1,698 matches
-
nelimitabil, către libertatea infinită. în antropologia lui Berdiaev, omul apare ca partenerul de libertate al divinului. Descoperindu se lumii, libertatea increată așteaptă răspunsul creator al omului, fără de care Dumnezeu însuși nu și-ar valorifica posibilitățile eliberatoare, văzîndu-și astfel mărginită, știrbită întrucîtva propria libertate. Omul capătă astfel un rol decisiv în metabolismul libertății supraabundente a divinului, pe care l-au tematizat mistici contemplativi precum Eckhart sau Angelus Silesius al cărui vers Berdiaev l-a înscris ca motto la Sensul creației. Respingînd orice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
rușine, era un blestem. Asasinații, de pildă, erau penalizați ritual. De vreme ce moartea însemna trecerea spre altă stare de ființă, mai apropiată de libertatea totală a persoanei, a muri subit, fără a conștientiza separarea de varianta ta muritoare, însemna să rămîi întrucîtva captiv în legăturile lumii de aici, să nu te fi despovărat cu totul de determinismul ei, să mergi așadar îngreunat pe drumul lung al propriului destin. Ca și tatăl lui Hamlet, cavalerul Gaheris piere otrăvit, iar regele Arthur și toți
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
puteau atenta la libertatea de gîndire, la libertatea persoanei înseși. Paradoxul societăților moderne stă în faptul că pentru a asigura individului condiții de realizare completă se folosesc mijloace slabe, formale, care îi lasă libertatea intactă, dar totodată neorientată, vagă, vulnerabilă, întrucîtva la îndemîna modelor și a ideologiilor dominante : o libertate care, din perspectiva persoanei, este oricum, prin definiție, imperfectă. Trupul feciorelnic : integritate sau integralitate? Pentru platonism, dar și pentru o anumită mistică rigoristă, inclusiv creștină, categoria trup reprezintă un obstacol de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pustia egipteană, Antonie și emulii săi încercau să-și conducă trupul de carne spre întîlnirea cu principiul lui. Posturile, disciplina rugăciunii și a muncii manuale nu urmăreau să mortifice trupul pieritor, ci să-l subțieze, să-l facă să regăsească întrucîtva liniștea, respirația, consistența ce-i fuseseră proprii în Paradis. Ei încercau să ducă trupul cît mai departe în aventura persoanei lor integrale. Departe de a-l reprima, asceții severi ai pustiei purtau o rafinată grijă spirituală trupului. Aveau o atitudine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un om fragmentat. Așa încît ne vine la îndemînă să stabilim o distanță între convingerile noastre religioase chiar cînd le exprimăm public și viața curentă, obștească sau particulară. Ni se pare firesc să ne comportăm, să gîndim chiar diferențiat, izolînd întrucîtva unele de altele diferitele dimensiuni ale ființei noastre sociale și intime. René Guénon observa, critic, că omul religios acordă astăzi credinței doar un sector strîmt din existența sa, în vreme ce restul vieții și restul concepțiilor lui sînt foarte moderne, ceea ce pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în cazul gnosticilor din Antichitatea tîrzie, elanul către absolut este atît de teribil încît capătul de jos al distanței devine apăsător, carceral, demonic. Cînd religia se sedentarizează, ea produce teologii ale istoriei, cadre sociale, civilizație. Atunci distanța verticală își inversează întrucîtva vectorul dominant. Polul absolut se reflectă în lume, îi dă acesteia catafatic ordinea globală, sensul, legitimitatea, fără ca totuși conștiința distanței să slăbească. Dimpotrivă. Cultura colectivă, în toate aspectele ei, se întemeiază pe schimbul de daruri și de cereri între polii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
distanțe de acum solid instaurate. Dar oamenii dorinței (însingurații, contemplativii, misticii) marchează, în interiorul peisajului social, elanul ascensiunii unitive prezent numai ca ideal, ca orientare, ca speranță eschatologică pentru întreaga comunitate. Pentru cea din urmă, distanța se mărește și se destinde întrucîtva: accesul la Polul superior rămîne pe mai tîrziu, trebuie așteptat pînă la sfîrșitul istoriei, chiar dacă Polul acesta își pune amprenta pe istorie și social, chiar dacă lucrează în interiorul lor. Iar, destinzîndu-se, distanța înclină să se orizontalizeze. Apocalipsa începe să fie concepută
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
