5,591 matches
-
căci nu mai avea ce să-i ofere Sfântului Copilaș. S-a ascuns într-o livadă de măslini din apropierea Bethleemului, și s-a așezat pe pământ, rezemându-se cu spatele de unul dintre măslini. Stând așa și plângând, l-a învăluit somnul, căci era foarte ostenit de drum. În somn a visat însă că Noul Născut crescuse mare, că a venit la locul unde se afla el, în livadă, și i-a spus cu voce blândă: „Dragul Meu, nu fii săpărat
AL PATRULEA MAG de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368765_a_370094]
-
visele să-mi sece! M-ai mângâiat cu haina-ți de cristal, Țesută cu argint precum o ie, M-ai invitat ca partener de bal În valsul lebedelor-fulgi - o mie, Un roi de fluturi albi pe finul șal Ce ne învăluie de-o veșnicie... Tu ne aduci colind din ancestral. Ești pentru noi precum un gând sfios Ce ne aduce-n zori Crăciunu-n case Și pe micuțul Domn Iisus Hristos În leagănul de raze luminoase. În calea-ți de la cer și
CA UN GÂND de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363617_a_364946]
-
Acasa > Poezie > Delectare > DESCULȚ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016 Toate Articolele Autorului DESCULȚ Din iarna supărării babei Dochii Se-adună lacrimi și se strâng și ploi, Pământul se îmbracă în noroi, Tristețea ne învăluie iar ochii. Pe umeri ne apasă, greu, nevoi Și vremea se îmbracă-n șapte rochii, Rămân săraci de flori caișii, plopii, Iar fluturii mai mor în orice joi. Cum ține apa multă să ne-nece Și norii să ne-ntunece
DESCULŢ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363726_a_365055]
-
dar ea îl opri: - Ah... Încă ceva... - Spuneți, doamnă!, spuse galant tânărul. - Scuză-mă, dar îi cunoști pe cântăreți? - Da, doamnă... Sunt prietenii mei din cartier. - Aha... - Mai doriți și altceva? - Nu, mulțumesc. Harley se depărtă discret, iat Mitch își învălui partenera cu o privire bănuitoare. - Ce?, întrebă Cara ingenuă, mijind ochii surâzând. - Ia spune drept... ce ai în cap? - Nimic, râse ea. - Hai, că nu mă păcălești tu pe mine așa ușor... Spune! Nu te mai juca. Cara era o
DRUMUL CĂTRE SUCCES de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363654_a_364983]
-
Drifts of flowers Fall down on the ground, Whispers can be heard And the crickets’ song, Eminescu’s shaking hands with God... January 2014 BuzatuParadisePines, CA Steaua mea Ai plecat, amurgul ți-a înghițit urmele pașilor și orizontul te-a învăluit. Ascult ecoul pașilor tăi ce se îndepărtează. Atât de-aproape mi-ai fost, dar clipă mi te-a furat, te-a dus departe, în dimensiuni celeste, făcându-te ceea ce-ai fost de la-nceput : O stea pe cerul de-nceput
ALĂTURI DE EMINESCU de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363755_a_365084]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > O CANDELA APRINSĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Învăluit în clipa de tăcere, În sactuarul inimii stau izolat, Primesc din când, în când o mângâiere, Topaz, pe care lacrima mi-am încrustrat. Aud ecouri, mult de prea departe, Pe care vreau cu mintea măcar să le pătrund, Dar sunt un
O CANDELĂ APRINSĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363767_a_365096]
-
semn Pe care ea îl face din obișnuință. De atunci de cate ori privesc în urmă Parcă îi simt privirea Și atunci mă opresc și o aștept Dar ea rămâne ascunsă în întuneric Și mie nu-mi rămâne decât să mă las învăluit De zâmbetul ei languros Și să o aștept până când ea va alege clipa Reîntoarcerii la mine. Referință Bibliografică: Iubire stranie / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
IUBIRE STRANIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364616_a_365945]
-
lumină al înaltei preotese-luna, sursa de forță și energii, puterea divină, lichidul purificator. Ei devin o parte dintr-o lume magică. Vrăjitoarea pasiunii în straie roșii, ține aprinsă lumânarea de aceeași culoare a patimei, a sângelui ce vibrează. Zâna iubirii învăluită în falduri roz, aprinde candela iubirii veșnice din cele două sfere.Romantismul din inima vieții, feminitatea florilor și tăria masculinității. Sirena albă cu glas de pasăre măiastră, aprinde ceara albă a purității și face o reverență în fața sacrificiului celor doi
RITUALUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364660_a_365989]
-
de-a rostogolul prin zăpadă; uneori te mai opreai și dădeai din mâini și din picioare... Mă uit mai bine și parcă erau mai mulți oameni care se țineau de mână așa cum erau ei desenați pe zăpadă... interesant! M-ai învăluit cu privirea ta parcă țintă mereu sufletului meu și iar n-am înțeles nimic... Mi-ai făcut semn cu mână de locul 'rezervat' lângă tine și-am înțeles. M-am lăsat pe genunchi, însă nu aveam chef de omuleți desenați
