prizonierilor de război ruși După cum scriam mai sus, în orașele Huși și Bârlad sau în județele Fălciu și Tutova nu au fost lagăre de prizonieri sovietici în schimb au fost suficient de mulți în Lagărul nr.4
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
două adunări române puteau servi ca model de corp constituit civilizat, de cea mai ireproșabilă ținută..." Se arată nemulțumit (O contribuție heraldică la istoria Brâncovenilor 1935) că limba națională nu are "o terminologie heraldică proprie și precisă, consfințită de o întrebuințare străveche" iar față de mulți contemporani afișează o imperturbabilă condescendență: Georges Valentin Bibescu "a cîștigat premiul 2-lea de automobile la Geneva, vreo 150 franci și niște pantofi", Alexandru Bibescu e "prea nebun" și "maniac furios", Ion Brătianu e "cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
este un adjectiv cu funcție adverbială” (art. cit., p. 100). După ce constată că adjectivele de tipul celor de mai sus au fost privite în diverse feluri în gramatica românească, Gh. N. Dragomirescu arată că „numele consacrat, în gramatica limbii latine, întrebuințării adverbiale a unui adjectiv (care rămâne variabil) este de obicei cel de ,,atribut predicativ” întrucât, prin dubla lui funcție gramaticală, el reprezintă în propoziție un cuvânt predicativ - adică exprimă, mai mult decât predicatul gramatical, ceea ce se comunică în propoziție” (art.
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
producția și schimbul de mărfuri au marele avantaj de a minimiza pierderile colective. Forțele pieței fac în așa fel încît factorii de producție care nu ating standardele curente de eficiență să fie rapid și continuu eliminați și obligați să găsească întrebuințări alternative, mai productive. Forțele de piață "pun la zid" factorii de producție necompetitivi. Piețele funcționează după maxima lui Abraham Lincoln, după care cei ce au nevoie de ajutor ar trebui să-l caute în propriile brațe. În felul acesta, piețele
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a Treia, riscă să transforme societatea civilă într-un concept ideologic. Încercarea de a contura o explicație teoretică grandioasă în privința relațiilor trecute, prezente și viitoare dintre societățile civile și state și de a combina în acea explicație cele trei diferite întrebuințări ale termenului de "societate civilă" prezentate mai sus este nepotrivită și total indezirabilă. Ar însemna să atragem întrebuințările limbajului societății civile într-o contradicție performativă un limbaj sensibil la complexitate și deschidere ar deveni simplu și ermetic și, în felul
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
grandioasă în privința relațiilor trecute, prezente și viitoare dintre societățile civile și state și de a combina în acea explicație cele trei diferite întrebuințări ale termenului de "societate civilă" prezentate mai sus este nepotrivită și total indezirabilă. Ar însemna să atragem întrebuințările limbajului societății civile într-o contradicție performativă un limbaj sensibil la complexitate și deschidere ar deveni simplu și ermetic și, în felul acesta, ar paraliza potențialul său radical pluralist și democratic. Un "metadiscurs" teoretic sau o "narațiune grandioasă" despre societatea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
despre societatea civilă ar ipostazia aproape sigur distincția societate civilă stat, înzestrînd-o probabil cu calități fals antropomorfice; ar produce, probabil, generalizări filosofice fluente, observații sociologice suprasimplificate, precum și recomandări și tactici politice dogmatice sau eronate. Așa că obiectivul intelectual, de a clarifica întrebuințările curente, confuze și suprapuse ale conceptului de societate civilă, ar trebui să fie mult mai modest: ar trebui depuse toate eforturile pentru a da renașterii actuale a societății civile forma unui punct de vedere interpretativ care să fie de oarecare
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