interogată, cercetată, la care toți membrii societății și toate aspectele vieții lor se raportează într-un fel sau altul. Criza distanței orizontale Modernitatea tîrzie a inaugurat un alt model mental, pe care cercetătorii au ales să îl numească, frapant, poate întrucîtva impropriu, dar semnificativ, ieșirea din religie. Diagnosticul desemnează starea/evoluția unei societăți în care religia, departe de a constitui în continuare reperul pentru toate aspectele vieții, abia de mai are prezență culturală în viața publică, pierzîndu-și în orice caz acea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în termeni creștin-răsăriteni întrebarea despre sensul istoriei, despre persoana-în-istorie, a extrage din modernitate o nouă situare mentală, fertilă pentru scrutarea adevărului creștin, la asemenea provocări au răspuns revoluția religioasă a intelectualilor ruși, la începutul secolului XX, sau alți gînditori aparte, întrucîtva izolați. Abia astăzi, presate de intrarea țărilor est-europene în Uniunea Europeană, Bisericile Ortodoxe încep să formuleze generalități privitoare la relația dintre principiile doctrinei lor și cele ale democrației liberale. Așa încît reflecțiile lui André Scrima de acum jumătate de secol, privitoare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
conștiința unui divin de necuprins în concepte, cît și elanul cunoașterii spre această țintă : e, ca atare, un moment apofatic . Atitudinea critică, ateismul purificator nu sînt, desigur, monopolul modernității tîrzii. Orice Reformă se revoltă în fața unui tradiționalism care a secularizat întrucîtva absolutul. Dar, atunci cînd revolta/reforma se instituționalizează în cîmpul credinței, ea poate produce, alături de critici legitime și rectificări, mutații mai grave decît carențele pe care a vrut să le combată. Revoltat de administrarea autoritaristă și mercantilă a sacrului în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
E drept că societatea și-a pierdut totodată calitatea de oglindă a mișcărilor cerești. E drept că persoana este redusă în mod curent la individ. Dar omul în verticala lui completă poate profita totuși de această radicală dezvrăjire. Ea e întrucîtva purificatoare, de vreme ce ne arată cu o limpezime brutală că societatea, istoria, cosmosul pot fi doar simboluri, nu întrupări ale transcendentului, că singurul loc unde el se întrupează este inima profundă a persoanei. Nikolai Berdiaev, filozof răsculat împotriva categoriilor de general-obligatoriu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tradițiile în convergență? Nu ne incită el să descoperim latențele de paradox pe care le cuprinde propria noastră existență? Dacă le-am interpreta pe acestea în sens spiritual, existența curentă ar putea căpăta ceva dintr-un simbol practicat, care participă întrucîtva, de foarte departe, la pulsația antinomică a Polului divin. în înțelesul lui cel mai productiv spiritual, apofatismul nu se reduce la o teologie negativă, care, tematizînd divinul prin negarea/depășirea categoriilor mundane, ar face pandant teologiei afirmative, abordării catafatice. Ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
derivată din problema teologico-politică. Ambele teme sînt moșteniri provenite din formația creștină a Europei, constituie aplicații în sistemul lumii ale unei gîndiri religioase paradoxale. Mai mult, se consideră în genere că laicitatea e coextensivă creștinismului, că ar fi produsul lui întrucîtva natural, deși tîrziu, dat fiind că numai religia creștină stabilește ca principiu și încă din originile ei o distincție între sfera religiei și cea a puterii politice. Poate că relația istorică între laicitate și creștinism (occidental) nu e de înveșmîntat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a sa regulă a analogiei inverse, privește realul de la ambele capete, din ambele puncte de vedere, cel perspectival și cel trans-perspectival. Ea identifică în împrejurările cele mai banale oglindirea transcendenței, în lucrurile umile răsfrîngerea celor supreme. De aceea, poate pregăti întrucîtva întîlnirea ochilor. Spectacolul public și mediatic, spectacolul vieții noastre curente, cu toată contingența lui prea adesea derizorie, nu constituie, pentru această gîndire, un material inutilizabil. Dimpotrivă. Contingența lui are destulă distanță față de absolut încît să producă tensiune simbolică. Faptul că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
schimbului între interioritatea divină și cea umană : Dumnezeu e constrîns să umple, cu întreaga lui divinitate, golul care îl cheamă, îl atrage, îl captează într-un anume sens. S-ar putea spune, de asemenea, că, limitîndu-și expansiunea naturală, ființa dă întrucîtva loc în sine însăși tuturor existentelor pe care nu le-a violentat, față de care s-a retras deși avea puterea de a le acapara, supune ori strivi. Exteriorul e întrucîtva transmutat de ea în propria interioritate. Ceea ce, în afară și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