DOMNITA IERNII de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364711_a_366040]
-
cuprinse întreaga mână strângând-o cu putere. I-am privit din nou fața și ochii săi negrii, și am fost și m-ai adânc împresionat de abisul spiritual pe care îl reflecta întreaga sa fizionomie, toată ființa sa îi era învăluită în întuneric. Ba mai mult de atât aveam impresia că noi doi aparțineam unor lumi diferite, și în ciuda faptului că stăteam acolo pe trotuar față în față în realitate din punct de vedere spiritual eram la mari distanțe unul de
PORTRETUL UNUI CERȘETOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364768_a_366097]
-
pentru vizitarea Casei memoriale Vasile Voiculescu, se scursese, parcă, prea repede. Autocarul aștepta cu motorul pornit și ușile deschise, chiar în dreptul porții. Trebuia să ne grăbim, iar noi abia dacă ne încumetam să ne îndepărtăm de casa în care ne învăluiseră sentimente deosebite. Și nu numai în casă se simțea o vibrație aparte, ci și în jur, parcă și în firicelele de iarbă din curte. Iubitorul de oameni și de Dumnezeu, Vasile Voiculescu, doctorul cel fără de arginți, scriitorul, pesemne lăsase o
VULCANII NOROIOŞI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349498_a_350827]
-
Cine să mai știe acest lucru? Se pierduse în plăcerea senzațiilor și a frumuseții momentului divin. Visa și ca visul să țină cât mai mult ținea ochii închiși. Simțea că dacă i-ar deschide s-ar risipi mirajul ce o învăluia. Cristian coborî cu sărutările printre sânii fetei aco-perindu-i cu furnicături ca o trecere a mii de ace subțiri ce străbat sensibilitatea pielii sale fine. Încet, încet cobora spre ombilic lăsând pecete lângă pecete pe pielea catifelată acoperind-o cu senzații
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
și la stânga, în vale, peisajul se desfășura magnific, luminat de lună. Tufișurile verzui și umbrele negre ale stâncilor se conturau clar pe pământ; câmpurile de miriște în depărtare aveau un reflex ca de apă, și tot peisajul de la munții îndepărtați învăluiți în aburi argintii, până la profilul negru al orașului desenat pe norii alburii și nemișcați, ca niște blocuri de metal, părea cufundat într-un vis fantastic. De la fereastra trenului deslușesc amănunte pe care mai înainte nu le-am observat, deși am
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
Adagio”, „Dans celestial”, „Incertitudine”, „Castele de nisip” sau „Șoapte și valuri”. “Să tăcem împreună în fața frumuseții, a expresivității portretelor, a spectacolului cu desfășurări de plete” O selecție de lucrări în care Valentin Ciucă ne atrage atenția asupra “transparentelor voaluri” care învăluie corpurile feminine, voaluri care ne duc cu gândul la “Primăvara” lui Boticelli (una dintre capodoperele artei italiene din Quatrocentto) trezindu-ne “sentimentul de déja vu”. O expoziție la care, așa cum a subliniat criticul de artă ieșen, “ar trebui să tăcem
“DÉJÀ VU”, ELEGANŢĂ ŞI PURITATE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349569_a_350898]
-
o boală a minții pe care nu o mai poți vindeca. Te naști cu ea într-o germinare continuă izbucnind într-un moment al slăbiciunilor tale. Atunci, când aura ta se rupe și lumea neagră a adâncurilor năvălește în interiorul tău, învăluindu-te în valtrapurile negre ale maleficului, cazi răpus. Este o cădere grea din hăul căreia cu greu și cu mare voință te poți ridica. Așa este pasiunea amorului din care gelozia, cu negrele ei umbre, te poate doborî, ucigând fără
CAPITOLUL 1) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349597_a_350926]
-
o zi aspră, geroasă, cu vânt ascuțit de decembrie. Zorile s-au lăsat îndelung așteptate. Perdeaua de nori nu vrea să se retragă și cerul rămâne în continuare întunecat. Obiectele din cameră, din jur, care stau cuminți pe locurile lor, învăluite în gri, par mai triste că de obicei. Așteaptă cu siguranta, lumina triumfătoare a soarelui care să pătrundă rând pe rând până la ele, să le înveselească, iar tremorul, dansul razelor, pe suprafața lor, să le aducă aminte de vremea când
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
din mitologia europeană: Frasinul si Stejarul. Da! Sufletul ascuns de frunzele stejarului și iarna venind și vântul scuturând frunzele și rămânând doar sufletul fără haină... Da, el, sufletul care nu cere niciodată „odihna”! - „În zilele de vară / când căldura / îmi învăluia trupul, / închideam ochii / și mă rugam soarelui. Din prea multă iubire / mă rugam” (“Anotimp interior”). Vi s-a spus vreodată că o paralelă între aceste versuri ale Vavilei Popovici și cele ale lui Ion Barbu din “Riga Crypto și lapona
