3,158 matches
-
gândirea de tip funcțional la cea de tip categorial, de următorul este faptul că operațiile mintale rămân dependente și limitate de conținutul pe care-l pot prelucra, respectiv materialul concret. De aici și caracterul doar categorial concret (noțional) al gândirii școlarilor mici. IV Stadiul operațiilor formale (11/12 - 15/16 ani sau niciodată) Este stadiul care completează și desăvârșește procesualitatea cognitivă prin apariția formelor categorial abstracte. Progresul operaționalității gândirii este evoluția de fapt, că raționamentul se desprinde de 55 materialul concret
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
pe primul plan (scade înclinația de ”a învăța pe de rost”). Accentul de pe gândirea categorială (definirea noțiunilor în relație cu categoria superioară) se mută pe gândirea logică, sistematică (înțelege și utilizează demonstrațiile logice sistematice). Limbajul este în continuă dezvoltare. La școlarul de vârstă mică se înregistrează o deplasare importantă de la limbajul oral la cel scris (la început copilul scrie cum vorbește, apoi începe să vorbească așa cum scrie), iar vocabularul se îmbogățește considerabil. Vârsta preadolescenței este preludiul unei bogate și intense vieți
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
care se alege tema Principalele criterii în baza cărora se alege tema sunt: dobândirea unei experiențe personale care este considerată de către cel în cauză că prezintă larg interes; dinamica evoluției unui fenomen, proces, însușire psihică (ex. spiritul de observație la școlarul mic); remedierea unor deficiențe comportamentale. • Informarea bibliografică. Tehnica documentării Reușita depinde de calitatea listei bibliografice care trebuie să cuprindă lucrări reprezentative pentru domeniul investigat. Dacă se realizează prin efort propriu, cercetătorul poate fi ajutat de catalogul pe materii și catalogul
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
o povestire îi sunt suficiente doar două-trei indicații care schițează conținutul unei teme. Povestirea este expusă cursiv, în propoziții corecte. Dovedește spirit de observație, ușurință în exprimare. Se poate spune că acest copil prezintă unele trăsături caracteristice pentru posibilitățile unui școlar. Analiza unor rezultate ale activității dezvăluie alte aspecte. Deși lucrează cu mare atenție, silindu-se să asigure aspectul curat și îngrijit al lucrării, Mircea este greoi în desen, lipsit de îndemânare în confecționarea unor obiecte. În desen sau în modelaj
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
ale elevului, date asupra mediului său familial și asupra dezvoltării saale fizice și psihice. Rezultatele la învățătură și conduita elevului Studiul psihologic urmărește, pe de o parte, rezultatele la învățătură și în activitățile practice, iar pe de altă parte comportarea școlarului în diferite situații concrete. Această rubrică prevede urmărirea randamentului școlar al elevului. Se pot nota mediile anuale la diferite obiecte de învățământ, iar din evoluția acestora se poate vedea graficul situației la învățătură, nivelul general, progresul sau regresul pe parcursul anilor
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
Exact în aceeași perioadă cu Eminescu, marele nostru povestitor este bolnav și scrie sporadic. Crizele de epilepsie îi aduc o suferință de șase ani. Când află, din presă, ca Eminescu e bolnav, îl apucă disperarea. Cade chiar în clasă, înaintea școlarilor, stând mult timp prin concedii medicale. Pentru tratament se duce la Slănic Moldova. 1889, 15 iunie Creangă află, tot din ziare, că la ospiciul dr. Sutu din Capitală s-a stins "fratele Mihai". Plânge ca un copil și murmură tremurând
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ceaslovul, câte zece douăzeci de suflete prăpădeam deodată; potop era pe capul muștelor!-, fuga de la școală de frica bătăii: „Și mă uitam pe furiș la ușa mântuirii și tot scăpăram din picioare, așteptând cu neastâmpăr să vină un lainic de școlar de afară, căci era poruncă să nu ieșim câte doi deodatăși alte asemenea întâmplări prin care am trecut și noi. Faptele în sine nu au ceva deosebit și de aici a apărut ideea că, de fapt, Creangă prezintă propria sa
