1,754 matches
-
îmi suportă iritarea ca și cum și-ar fi dat dinainte cuvântul că-l va cruța pe bolnav. Firește, acest lucru mă enerva: dar, mi se pare, lui îi trecuse prin minte să-l imite pe prinț în ce privește «smerenia creștină», ceea ce era întrucâtva caraghios. Acest băiat tânăr și înflăcărat imită, firește, totul; dar uneori mi s-a părut că ar fi timpul să trăiască și după mintea lui. Țin foarte mult la el. L-am chinuit și pe Surikov, cel care locuia deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
împărtășisem clar ideea mea, știam că mi-o înțelesese; iar ideea era de așa natură, încât cu siguranță putea veni ca să mai vorbim o dată pe marginea ei, chiar foarte târziu. Am crezut că pentru asta a venit. Dimineață ne despărțiserăm întrucâtva ostil și chiar țin minte că de vreo două ori m-a privit foarte ironic. Tocmai această ironie am surprins-o acum în privirea lui, ea mă jignise. La început nu mă îndoiam câtuși de puțin că acesta este Rogojin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să vorbiți cu mine după ce pleacă toți? îl întrebă el. — Chiar așa, spuse Evgheni Pavlovici, așezându-se deodată pe un scaun și invitându-l pe prinț să stea lângă el. Însă acum mi-am schimbat temporar intenția. Recunosc că sunt întrucâtva derutat, ca și dumneavoastră. Gândurile mi s-au încurcat; pe deasupra, chestiunea pe care vreau s-o discutăm e prea importantă pentru mine, ca și pentru dumneavoastră, de altfel. Vedeți, prințe, măcar o dată în viață vreau să fac o faptă absolut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și făcuse repede cale întoarsă. (În ultimele zile, se apucase tare de băutură și-și făcea veacul într-o sală de biliard.) Chiar Kolea, cu toată tristețea lui, începuse să-i vorbească ceva nebulos prințului. Prințul îl întrebă direct și întrucâtva iritat pe Lebedev ce părere are despre starea de acum a generalului, de ce e acesta atât de alarmat. Îi povesti, în câteva cuvinte, scena din timpul zilei. — Fiecare are neliniștile lui, prințe, și... mai ales în secolul nostru ciudat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
tot de acest... ciudat articol din arhivă. I-am remarcat nerozia și întrucât eu însumi am fost martor... vă mirați, prințe, vă uitați la chipul meu? N-nu, eu... Par mai tânăr decât sunt, spuse generalul lungind cuvintele, dar sunt întrucâtva mai în vârstă decât par în realitate. În opt sute doisprezece, aveam zece sau unsprezece ani. Nici eu nu-mi știu vârsta reală. În formular e mai mică; și eu am avut slăbiciunea, de-a lungul vieții, să scad cifra anilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Petersburg; de altfel, avea să plece curând din oraș; Belokonskaia era nașa de botez a Aglaiei. „Bătrâna“ Belokonskaia ascultă toate confidențele febrile și disperate ale Lizavetei Prokofievna, nelăsându-se câtuși de puțin impresionată de lacrimile mamei derutate; chiar o privi întrucâtva ironic. Era teribil de despotică; în prietenie, chiar într-una veche de tot, nu putea suporta egalitatea, pe Lizaveta Prokofievna o considera categoric tot o protegée, ca și acum treizeci de ani, și nu se putea deloc împăca cu stridența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Mai bine-i să fii nefericit, dar să știi, decât să trăiești fericit și... să te prostească cineva. Mi se pare mie sau nu credeți câtuși de puțin că aveți concurență și... de partea cealaltă? — Vorbele dumitale despre concurență sunt întrucâtva cinice, Ippolit. Îmi pare rău că nu am dreptul să-ți răspund. Cât despre Gavrila Ardalionovici, fii și dumneata de acord că nu poate rămâne calm după tot ce a pierdut, dacă îi cunoști cât de cât treburile. Mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cu Glebov, dar... că... că mai degrabă, atunci... — Înțeleg. Vreți să spuneți că aș fi mai degrabă un Osterman 77 decât un Glebov? — Care Osterman? se miră prințul. — Osterman, diplomatul Osterman de pe vremea lui Petru, bâigui Ippolit, simțindu-se brusc întrucâtva derutat. Urmă un moment de confuzie. — O, n-n-nu! N-am vrut decât să spun, interveni prințul după o oarecare tăcere, lungind cuvintele, că, după cât mi se pare.... dumneata n-ai fi niciodată un Osterman... Ippolit se încruntă. — De altfel, susțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
