1,435 matches
-
pentru descălecatul dintăiu a Țarii Moldovii, capitolul V, cu numele de "Gherghina / Gherghena" . Se poate observa similaritatea sufixului "-ghina" în denumirile "Tirighina" și "Gherghina". Castrul este menționat de Dimitrie Cantemir astfel: „Nu departe de aici, la gură dinspre răsărit a Șiretului, se văd ruinele unei cetăți foarte vechi, numită astăzi de locuitori Gherghina. Că aceasta cetate a fost zidita pe vremea lui Traian se poate dovedi cu monezile dezgropate din dărâmături, ca și cu o lespede de marmură în care stă
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
DICT. XVI. IMP. VI. CONS. VII. P. P. CALPVRINIO PVBLIO. MARCO. C. AVRELIO. RVFO.” Arheologul Vasile Pârvan precizează că pe teritoriul fortificației au fost descoperite monede datând din perioada împăraților români Traian, Antoninus Pius și Filip Arabul . Fortificația de la vărsarea Șiretului în Dunăre a fost abandonată la sfârșitul secolului al III-lea. În timp, elemente din zidăria ei au fost folosite la înălțarea altor edificii în orașul Galați, unele fiind folosite chiar la cetatea Brăilei. Cand, între anii 1643-1647, în timpul domniei
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
A continuat strădaniile tatălui sau, aducând țării unitate și stabilitate după devastările Războiului de 100 de ani. A domnit între anii 1461 - 1483 cu o autoritate și cu o abilitate dusă uneori până la un cinism extrem, fiind poreclit și „cel Șiret” (Le Rusé) și „Păianjenul universal” (l'Universelle araigne). Ludovic al XI-lea a semnat în 1482 tratatul de la Arras cu Maximilian I de Habsburg, prin care i-au fost cedate ducatul Burgundiei și Picardia. A fost cel dintâi rege care
Ludovic al XI-lea al Franței () [Corola-website/Science/314774_a_316103]
-
aibă 198 de kilometri, o lățime la baza de 20 de metri și o adâncime de 7 metri. Construirea canalului va aduce beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigații în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundații în lunca Șiretului și utilizarea să că ruta pentru transportul naval de mărfuri. În prezent lucrările avansează într-un ritm foarte lent, deoarece finanțarea este mult sub nivelul necesar. În anul 2012 se estima că pentru realizarea proiectului ar fi nevoie de o
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
estima că pentru realizarea proiectului ar fi nevoie de o investiție de 3,5 miliarde de euro, iar proiectul ar putea asigura irigarea a 10% din terenul agricol al României. Primul studiu privind realizarea unui canal care să deriveze apele Șiretului spre Bărăgan pentru irigarea unor suprafețe importante din spațiul cuprins între râurile Siret și Ialomița a fost elaborat în 1912 de Prof. Alexandru Davidescu. Studiul demonstra fezabilitatea unui canal magistral pornind din Siret în aval de Adjud și care permitea
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
hidrotehnic, nu analiza problemele de gospodărire a apelor legate de acest canal. Studiul nu analiza regimul necesarului de apă pentru irigații și nu scotea în evidență faptul că, în perioadele în care necesarul de apă al irigațiilor era maxim, debitul Șiretului era insuficient pentru acoperirea necesarului de apă. Problema a fost reluată în perioada interbelică de ing. Dimitrie Leonida, care studia posibilitatea de realizare a unui baraj pe Râul Bistrița (Siret) la Bicaz. În analizele sale, Dimitrie Leonida a demonstrat că
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
Leonida, care studia posibilitatea de realizare a unui baraj pe Râul Bistrița (Siret) la Bicaz. În analizele sale, Dimitrie Leonida a demonstrat că lacul de acumulare pe care il proiecta pe Bistrița putea avea un efect de regularizare a debitelor Șiretului astfel încât debitele acestuia în perioada de vară să poată fi suplimentate astfel încât să acopere deficitul de apă și să satisfacă cerințele de apă ale irigațiilor. Cu toate ca Hotărîrea Consiliului de Miniștri Nr. 1182 din 13 noiembrie 1950 care aprobă realizarea Lacului
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
de apă și să satisfacă cerințele de apă ale irigațiilor. Cu toate ca Hotărîrea Consiliului de Miniștri Nr. 1182 din 13 noiembrie 1950 care aprobă realizarea Lacului Izvorul Muntelui enumeră, printre obiectivele proiectului "combaterea inundațiilor și a secetei de-a lungul văii Șiretului și în nordul Bărăganului, dezvoltarea culturilor agricole intensive, bazată pe folosirea irigațiilor și energiei electrice în vederea stabilirii unei recolte stabile și abundente, și pregătirea condițiilor pentru pregătirea unei arii de navigație între Moldova și Dunăre". Este de remarcat, ca în
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