putea spune, de asemenea, că, limitîndu-și expansiunea naturală, ființa dă întrucîtva loc în sine însăși tuturor existentelor pe care nu le-a violentat, față de care s-a retras deși avea puterea de a le acapara, supune ori strivi. Exteriorul e întrucîtva transmutat de ea în propria interioritate. Ceea ce, în afară și din afară, apare ca retragere înseamnă de fapt o îmbogățire a interiorului. Ființa capabilă de restrîngerea liberă a propriei expansiuni actualizează alteritatea în spațiul ei lăuntric. într-adevăr, doctrinele spirituale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trecerea comunității ebraice în diaspora, Prezența divină nu mai are un sanctuar în jurul căruia să se organizeze o ordine socială și o putere politică. Această Prezență se retrage în incinta Torei, se sprijină pe practicile unei comunități risipite, dislocate, aflate întrucîtva la marginea istoriei, pe muchia dintre istorie și eschaton. în creștinism, delimitarea unei sfere laice, unde Dumnzeu dă creaturii sale libertatea de a se organiza după capul ei, apare chiar din zorii noii religii. Spre deosebire de alte credințe, creștinismul se ivește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acest depozit nu mai radiază ca de la sine înțeles în societate, unde cultura religioasă scade accelerat. Pe de altă parte, căutătorul spiritual are și alte surse de informație și formare pe lîngă vocea oficială a Bisericii. Bisericile creștine înseși acceptă întrucîtva că temele religiei pot fi studiate și difuzate cultural, dezbătute în spațiul public și academic, în dialogul dintre vocile religiei și cele ale culturii. Teologii înșiși socotesc că științele și filozofia religiei pot contribui la o mai fină înțelegere a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nici nu-i poate fi dat din afară de altcineva. Orice tendințe ideale dispar din viața socială dacă se dă omului atâta ajutor din afară, Încât nu mai are nevoie să-și ajute singur. Ajutorul exterior este bun pentru a Înlătura Întrucâtva piedicile din calea progresului social; nu este Însă suficient pentru a provoca progresul. Pentru aceasta este nevoie de forță interioară; de un efort care să ne pună În activitate spre a păși mai Înainte pe calea netezită din exterior. Pentru ca
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
nici nu-i poate fi dat din afară de altcineva. Orice tendințe ideale dispar din viața socială dacă se dă omului atâta ajutor din afară, Încât nu mai are nevoie să-și ajute singur. Ajutorul exterior este bun pentru a Înlătura Întrucâtva piedicile din calea progresului social; nu este Însă suficient pentru a provoca progresul. Pentru aceasta este nevoie de forță interioară; de un efort care să ne pună În activitate spre a păși mai Înainte pe calea netezită din exterior. Pentru ca
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În ziua de 25 august 1938, a apărut prima oară cotidianul Magyar Nemzet, care, pe toată durata războiului, a afișat acele principii liberal- conservatoare care se situau în flagrantă opoziție cu Germania nazistă, dar și cu politica guvernării maghiare, deși întrucâtva mai ambiguu. În ziar scria multă lume, de la populistul Szabó Zoltán sau conservatorul Szegfű Gyula, până la rasistul Lendvai István și Devecseri Gábor, devenit mai târziu comunist. Nu e de mirare că tonul publicației a stârnit repede antipatia guvernului german și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
variată despre cazurile în speță. Înainte de toate trebuie să precizăm că, într-adevăr, asemenea demolări de biserici au avut loc. Datele cu privire la numărul bisericilor greco-catolice și ortodoxe construite între 1918-1940 pe teritorii care, mai târziu, s-au înapoiat Ungariei, diferă întrucâtva: secția "Naționalități" a oficiului prim-ministrului avea alte cifre (463 biserici, dintre care 272 greco-catolice și 191 ortodoxe) decât specialiștii Ministerului Cultelor și Educației (416 biserici, dintre care 237 greco-catolice și 179 ortodoxe). În orice caz, construirea de biserici era
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
rolul rațiunii în cadrul relației cu Dumnezeu, Anselm realizează o relație de interdependență între credință și rațiune: "Eu, Doamne, nu țintesc la a pătrunde înălțimea ta, fiindcă în nici un fel eu n-o alătur pe aceea a minții mele, însă doresc întrucâtva să înțeleg adevărul tău pe care inima mea îl crede și-l iubește. Căci eu nu caut să înțeleg pentru a crede, ci cred ca să-nțeleg. Și chiar acesta cred: că necrezând, n-aș înțelege"48. Relația aceasta arată ceea ce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1993, pp. 7-8: "Sfânta Treime este suprema taină a existenței, care explică însă toate, sau fără de care nu se poate explica nimic. De aceea, deși e suprema taină, este întrucâtva inteligibilă, conformă până la un loc unei logici... Biserica Ortodoxă vede pe Sfânta Treime, ca Dumnezeul iubirii, lucrătoare și prin Sfântul Duh în sufletele credincioșilor, pentru a-i ridica în relația iubitoare dintre Persoanele ei. Datorită acestui fapt, Sfintele Taine au
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
există numai pentru ca să irite sensibilitatea noastră. Este banal că aproape fără încetare toți ne ostenim să potrivim cît mai bine realitatea cu simțirea noastră, și că, în stare normală, nici o clipă nu ne părăsește convingerea că putem să o potrivim întrucîtva. Aceasta face ca în mulțimea mare a oamenilor, cu rezistența intelectuală slabă, ușor se naște credința că realitatea este din capul locului alcătuită cu totul de dragul nostru. În înțelesul acesta sentimentalismul este puerilitatea esențială a masei umane, și aceasta se
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]