am fost primit, de îndată, chiar cu mare grabă, pe ușa din dos... la cea mai cumsecade mamă. — Și?... — Restul îl știți: mai că nu m-a luat la bătaie. Chiar s-ar putea spune că m-a și bătut întrucâtva. Iar scrisoarea mi-a aruncat-o în față. Ce-i drept, ar fi vrut s-o păstreze, am văzut, am remarcat asta, dar s-a răzgândit și mi-a aruncat-o: „Dacă au avut încredere în unul ca tine, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
În sfârșit, mai era prezent chiar și un literat-poet, de origine germană, dar fiind totuși poet rus și, pe deasupra, de o decență atât de desăvârșită, încât putea fi introdus fără teamă într-o societate aleasă. Era bine făcut, deși părea întrucâtva respingător, avea vreo treizeci și opt de ani, se îmbrăca ireproșabil, provenea dintr-o familie germană cât se poate de burgheză, dar și cât se poate de onorabilă; se pricepea să profite de diferite prilejuri pentru a-și asigura protecția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
bătrânelul râse pe față. Prințul N. își scoase monoclul și îl studia fără încetare pe prinț. Neamțul-poetastru ieși din ungherul lui și se apropie de masă, cu un zâmbet sinistru pe față. — Exagerați foarte mult! spuse tărăgănat Ivan Petrovici, parcă întrucâtva plictisit și chiar jenat de ceva. Biserica de acolo are și ea reprezentanți demni de toată stima și virtuoși... Niciodată nu m-am referit la reprezentanții bisericii, luați în parte, ci la catolicismul roman în esența lui. De Roma vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu există nici femei pierdute, nici decăzute, ci doar femeia liberă, că nu crede în vechea ierarhizare adoptată de lumea bună și nu recunoaște decât „problema feminină“. În sfârșit, voia să demonstreze că, după el, o femeie decăzută e chiar întrucâtva mai presus decât una nedecăzută. Această explicație părea foarte verosimilă și fusese acceptată de majoritatea vilegiaturiștilor, mai ales că era confirmată zilnic de fapte concrete. Ce-i drept, multe lucruri rămâneau neelucidate: se spunea că biata fată își iubea atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe bietul smintit, trebuiau, desigur, să se limiteze la această palidă tentativă: nici situația lor, nici poate dispoziția sufletească (lucru firesc) nu puteau corespunde unor eforturi mai serioase. Am amintit faptul că până și cei din anturajul prințului se revoltaseră întrucâtva împotriva lui. De altfel, Vera Lebedeva se limitase la niște lacrimi vărsate în singurătate și la hotărârea de a sta mai mult acasă, trecând pe la prinț mai rar decât altădată. În acest timp, Kolea se ocupa de înmormântarea tatălui său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
amatori nu se mai arătară și curând tot mulțimea începu să-i vorbească ea însăși, de rău pe înfigăreți. Celor intrați li se oferiră scaune, începu discuția, se servi ceaiul și toate acestea extrem de decent, modest, lucru ce-i miră întrucâtva pe cei care se autoinvitaseră. Desigur, au existat câteva tentative de a face discuția mai picantă și de a o îndrepta spre tema „corespunzătoare“; au fost puse câteva întrebări indiscrete, s-au făcut câteva observații “îndrăznețe“. Prințul le răspunse tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de la bun început, ca să știu: ai vrut s-o omori cu cuțitul înaintea nunții mele, înainte de a ajunge la altar, chiar în pridvorul bisericii? Ai vrut sau nu? Nu știu dacă am vrut sau nu... răspunse sec Rogojin, uimit parcă întrucâtva de întrebare și neînțelegând-o. — N-ai avut niciodată cuțitul la tine când veneai la Pavlovsk? Niciodată nu l-am avut. Despre cuțitul acela, Lev Nikolaevici, adăugă el după un moment de tăcere, nu-ți pot spune decât că l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de lucru ieftină să aveți totuși lucruri scumpe! Biroul fermierilor, tranziție între Cameră Agricolă și Sindicat Pentru ridicarea agriculturii, un rol important îl au așa numitele „Farm Bureau”. Noi nu avem așa ceva și nici alte țări europene. Biroul fermierului joacă întrucâtva rolul pe care la noi îl au sindicatele agricole și oarecum Camerele de Agricultură. Sunt organizate pe județe, iar județul american e mai mic decât județul nostru, dar mai mare decât o plasă. Un județ are 15-16 comune. Plasa nu
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