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
este întâmpinat de moș Chiorpec Ciubotariul cu următoarele cuvinte: ―He, he, bine-ai venit nepurcele!-. Răposatul popă Buliga, poreclit Ciucălău e pomenit cu cuvintele: ―Dumnezeu să-l iepure!-; boala de care suferea Nică în 1848 e o ―cinstită de holeră-; școlarul Nică e uneori ―slăvit de leneș-. Umorul e stârnit și de prezența termenilor familiari, a căror menire e să exagereze, să îngroașe, să caricaturizeze: fetele sunt ―drăcoase-, iar băieții sunt ―mangosiți, gligani, coblizani, hoșmalăi, prostălăi, ghiavoli-. Voia bună e întreținută
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
COJOCARU RODICA MANAGEMENTUL PROBLEMELOR DE DISCIPLINĂ LA ȘCOLARII MICI Iași, Editura PIM, 2011 REFERENT ȘTIINȚIFIC: LCT. DR. NICOLETA POPA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI UNIV. “AL. I. CUZA”, IAȘI Editura PIM Editură acreditată CNCSIS - 66/2010 Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
Editură acreditată CNCSIS - 66/2010 Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României COJOCARU, RODICA Managementul problemelor de disciplină la școlarii mici / Rodica Cojocaru. Iași : PIM, 2011 ISBN 978-606-13-0416-5 371.5 MOTO: ” Am ajuns la o concluzie care mă sperie. Sunt un element hotărâtor în clasă. Felul în care mă port creează climatul clasei. Dispoziția mea zilnică influențează întreaga atmosferă. Ca
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
1 Studiu de caz nr. 1 .......................................................... 39 3.2 Studiu de caz nr. 2 .................................................. ....................57 3.3 Studiu de caz nr. 3 .................................................. ....................73 Concluzii................................................... ..........................83 Bibliografie.....................................................................85 Anexe .............................................................................89 III. Prezentarea studiilor de caz .................................................. ..39 Argument Actualitatea ă ț ă școlarii din clasele primare ă ă ăț ț ă ș ș ț ț ă ă ă ș intervenție a instanțelor de socializare a generațiilor în dezvoltare, toate la un loc au deteriorat echilibrul social. La clasele I IV se întâlnesc mai
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
lucrări surprinde necesitatea identificării și implementării strategiilor optime de intervenție educațională, în vederea corijării tulburărilor comportamentale. Cea de a doua parte prezintă trei studii de caz care urmăresc importanța cooperării dintre școală și familie în vederea remedierii problemelor de comportament apărute la școlarul mic. Acestea presupun urmărirea atentă a celor trei subiecți pe parcursul unui an școlar, identificarea formelor de manifestare a tulburărilor comportamentale, elaborarea și implementarea unui program de intervenție, particularizat în funcție de specificul fiecărui caz. 8 I. Managementul clasei de elevi 1.1
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
Iată cum s-au comportat alții în situații similare. Crezi că vreuna din aceste soluții e valabilă și în cazul tău?” obținerea angajamentului de respectare a planului de schimbare a comportamentului: pentru a se materializa dorința de schimbare a comportamentului școlarului mic, învățătorul trebuie să obțină angajamentul acestuia că va urma planul de schimbare a 20 comportamentului. Angajamentul trebuie „pecetluit” dând mâna cu elevul sau punându-l să semneze un contract scris în acest sens. O dată ce angajamentul a fost obținut, elevul
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
Elev bun, elev slab, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976; 8. Gherman, Cornelia, Medierea conflictelor în școală, Editura Rovimed, Bacău, 2010; 9. Dârjan, Ioana, Managementul comportamental în clasa de elevi, Editura Universității de vest, Timișoara, 2010; 10. Iancu, Stela, Psihologia școlarului. De ce merg unii elevi “încruntați” la școală, Editura Polirom, Iași, 2000; 85 11. Iosifescu, Șerban (coord.) Management educațional pentru instituțiile de învățământ, Editura ISE, București, 2001; 12. Iucu, Romiță, Managementul clasei de elevi - gestionarea situațiilor de criză educațională în clasa