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
dinspre fostul pod Mogoșaia. Ne-a lăsat unde-a vrut el, exact la trei și-am luat-o pâș-pâș pe trepte prin întuneric, că și-ăstea trozneau ca niște găteje de lemn uscat de brad care abia așteptau focul să le învăluie, prietenul meu a țârâit de vreo trei ori, s-a auzit o fluierătură înfundată ca un țignal scurt din spatele ușii plumbuite și cu un număr aproape șters, un nume care părea din alt veac și poate și era pentru că eu
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
dura mult, mult de tot. Fericirea nu numai că durează încontinuu, dar și crește mereu ; dacă răul n-are fund, apoi nici binele nu are plafon, cercul de lumină se lățește din ce în ce, iar fericirea după ce m-a învăluit mătăsos, deodată schimbă tactica, devine dură, se aruncă, se prăvălește asupră-mi ca niște avalanșe care, - antigravitațional - mă înalță; apoi iar, procedează în alt fel: duios, mă leagănă - și-n cele din urmă, fără menajamente, mă înlocuiește. Nu mai sunt
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
trece zilele în care Am suspinat și mi-a fost greu Și voi privi din nou spre soare Să văd acolo chipul Tău... Și nopțile pustii, de teamă Vor trece...știu, le voi uita Căci glasul Tău duios mă cheamă Învăluit în pacea Ta... Și-mi spune iar că ești cu mine Că mă conduci prin vijelii Iar brațu-Ți tare mă susține Când obosit Te chem să vii... De n-ai fi Tu...Iubit Isus Să mă păzești...să-mi fii
OMAGIU DIVIN 6 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349687_a_351016]
-
deplină. Atât eu cât și bunicuțu eram scufundați în marea liniștii interioare, pătrunși de bucuria înălțării sufletești din timpul slujbei. Ajunși acasă, ne-am scuturat zăpada de pe haine, pe prispă, apoi am pășit îmbujorați în căldura camerei, ce ne-a învăluit în parfum de brad și aromele ispititoare ale bunătăților gătite, cu dragoste și pricepere, de bunicuța Petra, așezate cuminți pe plita în care focul se domolise. - Sărut mâna, bunicuțo! Ai văzut că ninge? - Da, cum nu...Am văzut când am
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349692_a_351021]
-
străină, care nu era nici Pământul, nici cea a Iepurilor. Totuși, mii de cadavre de Iepuri carbonizați, care suferiseră cumplit înainte de moarte, având durerea întipărită pe chipuri, zăceau întinse pe pământ. Apoi o atmosferă grea, toxică, de sulf înecăcios te învăluia, ostilă și periculoasă. Aveam în mâini o oglindă magică. Mă pregăteam să o înfrunt pe Hira aproape cu mâinile goale, dar știam că o putere nebănuită zace tocmai în acea oglindă. Apoi o văd pe vrăjitoare ridicându-se pe un
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
Bărăganului, ca o întindere largă și netedă. Ici, colo, mai rămăseseră unele crovuri cu apă sărată, astăzi lacuri cu ape binefăcătoare pentru cei cu diferite suferințe. Bărăganul!..Cine și de ce i-a zis așa? Las ceața din istorie să-i învăluie enigma și plăcerea istoricilor lingviști să o scormonească. Eu doar plutesc pe aripi de vis prin ea. Pustiurile sale misterioase, cu ierburi înalte și cu mirajul depărtărilor vaste, creat de netezimea câmpiei, au provocat și fascinat pe toți cei care
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
din zbor în jurul planetei zbârcite, pe-nserate când lumina se cere la lupă. Lădoiul, cu-n etanș cauciuc în jurul ușii masive alinta măruntaie la temperaturi de la Poli Din misterul rochiei, un tremur și-un sughiț galactic scutura nărăvaș frigiderul; îmbrățișări igienice învăluiau comori neștiute sau bănuite... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Auzea prin iatacuri șoapte în tonuri suave: Fă așa, fă așa! Deschide fereastra Închide ușa Pune rufele În mașina de spălat Când sunt gata Întinde-le pe
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
asupra copertei. O copertă lucitoare, neagră, pe care, parcă, norii plumburii se îngrămădesc să o ocupe în întregime. Două siluete, abia vizibile, un bărbat și o femeie ținându-se de mână se îndreptă hotărâți spre ei, iar misterul care îi învăluie te ademenește să îți dorești să le afli povestea cât mai repede. Mi-am acordat însă răgazul să parcurg datele ce întregesc identificarea cărții: Mihai Cotea, Vremea Tornadei, editura Singur, 2015. Mottoul cărții, un citat de C.G.Jung „Când o
METEOROLOGUL de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350340_a_351669]