-te tu. — Eu am cărat sacoșa. Du-te, Julia. — Sfinte Dumnezeule, zise Julia. Se ridică fără grație, luă sticlele, una În fiecare mînă, și o luă prin iarbă spre un grup de tineri care stăteau tolăniți. Mergea destul de țeapănă, aplecată Întrucîtva, poate din timiditate, dar o clipă, Helen o văzu prin ochii unui străin: Îi remarcă frumusețea, dar și faptul că arăta matură, avînd aproape un aer de matroană, pentru că puteai sesiza la ea ceva din silueta colțuroasă, șoldurile late și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Femeia zîmbea și-și ridicase mîna. — Helen! strigă ea din nou, izbucnind În rîs. — Julia! zise Helen În cele din urmă. Traversă strada. Nu te-am recunoscut! — Nu mă surprinde. Probabil că arăt ca un coșar, nu-i așa? — Ei, Întrucîtva. Julia se ridică. Stătuse În soare, pe un rest de zid. Într-o mînă avea un roman de Gladys Mitchell, și În cealaltă o țigară. Își șterse mîna de partea de sus a salopetei ca să i-o strîngă pe-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
vă simți bine în Fotseland. Cu bine. Profesorul iese cu o expresie gravă. Jonathan ridică nasul din raftul cu romane de groază mucegăite, Gittens și Morgan din jocul de biliard. Se pare, zice profesorul, că lucrurile s-au mai mișcat întrucâtva, de când am fost aici ultima oară. Guvernul are legături mai multe acum cu Fotse. — Legături? exclamă Gittens. Atât el cât și Morgan par dezamăgiți. Comunicarea este unul din motivele lor de îngrijorare. Dacă oamenii insistă să comunice cu nativii, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
orice caz, am intrat în acel mediu vorbitor de română și problema s-a rezolvat. Nu știu dacă într-o săptămână sau într-o lună, dar n-am rămas cu șocul inițial, integrarea mea lingvistică s-a petrecut rapid și întrucâtva natural. Am învățat la școala lui Ion Creangă XE "Creangă, Ion" : exact acolo unde a studiat el, am studiat și eu! Și noi, copiii care mergeam literalmente pe urmele lui, auzeam o mulțime de lucruri despre Creangă XE "Creangă, Ion
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
ce vreau, iar cuferele au devenit pentru mine un fel de bibliotecă. Eu nu intram în fiecare zi acolo, nici nu le vedeam ca pe ceva simbolic. Cum nu se întâmpla nimic în privința plecării, destinația inițială a cuferelor se estompase întrucâtva. S.A.: Așa au ajuns ele un spațiu de depozitare, de parcă ar fi prins rădăcini, deși erau menite să călătorească. Am trăit și eu adesea cu valizele la ușă, deși plecările mele erau întotdeauna precis planificate. Și am înțeles, mai ales
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
optzeci ai secolului trecut, adică până la Final Cut, ultimul album scos înainte de schisma formației? Well, e o întrebare imposibilă, de fapt. Așa încât: Shine On You Crazy Diamond! Am refulat multă vreme figura lui Syd Barrett. Am început să o accept întrucâtva doar după ce eu însămi am scris și publicat, acum zece ani, volumul de poeme Oceanul Schizoidian. Iar acum, la zece ani de la O.S., cred că sunt în sfârșit aptă să și scot la suprafață, din mine, figura lui Syd
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
ingenii, nullius dicendi aut scribendi tanta vis, tanta copia, quae non dicam exornare, sed enarrare, res tuas gestas possit, mărite Domn! - spuse tătarul, adânc mișcat. — Mulțumesc mult! - răspunse cel cu căciula de jder, ștergându-și ochii. Episodul 11 SE LIMPEZESC îNTRUCÂTVA APELE Văzând o atât de ciudată întâlnire, toată suflarea tătărească din tabără, mic și mare, cu cățel, cu purcel, dădu ocol moldovenilor, curioasă nevoie mare. — Și zi așa, preacuvioase Metodiu! - zise spătarul Vulture, descălecând cu stânjeneală, căci tătărușii, ca toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
avut! Știi, de pildă, de la cine am ligheanul ăsta? Broanteș dădu din cap că nu. — De la Sobieski - spuse cu nostalgie Cosette. Ce om! Fala creștinătății! Da’ știi cum l-am cunoscut? Episodul 59 COSETTE POVESTEȘTE — Eu am fost crescută, ba întrucâtva și educată, la un pension de maici din Camenița - urmă Cosette, luând o poziție mai sobră. Părinți n-am, fiind născută, din câte mi-am dat seama, în urma pătrunderii generalului Basta în Transilvania. Cred asta deoarece maica Ravena, care m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ștergând ici de praf o icoană, răsturnând colo un bibelou. După moartea glorioasă a soțului, hatmanul Potoțki, corpul nu tocmai subțire al doamnei luase dimensiuni și mai îngrijorătoare, oarecum direct proporționale cu creșterea apetitului religios. Căci doamna, căutând să suplinească întrucâtva absența focosului hatman, se întorsese în marea ei nevoie de iubire și tandrețe către Domnul Dumnezeu. Acesta însă, persoană fină și cu mult mai abstractă, nu se arăta, în refuzul său de a potoli gânguritul suspinător al doamnei existând și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]