de navigație între Moldova și Dunăre". Este de remarcat, ca în acea perioadă zona de irigat din Siret se limită la Bărăganul de nord, situat între râul Siret și răul Buzău și că navigația era avută în vedere în lungul Șiretului. Hotărîrea nu menționa în mod specific un canal Siret-Bărăgan. Totuși, în anii următori nu s-au luat măsuri pentru realizarea obiectivelor enunțate în Hotărîrea 1182. Este totuși de avut în vedere faptul că, în primii ani dupa colectivizarea agriculturii, nu
Canalul Siret–Bărăgan () [Corola-website/Science/319895_a_321224]
-
pentru acoperit capul 18441000-2 Pălării 18443000-6 Articole pentru acoperit capul și alte accesorii 18443100-7 Banderole 18443200-8 Articole din metal pentru acoperit capul 18443300-9 Articole din textile pentru acoperit capul 18443310-2 Berete 18443320-5 Berete de campanie 18443330-8 Glugi 18443340-1 Șepci 18443400-0 Șireturi de trecut pe sub bărbie pentru articolele pentru acoperit capul 18443500-1 Viziere 18444000-3 Articole de protecție pentru acoperit capul 18444100-4 Articole de siguranță pentru acoperit capul 18444110-7 Căști 18444200-5 Căști de siguranță 18450000-8 Închizători 18451000-5 Nasturi 18451100-6 Părți de nasturi 18452000-2
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
pentru acoperit capul 18441000-2 Pălării 18443000-6 Articole pentru acoperit capul și alte accesorii 18443100-7 Banderole 18443200-8 Articole din metal pentru acoperit capul 18443300-9 Articole din textile pentru acoperit capul 18443310-2 Berete 18443320-5 Berete de campanie 18443330-8 Glugi 18443340-1 Șepci 18443400-0 Șireturi de trecut pe sub bărbie pentru articolele pentru acoperit capul 18443500-1 Viziere 18444000-3 Articole de protecție pentru acoperit capul 18444100-4 Articole de siguranță pentru acoperit capul 18444110-7 Căști 18444200-5 Căști de siguranță 18.3 Blănuri și articole din blană 18600000-5 Blănuri
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
și alte accesorii 6507 18443100-7 Banderole 6506.99 18443200-8 Articole din metal pentru acoperit capul 6503-6505 18443300-9 Articole textile pentru acoperit capul 6505.9 18443310-2 Berete 6503-6505 18443320-5 Berete de campanie 6503-6505 18443330-8 Glugi 6505.9 18443340-1 Șepci 6507 18443400-0 Șireturi de trecut pe sub bărbie pentru articolele pentru acoperit capul 6507 18443500-1 Viziere 6506.99 18444000-3 Articole de protecție pentru acoperit capul 6506.99 18444100-4 Articole de siguranță pentru acoperit capul 6506.99 18444110-7 Caschete 6506.99 18444200-5 Caschete de siguranță
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
țării. Județul include patru localități urbane (municipiile Galați și Tecuci, orașele Tg. Bujor și Berești) și 56 comune cuprinzând 180 sate. Zona de confluenta între Platoul Covurlui la nord (50% din suprafața județului), câmpiile Tecuci și Covurlui (34%) și lunca Șiretului inferior și a Prutului la sud (16%), județul Galați reprezintă o structură unitară din punct de vedere fizico-geografic. Principalele cursuri de apă sunt Dunărea, Prutul și Șiretul, principalele lacuri sunt Lacul Brateș (de lunca) 21 kmp și Lacul Tălăbasca (de
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
la nord (50% din suprafața județului), câmpiile Tecuci și Covurlui (34%) și lunca Șiretului inferior și a Prutului la sud (16%), județul Galați reprezintă o structură unitară din punct de vedere fizico-geografic. Principalele cursuri de apă sunt Dunărea, Prutul și Șiretul, principalele lacuri sunt Lacul Brateș (de lunca) 21 kmp și Lacul Tălăbasca (de lunca). Altitudinea maximă este atinsă în Dealurile Fălciului: 274 m.Clima - teritoriul județului Galați aparține în totalitate sectorului de climă continentală (partea sudică și centrală însumând mai
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar și de întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din S și SV care determină intervale de încălzire și de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Șiretului, Prutului și Dunării introduc în valorile și regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de lunca, măi umed și mai răcoros vară și mai umed și mai puțin rece iarnă. Circulația generală a atmosferei are
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
Teritoriul județului Galați în sine prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în nord și mai slabă în sud, distingându-se după altitudine, poziție și particularități de relief, cinci unități geomorfologice: Podișul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Șiretului Inferior și Lunca Prutului de Jos. Formațiunile geologice vechi sunt prea puțin importante din punct de vedere al resurselor minerale. Au fost identificate și se exploatează hidrocarburi - țiței și gaze naturale în zonele Schela - Independență, Munteni - Berheci și Brateș. Formațiunile
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
câmpia Tecuciului și anume la sud de localitatea Liești, în jurul satului Hanu Conachi, pe o fâșie de circa 4 km lungime și 0,5 - 1 km lățime având o suprafață de circa 84 ha și care se continuă până în lunca Șiretului. La câțiva kilometri de Municipiul Galați se află rezervatia paleontologica de la Bărboși (Tirighina) cu o suprafață de circa 1 ha, cuprinzând fosile de moluște din faza Euxinului vechi (cu aproximativ 400000 ani în urmă). De asemenea, nu departe de Galați