în baza unor adaptări spontane. Insistînd pe caracterul istoric, specific, al relației stat-societate civilă, Marx și adepții săi au evidențiat corect formele nedemocratice ale puterii de clasă protejate de societățile civile moderne. Și Wood lovește în mod deosebit în aceste întrebuințări ale termenului de "societate civilă", ce presupun că doar instituțiile de stat sînt coercitive. Toate aceste idei neomarxiste sînt folositoare. Dar sînt convins că economismul abordărilor neomarxiste, afirmațiile lor despre o "clasă universală" și acceptarea explicită (exprimată de Neocleous) a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
să furnizeze liantul necesar pentru sinteza teoriilor lui S. Kripke, pe de o parte, și ale lui S. Mill, pe de altă parte. După R. Martin (1987, p.147), SP nu este gol de conținut, ci își poate adapta diverse întrebuințări retorice: metonimice (Recitesc Duras); metaforice (Este chiar André Breton: identificare obiectiv falsă, însă justificată prin proprietățile comune: de exemplu, o artă poetică comparabilă); de exemplificare (Un Sartre ar fi atacat: "un om ca Sartre..."). În schimb, SP este gol de
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
sau amintirea copilăriei un subtitlu o dedicație un epigraf la începutul celor două părți coperta a patra semnată G.P. Îmi amintesc un subtitlu o dedicație un avertisment un post-scriptum un index coperta a patra semnată G.P. Viața ca mod de întrebuințare un subtitlu o dedicație un epigraf un preambul cu un epigraf bibliografii note un plan al imobilului cu "piese anexe" conținînd un index, repere cronologice, o "recapitulare a poveștilor" un post-scriptum O colecție de amator un subtitlu o dedicație un
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
este titlul Îmi amintesc care amestecă raportul tematic real și introduce o lectură generică (autobiografică?) a textului. Al doilea principiu de clasificare: titlurile metaforice și subtitlul "generic": exemplu, Lucrurile, "o poveste despre anii '60". De asemenea, Viața ca mod de întrebuințare, titlu programatic, titlu revelator al unei complexități căutate și acreditate prin subtitlul indicației generice "romane". De luat în seamă și neobișnuitul titlu Care bicicletă cu ghidon cromat din spatele curții? pe care subtitlul îl comentează în mod satiric, "povestire epică în
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
rostește sau scrie un nume aparent lipsit de înțeles) Căci, deși în limba noastră de astăzi aceste nume n-au nici un înțeles, odată ori în vreo limbă oarecare ele au avut ori au însemnătatea lor, și atât forma, cât și întrebuințarea lor de astăzi, poate să steie în legătură cu însemnarea de odinioară. Pentru noi acest fragment certifică ideea că scriitorul putea alege în opera sa numele eroilor ținând cont de etimologia lor. A ținut chiar o prelegere publică în ciclul celor organizate
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
explicația. Romanul sadovenian din 1933 va reuși să fie un splendid roman pedagogic și metafizic, așa cum a visat Slavici pentru Din bătrâni, dar nu a reușit. Există trei mijloace prin care autorul Crengii de aur produce "ceața mitică": o anume întrebuințare a numelor (de locuri și de persoane), crearea spațiului circular și viziunea vieții ca icoană a lumii. În romanele istorice, Slavici este scrupulos doar în ceea ce privește antroponimia și toponimia aleasă. El cercetează denumirile localităților din zona geografică în care situează acțiunea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
etica investește puterile cu niște utilitți publice, acționând ca un factor de temperanț în viața social, fiind, cum spune Ralea, amortizorul exceselor politice, sau, și mai explicit; Etica socializeaz puterile, transformându-le din scopuri cu finalitți proprii în mijloace de întrebuințare general. Pentru aceasta, ea întrebuințeaz procedeul neutralizrii prin contrariile lor, opunând forțelor superbe tocmai ceea ce ele disprețuiesc, oprind desfșurarea lor nemsurat prin concurența propriilor lor antinomii. În consecinț, autorul arat cum toate moralele au condamnat tendințele imperialiste și cele avare
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