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
în viață............................................. .................................. 96 ANEXA 9 Școala - factor de stres? Fișă de activitate 1. Îmi place să fiu elev pentru că: c................................................. .................................................. .......... 2. Nu-mi place la școală pentru că: Scrie 3 lucruri care ai vrea să se schimbe în viața ta de școlar: Stă în puterea ta să schimbi aceste lucruri? Cine ar trebui să acționeze pentru a le schimba? Ce poți face tu în acest sens? După efectuarea exercițiului de mai sus, se poate trece la punerea efectivă în practică, desfășurându-se
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
LOGICĂ, LIMBAJ I. GÂNDIRE ȘI LOGICĂ ............................................... .................. 12 FORMELE LOGICE a. Noțiunea ............................................... .......................................... 18 b. Judecata....................................... ............................................... . .... 25 c. Raționamentul.................................. ............................................... . 30 LEGILE ELEMENTARE ALE GÂNDIRII LOGICE.............................. 35 II. GÂNDIREA ȘI LIMBAJUL ............................................... ........... 37 SISTEMUL LINGVISTIC AL COPILULUI DIN CICLUL GIMNAZIAL a. Dezvoltarea psihică a școlarului mijlociu. Pubertatea (10/1114/15 ani)........................................... ............................................... . ........ 47 b. Gândirea și limbajul elevului de gimnaziu ................................... 50 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ............................................... ................. 59 6 7 Cuvânt înainte Am încurajat-o întotdeauna pe doamna profesoară Elena Manea să-și publice lucrarea de gradul 1 deoarece, după
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
legătura cu psihologia"70, fiind considerata cea mai importantă cotitură în lingvistica generala a epocii noastre. 69 Ibidem, op.citată, p.262 70 Ibidem, op.citata, p.263. 47 SISTEMUL LINGVISTIC AL COPILULUI DIN CICLUL GIMNAZIAL a. Dezvoltarea psihică a școlarului mijlociu. Pubertatea (10/11 14/15 ani). Odată cu înaintarea în vârstă, cu trecerea de la nivelul primar la ciclul gimnazial, în viața copilului apar o multitudine de modificări care au un rol esențial în conturarea tabloului său psihologic. Pubertatea este perioada
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
exterioriza propriile sale trăiri psihice prin imagini și idei artistice. Acest fapt este caracteristic puberului în ceea ce privește viața sa psihica. Schimbarea, modificarea, adăugarea, transfigurarea celor auzite, învățate sau trăite, devine o modalitate curentă de acțiune. Astfel, nevoia de a ști a școlarului mic se convertește în nevoia de creație a puberului 73. b. Gândirea și limbajul elevului de gimnaziu În cadrul relației dintre gândire și limbaj, este de menționat faptul că acestea nu se confundă între ele, dar sunt intim legate chiar în
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
LOGICĂ, LIMBAJ I. GÂNDIRE ȘI LOGICĂ ............................................... .................. 12 FORMELE LOGICE a. Noțiunea ............................................... .......................................... 18 b. Judecata....................................... ............................................... . .... 25 c. Raționamentul.................................. ............................................... . 30 LEGILE ELEMENTARE ALE GÂNDIRII LOGICE.............................. 35 II. GÂNDIREA ȘI LIMBAJUL ............................................... ........... 37 SISTEMUL LINGVISTIC AL COPILULUI DIN CICLUL GIMNAZIAL a. Dezvoltarea psihică a școlarului mijlociu. Pubertatea (10/1114/15 ani)........................................... ............................................... . ........ 47 b. Gândirea și limbajul elevului de gimnaziu ................................... 50 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ............................................... ................. 59 6 7 Cuvânt înainte Am încurajat-o întotdeauna pe doamna profesoară Elena Manea să-și publice lucrarea de gradul 1 deoarece, după
