3,864 matches
-
doare tare rău gâtulețul. Impacientată, bunica Ioană pregăti rapid leacul cu care își tratase pe vremuri copiii, și care făcea întotdeauna miracole, împachetări cu oțet diluat cu apă. Îl înfășură pe Ionuț intr-un cearșaf umezit în leacul tămăduitor, îl înveli bine și pregăti rapid ceai de soc și mușețel, cu miere de albine. Ionuț se mai liniști și căzu iar într-un somn profund, binefăcător. Nu-l putea lăsa singur și nesupravegheat, așa că puse mâna pe telefon și-l căută
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378856_a_380185]
-
viață, frați veniți să-ndure gerul prăznuiau sub cruci de gheață. Scrâșnea lutul sub opinca-i înțărcată-n două maluri, Prutul legă-n lanțuri frica trecând Dunărea prin valuri. Se lăsă-n adâncuri muma spălând tălpile de sânge, cerul o-nveli cu spuma să nu-l vadă cum o plânge! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: NU PLÂNGE MAICĂ, ROMÂNIE! / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2006, Anul VI, 28 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate
NU PLÂNGE MAICĂ, ROMÂNIE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378887_a_380216]
-
atunci când nu mai speram că ploaia binecuvântărilor divine o să reapară! Știi să chemi adâncimile la suprafață, știi să dai glas tăcerilor! - mi-ai spus. De ce te temi, de ce ești trist, dragul meu? De moarte, de clepsidra în care suntem închiși! Învelită de brațele tale, între vis și plutire, am simțit zidul uitării prăbușit. E o iubire veche, o iubire reamintită, sufletele sunt unite pe vecie! Intri în locurile unde numai eu mă cunosc, reușești ce eu nu pot, e împlinirea a
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
gând! Nu-i felu-n care-ți afli nemurirea! Întoarce-te-n menirea ta firească Să nu te-arunci, deodată,-n falnic zbor, Plutește-ncet și-ți va fi mai ușor S-aștepți ca aripile, mari, să-ți crească. Să le-nvelești cu propria-ți iubire, Și-apoi vei fi, din îngerul căzut, Un mesager, în cerul nevăzut, Ce s-a întors, din nou, la nemurire.” E-o voce-a eului ce mă vegheză, Mă sfătuiește și mă ține trează. Referință Bibliografică
VOCEA de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379053_a_380382]
-
-n suflet Să mă cuibăresc, lascivă, Să te las fără răsuflet Ca o iolă în derivă. Aș fi vrut să-ți mângâi gura Și să-ți intru-n somn și-n noapte, Să-ți preiau din trup căldura Când mă învelești în șoapte. Ai fi vrut dragoste pură Dar a ta e sub lăcată Iar eu dau, fără măsură, Din iubirea mea curată. Eu am vrut, la fel ca tine, Două suflete în unul, Dar ne-au despărțit cortine Și am
SURGHIUN de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379159_a_380488]
-
moș Bursuc din sat cu rucsacul plin cu alimente, și pe când începuse să scoată și să pună pe masă cumpărăturile: făina, zahărul, orezul și celelalte, dintr-un buzunar al rucsacului l-am văzut scoțând un ziar în care ținea ceva învelit cu multă grijă. Erau două scrisori. Una dintre ele am recunoscut-o imediat, era de la tatăl meu. Cealaltă însă... Cea de-a doua scrisoare avea să fie scânteia care urma să aprindă toată exuberanța spiritului meu! Era o scrisoare venită
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379950_a_381279]
-
dat nimic * Parcă te-aveam pe conștiință uitându-mă cum te târăști N-aveai pe tine o velință și m-am temut să nu răcești * Mi-am zis apoi, că n-ar strica să îți aștern vreo două rânduri Ca să-nvelești de frig, măcar întunecarea-ți din adâncuri * Demult vroiam să-ți scriu, moarte dar nu m-ai onorat să te cunosc Nu știu nici cum arăți, sau poate te voi afla când o să-ți dau un ort * Mă închin cu
POEM ÎNTUNECAT de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379999_a_381328]
-
GUTUILE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1728 din 24 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului GUTUILE În gutui și în ăst an, Printre frunze lunguiețe În cărămiziu ocean Revărsat peste fânețe De o doamnă precupeață, Stau bucățile de aur Învelite-n puf și-n ceață, Tari ca fruntea unui taur, De cu zori și până-n noapte, Din apus în dimineață, Ca să fie cât mai coapte, Numai bune de dulceață. În gutui și în ăst an Greu atârnă, nemișcați, Niște pui
GUTUILE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381850_a_383179]
-