tinzând s devin tiranic, exercitând imperialisme, împiedicând dezvoltarea celorlalte. Or, se știe, moralele combat ascendența și tirania acestor puteri, iar omul rstoarn supremațiile, raporturile de forț, aducând echilibru și compensație, socializând aceste puteri și prefcându-le, din scopuri, în mijloace de întrebuințare general. Pornind de la o sugestie a lui Levy-Bruhl, din Știința moravurilor, anume c majoritatea doctrinelor pun în centrul speculațiilor lor problema mobilului care determin voința în actul moral (adic ceea ce ne face s acționm sau s lucrm într-un fel
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și sensul alienării pe care această deosebire o creează, făcând imposibil pentru majoritatea membrilor educați ai societății noastre să aibă cunoașterea și înțelegerea necesare pentru o evaluare critică semnificativă a practicilor sociale și a disciplinelor intelectuale bazate pe astfel de întrebuințări ale matematicii. Prezentul exercițiu de "schimbare de nume" este dedicat tocmai efortului de transformare și desființare a acestei alienări. Comentarii Eseul matematicianului american Felix Browder (n. 1928), profesor la universitățile Chicago și Rutgers și unul din creatorii analizei funcționale neliniare
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
evidente. E foarte firesc în cazul lui Hogben, întrucât indiscutabil el nu este matematician; prin "matematică" el înțelege matematica pe care o poate el înțelege, și pe care eu am numit-o matematica "de școală primară". Această matematică are multe întrebuințări, așa cum am admis, pe care le putem numi "sociale" dacă vrem, și pe care Hogben le impune făcând multe apeluri interesante la istoria descoperirilor matematice. În asta constă meritul cărții sale, întrucât îi permite să-i facă pe mulți cititori
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
bun. În acest sens, John Dewey notează: "Adesea aud că se apără și se proslăvesc procedee plictisitoare și exemple searbede pentru motivul că "copiilor le plac așa de mult". Da, acesta este lucrul cel mai rău; intelectul, privat de o întrebuințare valoroasă și lipsindu-l de plăcerea unei activități potrivite, se coboară la acest nivel la care este supus să cunoască și să execute și astfel devine interesat de o experiență forțată și dureroasă". (Dewey, 1977, p. 81) A doua cale
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
adevărate este încrederea. În plus, în mediile on-line adevărul ca valoare este înlocuit tot mai mult prin încredere, subiectul autorității acționând oarecum în manieră utilitaristă: pentru el problema valorii de adevăr a cunoașterii utilizate nu există, există doar valoarea de întrebuințare (utilitatea ei) pentru care garantează în prealabil membrii echipei, dacă este vorba de un joc on-line, sau membrii comunității participante la un forum de discuții, care s-au înscris și participă (își pun cunoștințele la dispoziție) din proprie inițiativă. Cu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în modernitate, incapabil să constate că societatea utilizează alte instanțe de legitimare (nu cunoașterea, ci mediatizarea și accesul la resurse); într-o lume care își făurește idoli pentru o zi, iar modelele nu mai au valoare, ci doar valoare de întrebuințare (relativă și pe termen scurt) profesorul încă mai pledează prin modul lui de a fi pentru cumpătare în toate, poate și pentru că nu (mai?) are acces la resurse. Însemnele exterioare și interioare (valori, mentalități) ale purtătorului autorității și-au pierdut
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
carton acoperit cu pânză (satin, etaminăă. Ei pot confecționa tablouri care reprezintă: flori, animale,eroi îndrăgiți din povești sau desene animate, sau chiar peisaje compoziționale, Prin folosirea acestei tehnici, elevii pot abserva că materialele textile care nu mai au nici o întrebuințare pot fi recuperate, dânduli-se sensuri noi prin întrebuințare nouă. Tehnica colajului din frunze și flori uscate, semințe Această tehnică este foarte mult îndrăgită de copii pentru că necesită o pregătire îndelungată a materialului cu care se lucrează. Încă din timpul verii
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]