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
și 26°23’ și 27°32’ longitudine estică, fiind situat în partea de sud-est a țării, la curbura Carpaților Orientali. Dispus în trepte dinspre vest spre est, cuprinde Munții Vrancei (cu depresiunile intramontane Greșu și Lepșa ), Dealurile Subcarpatice și Câmpia Șiretului Inferior, mărginita la nord-est de Podișul Moldovei (Colinele Tutovei) și la sud-est de Câmpia Râmnicului. Munții Vrancei sunt munți de încrețire , alcătuiți din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m (Goru - 1785 , Lăcăuți - 1777 , Giurgiu - 1720
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
Putnei și Valea Șușiței) depresiuni intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Șușiței, Putnei și Milcovului, precum și la cumpăna apelor între bazinul Milcovului și Râmnei), dealurile înalte Măgura Odobeștilor - 966 m), glacisul subcarpatic, care face legătura între Dealurile Subcarpatice. Câmpia Șiretului Inferior și Câmpia Râmnicului, se înclină spre est până la altitudinea de 20 m , la confluenta Râmnicului Sărat cu Șiretul . Câmpia Șiretului reprezintă treaptă cea mai de jos de pe teritoriul județului și se întinde între glacisul subcarpatic și răul Siret, cu
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
apelor între bazinul Milcovului și Râmnei), dealurile înalte Măgura Odobeștilor - 966 m), glacisul subcarpatic, care face legătura între Dealurile Subcarpatice. Câmpia Șiretului Inferior și Câmpia Râmnicului, se înclină spre est până la altitudinea de 20 m , la confluenta Râmnicului Sărat cu Șiretul . Câmpia Șiretului reprezintă treaptă cea mai de jos de pe teritoriul județului și se întinde între glacisul subcarpatic și răul Siret, cu suprafața înclinată de la vest la est și altitudinea cuprinsă între 20 m și 125 m. Câmpia înaltă situată între
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
bazinul Milcovului și Râmnei), dealurile înalte Măgura Odobeștilor - 966 m), glacisul subcarpatic, care face legătura între Dealurile Subcarpatice. Câmpia Șiretului Inferior și Câmpia Râmnicului, se înclină spre est până la altitudinea de 20 m , la confluenta Râmnicului Sărat cu Șiretul . Câmpia Șiretului reprezintă treaptă cea mai de jos de pe teritoriul județului și se întinde între glacisul subcarpatic și răul Siret, cu suprafața înclinată de la vest la est și altitudinea cuprinsă între 20 m și 125 m. Câmpia înaltă situată între glacis și
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
cu exces de umiditate (bolta Voetin, Lacul Negru, aria de la est de Căiata) datorate adâncimii reduse la care se află stratul de apă. La nord de Valea Șușiței, aspectul câmpiei reprezintă forma unei prisme în trepte ce coboară către Lunca Șiretului, iar în apropierea Adjudului, la terasele Șiretului se adaugă cele ale Trotușului. Câmpia joasă se întinde pe linia Mărășești, Vînători, Tătăranu, Râmniceni și de la est de Ciorăști până la albia Șiretului, altitudinea ei fiind de 35-50 m în partea de nord
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
Negru, aria de la est de Căiata) datorate adâncimii reduse la care se află stratul de apă. La nord de Valea Șușiței, aspectul câmpiei reprezintă forma unei prisme în trepte ce coboară către Lunca Șiretului, iar în apropierea Adjudului, la terasele Șiretului se adaugă cele ale Trotușului. Câmpia joasă se întinde pe linia Mărășești, Vînători, Tătăranu, Râmniceni și de la est de Ciorăști până la albia Șiretului, altitudinea ei fiind de 35-50 m în partea de nord și de 20-30 m în cea de
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
reprezintă forma unei prisme în trepte ce coboară către Lunca Șiretului, iar în apropierea Adjudului, la terasele Șiretului se adaugă cele ale Trotușului. Câmpia joasă se întinde pe linia Mărășești, Vînători, Tătăranu, Râmniceni și de la est de Ciorăști până la albia Șiretului, altitudinea ei fiind de 35-50 m în partea de nord și de 20-30 m în cea de sud. Este caracterizată printr-o suprafață relativ netedă, înclinată în aceeași direcție de scurgere a Șiretului și este traversata de numeroase albii, meandre
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
și de la est de Ciorăști până la albia Șiretului, altitudinea ei fiind de 35-50 m în partea de nord și de 20-30 m în cea de sud. Este caracterizată printr-o suprafață relativ netedă, înclinată în aceeași direcție de scurgere a Șiretului și este traversata de numeroase albii, meandre și depresiuni cu exces de umiditate, separate între ele prin grinduri teșite. Din punct de vedere geologic, zona județului Vrancea aparține platformei Moesice, alcătuită din două etaje structurale: unul inferior ce corespunde fundamentului
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]