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
legătura cu psihologia"70, fiind considerata cea mai importantă cotitură în lingvistica generala a epocii noastre. 69 Ibidem, op.citată, p.262 70 Ibidem, op.citata, p.263. 47 SISTEMUL LINGVISTIC AL COPILULUI DIN CICLUL GIMNAZIAL a. Dezvoltarea psihică a școlarului mijlociu. Pubertatea (10/11 14/15 ani). Odată cu înaintarea în vârstă, cu trecerea de la nivelul primar la ciclul gimnazial, în viața copilului apar o multitudine de modificări care au un rol esențial în conturarea tabloului său psihologic. Pubertatea este perioada
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
exterioriza propriile sale trăiri psihice prin imagini și idei artistice. Acest fapt este caracteristic puberului în ceea ce privește viața sa psihica. Schimbarea, modificarea, adăugarea, transfigurarea celor auzite, învățate sau trăite, devine o modalitate curentă de acțiune. Astfel, nevoia de a ști a școlarului mic se convertește în nevoia de creație a puberului 73. b. Gândirea și limbajul elevului de gimnaziu În cadrul relației dintre gândire și limbaj, este de menționat faptul că acestea nu se confundă între ele, dar sunt intim legate chiar în
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
să le depășeasc) pe cele aplicabile În statul membru de reședință al operatorului, dar În niciun caz nu pot depăși greutățile și dimensiunile stabilite În certificatul de Înmatriculare; c) condițiile referitoare la transportul unor anumite categorii de cal) tori, precum școlarii, copiii și persoanele cu mobilitate redusă; d) perioadele de condus și de odihnă; e) taxa pe valoarea adăugată (TVa) asupra serviciilor de transport. În acest domeniu, art. 21alin. (1) lit. (a) din Directivă Consiliului 77/388/CEE din 17 mai
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
care se alege tema Principalele criterii în baza cărora se alege tema sunt: dobândirea unei experiențe personale care este considerată de către cel în cauză că prezintă larg interes; dinamica evoluției unui fenomen, proces, însușire psihică (ex. spiritul de observație la școlarul mic); remedierea unor deficiențe comportamentale. • Informarea bibliografică. Tehnica documentării Reușita depinde de calitatea listei bibliografice care trebuie să cuprindă lucrări reprezentative pentru domeniul investigat. Dacă se realizează prin efort propriu, cercetătorul poate fi ajutat de catalogul pe materii și catalogul
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
o povestire îi sunt suficiente doar două-trei indicații care schițează conținutul unei teme. Povestirea este expusă cursiv, în propoziții corecte. Dovedește spirit de observație, ușurință în exprimare. Se poate spune că acest copil prezintă unele trăsături caracteristice pentru posibilitățile unui școlar. Analiza unor rezultate ale activității dezvăluie alte aspecte. Deși lucrează cu mare atenție, silindu-se să asigure aspectul curat și îngrijit al lucrării, Mircea este greoi în desen, lipsit de îndemânare în confecționarea unor obiecte. În desen sau în modelaj
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
ale elevului, date asupra mediului său familial și asupra dezvoltării saale fizice și psihice. Rezultatele la învățătură și conduita elevului Studiul psihologic urmărește, pe de o parte, rezultatele la învățătură și în activitățile practice, iar pe de altă parte comportarea școlarului în diferite situații concrete. Această rubrică prevede urmărirea randamentului școlar al elevului. Se pot nota mediile anuale la diferite obiecte de învățământ, iar din evoluția acestora se poate vedea graficul situației la învățătură, nivelul general, progresul sau regresul pe parcursul anilor
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]