prea plinul a ceea ce vreau să ajungă în inima ființei tale firesc. Atunci am scris... (...) Totul a revenit către mine, ca un dar imens de la tine, prin câteva cuvinte. Înghețasem o clipă în fața porții de urcare pe vapor. M-ai învelit în bucurie profundă. O trăiesc cu foamea ființei care a regăsit miezul azimei la răscruce, după un timp în care ruga i-a fost hrană vie, în seceta câmpului, pe care numai spicul grâului mai atingea cerul. Te-ai gândit
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
N-chip de stele culese din poeme? Când vine seară iubeste-mă în gând, Atinge-mi inima și-o vei simti vibrând, Cuprinde-mă în brațe și mă strânge, O lacrima să-mi ștergi de îmi va curge. Să mă-nvelești cu ale tale mreje, Iubirea amețindu-ne-n vârteje, Am să-ți presar pe buze praf de stele, Într-un sărut alintă-mă cu ele. Și-am să te iau în lumea mea celesta În cămășuța albă și modestă, Pe-
DOR SI DORINȚĂ de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382007_a_383336]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ÎMPLINIRE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Se ghemuiește astrul după un colț de zare. Răpus de truda zilei se lasă învelit Cu voalurile nopții și cergile stelare, Rememorându-și drumul, visând la răsărit. Pornise-n zorii zilei înviorat de ceața Lăptoasă din iatacul iubitei lui trezite, De alintări de valuri care-i mângâie fața Și raze jucăușe, asupra-i risipite. Ea
ÎMPLINIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382050_a_383379]
-
Kalosh Çeliku, Conviețuiesc „Patul meu este parcul. Un scaun Strada. Și , de ce nu, o livadă Două-trei brațe de ciulini sub cap Iarna când viscolește. Zăpada îmi ține de cald Nu-ți fie frică! Am cu mine poezia Noaptea să-mi învelesc picioarele și capul. Dormi liniștită. În patul meu e frumos!” Kalosh Çeliku, În patul meu e frumos Kalosh Çeliku are felul un fel al lui de a-și construi „lumea” în vers. Unul cu amprentă personală. O lume care pare
CÂND CONVIEŢUIEŞTI CU POEZIA, CU VINUL ROŞU ŞI PRIETENA DE MARIUS CHELARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382054_a_383383]
-
ai sculptat în gânduri Cioplind pe tâmpla ninsă, riduri, Eu, femeia, muză nepieritoare, În stihuri, raza ta de soare Te-aștept mereu în toiul nopții, Privirea ta mi-e astrul dimineții. M-ai ridicat pe-altar de poezie, M-ai învelit în apa mărilor pustie. Din cer senin mi-ai coborât un baldachin, Peste pernele brodate cu flori de smochin, Să trăim clipa interzisă în fantezie Ne-am îmbrăcat cămașa ruptă în copilărie. Din nesfârșite vise să ne croim un țel
SUB DALTA TA... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380346_a_381675]
-
tăcerea, Piticii adormiseră trudiți Pe preșuri, care-unde risipiți, Știind că-n daruri germina plăcerea. Mi-a fost de-ajuns o clipă să privesc, Tablou în care liniștea-i stăpână, Cu pătura aflată la-ndemână, Genunchii m-am gândit să-i învelesc. Povestea mea despre ”a fost odată ...” Adoarme năzdrăvanii nepoței. Vor auzi prin vise clopoței, La fel ca mine, poate, altă dată. *** Continuăm seria de poezii dedicate Crăciunului, cu altă secvență din volumul "Povești din veac" recent lansat. Referință Bibliografică: În
ÎN VIZITĂ LA MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380377_a_381706]
-
dat nimic * Parcă te-aveam pe conștiință uitându-mă cum te târăști N-aveai pe tine o velință și m-am temut să nu răcești * Mi-am zis apoi, că n-ar strica să îți aștern vreo două rânduri Ca să-nvelești de frig, măcar întunecarea-ți din adâncuri Demult vroiam să-ți scriu, moarte dar nu m-ai onorat să te cunosc Nu știu nici cum arăți, sau poate te voi afla când o să-ți dau un ort Mă închin cu
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
tot la tine, moarteștiind că nu ți-am dat nimicParcă te-aveam pe conștiințăuitându-mă cum te târăștiN-aveai pe tine o velințăși m-am temut să nu răceștiMi-am zis apoi, că n-ar stricasă îți aștern vreo două rânduriCa să-nvelești de frig, măcarîntunecarea-ți din adâncuriDemult vroiam să-ți scriu, moartedar nu m-ai onorat să te cunoscNu știu nici cum arăți, sau poatete voi afla când o să-ți dau un ortMă închin cu aceste rânduri țiesă vezi că nu mă
GEORGETA ZECHERU [Corola-blog/BlogPost/380316_a_381645]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > DOAR CĂ M-A STINS... Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1953 din 06 mai 2016 Toate Articolele Autorului Să-ți fiu altar nu moarte am scos din geruri frigul, m-am învelit cu vise din lacrimi reci de toamnă, în sângele zăpezii mi-am botezat destinul, doar că m-a stins un tremur, mă ierți frumoasă doamnă? Să-ți fiu inel nu clopot am strâns în brațe luna, din rugul ars din
DOAR CĂ M-A STINS... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380495_a_381824]
-
în fața Domniilor voastre. 24. Cum preferați să petreceți timpul liber? - În sânul familiei. Citesc, scriu... 25. Cine, în opinia Dvs., Vă cunoaște cel mai bine? - Dumnezeu și...soția, copiii. 26. Ce bucate și băuturi sunt preferate în casa familiei Cazacu? - Sarmalele învelite în frunze de viță de vie și frunze de arțar, răciturile din carne de porc, ciorbă și vinul din via mea, iar în Canada, vinul curat, mustuit de prietenul meu Ion Roșca, originar din Țânțărenii orheilor. 27. Descrieți câteva momente
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
umbre rugina spațiilor vechi și cele noi prieteniei le lași să-ncurce socoteli te doare. urli-n tine-ncet mușcă din tine tigrul firii visezi o plajă două trei sau șapte le așterni pe iarbă cu gândul visu-l încropești te învelești încet șăgalnic sau trist abrupt deznozi povești privești singurătatea tandru și cât de bine e să fii singur pe țărmul de cuvinte ales în traista cu netoți lăsați să-nșire mied și foc să fie-n cale miei și lupi
MIED ŞI FOC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379365_a_380694]
-
mai 2017 Toate Articolele Autorului Ades ai stat de veghe La margine de ape; Te-au sărutat, în noapte, Un val și-un pescăruș. Nisipul ți-a fost patul Și-un lotus, pernă moale, Iar vântul și răcoarea Te-au învelit în puf. Ai fost ținut în brațe, De moliciunea apei; Că o femeie tandra, Te-a mângâiat pe trup. Ți-a picurat, gingașa, Pe buzele uscate, Un strop din vraja lunii, Sărut de dor și drag. Ades ai stat pe
ADES de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379450_a_380779]
-
Emoție > FLUTURELE Autor: Ana Podaru Publicat în: Ediția nr. 2323 din 11 mai 2017 Toate Articolele Autorului Fluturele Ana Podaru Am fost un fluture iubit cu dor de primăvară, pe-o floare rară-am adormit în fiecare seară, m-am învelit cu cerul gol dar presărat cu stele, simțind în zorii-acestei vieți că zilele-s prea grele, dar m-am spălat de mii de ori cu roua de pe frunze și m-am hrănit îndestulat cu seva lor pe buze, cănd razele
FLUTURELE de ANA PODARU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379453_a_380782]
-
de prispa-nserăriii, De joc, basm sau verile vii, Dorm în pat bătrânesc, iar salteaua-i Albitură cu fân, stele mii. Mi-ai vegheat pașii, drumul și visul... Grij-avut-ai în nopți reci de rai, Îmi scoteam piciorușele-afară, Cu duioase mișcări mă-nveleai. M-apărai de tătuca sau mama, Când dojana prea aspră era, Tare dor mi-e de tine, bunico, Să te-ntorci pentru-o clipă, n-ai vrea? ******* Pe Dumnezeu să Îl aduci cu tine, Smerită-ntreaga viață ai fost... Cu
POEME ALE COPILĂRIEI... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379469_a_380798]
-
morții când aud tăișurile spadelor încrucișându-se dar mă mut pe pagina cealaltă sau intru în cuprinsul altei cărți ca inelele sub scoarța unui copac Și știu că undeva între două coperți voi găsi căldura unei îmbrătișări și mă voi înveli în moliciunea unei șoapte de iubire atât cât să mă mint că n-am murit și eu... * Nostalgiile cuvintelor (3) de Gabriela Mimi Boroianu 10.03.2017 Și mor, și învii și mor, și învii și mor, și învii de-
NOSTALGIILE CUVINTELOR I de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379593_a_380922]
-
putea lipsi doamna Gabriela Mimi Boroianu. Ce înseamnă pentru domnia sa anotimpul ăsta... cu brumă pe călcâie, căruia i se spune... „Toamnă”, și ce ne face, aflăm imediat: „Ne desfrunzește toamna de păcate,/ Ne spală trupu-n lacrimă de ploi/ Și ne-nvelește-n pleoapele lăsate/ Ale apusului ce-a obosit în noi./ Dar inima pârdalnică gutuie,/ Mai arde ca o flacără târzie./ Din amintiri iubirea vrea s-o suie/ În toamna vieții rece și pustie...” Oare de ce apusul obosește în noi? De ce
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
alungeNorocul prins în curcubeul oglinzii. Să se fixeze în Oracol.... XIV. ELISABETA IOSIF VIORI DE OCTOMBRIE, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016. Viori de octombrie Se-mpodobește octombrie cu giuvaere Aprinse-n curcubeie. Ne-nvelește cu frunze În toamna desculță... Când arborii-s năluci, Și gândesc în culori visătoare, cărunte Iar luna înflorește a toamnă târzie. Iubește-mă acum, în octombrie, Când Dumnezeu pictează în roua aurie... În noiembrie, copacii rămân goi și singuri... Ce
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]