40,723 matches
-
la un nivel de salariu inferior precedentului, iar statul subvenționează întreprinderile care își păstrează salariații trecuți de 65 de ani. De ce societatea franceză se arată încă foarte reticentă în folosirea seniorilor? Mai întâi, necesitatea nu se impune în imediat. Rata șomajului este ridicată și creșterea economică slabă. Numeroasele ieșiri la pensie încep în 2006 și efectele reformei Fillon (2003) nu vor fi perceptibile decât pe termen mediu. Apoi, cultura franceză se înscrie de mai mulți ani în zona reducerii timpului de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
trai al pensionarilor de azi. Procentul de înlocuire (pensie medie raportată la salariul mediu) ar fi degradat. Or, eficacitatea unui sistem de pensii se bazează tocmai pe menținerea puterii de cumpărare relative a pensionarilor (Saint-Etienne, 2004). Pe de altă parte, șomajul natural riscă să rămână la un nivel foarte ridicat. Insuficiențele actuale ale formării, dispariția meseriilor pentru cei mai puțin calificați, dar și "căderea în sărăcie" nu favorizează în Franța scăderea acestui procent (spune NAIRU Non Aggravating Inflation Rate of Unemployment
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de speranța de viață a asiguratului, aceasta fiind în funcție de vârsta sa și de generația de apartenență. Acest sistem incită la a munci mai mult timp și a rămâne contributiv, pentru că statul își asumă obligația achitării cotizațiilor corespunzătoare perioadelor de inactivitate (șomaj, maternitate etc.). Dacă normele colective păstrează prestările definite, nu tot așa se întâmplă cu regimurile de alegere individuală ce înlocuiesc un sistem de cotizații definite. Întărirea capitalizării Chiar dacă repartiția rămâne majoritară, trebuie notată importanța crescândă a capitalizării (adăugare a celui
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a relației între economie și demografie este astăzi, în sfârșit, imposibil de ocolit pe piața muncii. Sub-ansamblul populației totale și responsabile de crearea bogățiilor, populația activă este, în ultimă analiză, suma locurilor de muncă (activi ocupați în producție) și a șomajului (activi momentan lipsiți de ocupație). Această dimensiune demografică a pieței muncii, care nu scapă opiniei publice, dă loc uneori la interpretări înșelătoare: o oarecare suprapopulare s-ar afla la originea șomajului. În realitate, o creștere economică încetinită (găsindu-și originea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
locurilor de muncă (activi ocupați în producție) și a șomajului (activi momentan lipsiți de ocupație). Această dimensiune demografică a pieței muncii, care nu scapă opiniei publice, dă loc uneori la interpretări înșelătoare: o oarecare suprapopulare s-ar afla la originea șomajului. În realitate, o creștere economică încetinită (găsindu-și originea istorică în destabilizarea sistemului monetar internațional și în creșterile bruște de prețuri ale energiei) a coincis în mod nefericit, începând din 1973, cu venirea "claselor pline" (baby-boom ai anilor 1945-1970) pe
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
creșterile bruște de prețuri ale energiei) a coincis în mod nefericit, începând din 1973, cu venirea "claselor pline" (baby-boom ai anilor 1945-1970) pe piața muncii. Dar adoptarea unui punct de vedere demografic deschide și calea explicării unor fenomene ce caracterizează șomajul și ocupația actuale, în Franța în mod deosebit. Trecerea prin șomaj este mai puțin frecventă în Franța decât în diverse alte țări bogate, dar aici persistă mai mult. Acest lucru tinde să reducă capacitatea indivizilor respectivi, aflați în situația de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
începând din 1973, cu venirea "claselor pline" (baby-boom ai anilor 1945-1970) pe piața muncii. Dar adoptarea unui punct de vedere demografic deschide și calea explicării unor fenomene ce caracterizează șomajul și ocupația actuale, în Franța în mod deosebit. Trecerea prin șomaj este mai puțin frecventă în Franța decât în diverse alte țări bogate, dar aici persistă mai mult. Acest lucru tinde să reducă capacitatea indivizilor respectivi, aflați în situația de descalificare crescândă, să exercite o meserie (diminuarea capacității lor de a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
auto-întreținută, 131-139 Creștere endogenă, 131-136 Creștere echilibrată a normei întregi, 126 Creștere potențială, 131, 141-142, 145-146, 276 Creștere relativă, 131, 141-142, 144, 276 D Datorie publică, 263 Dependență, 56-64, 239 Dezvoltare durabilă, 264 Durată de viață sperată, 80 Durată a șomajului, 115 Durată medie de viață, 19, 43, 47, 49, 52, 58, 236 E Efect de vârstă, 219, 231, 247, 252-254 Efect de ecou, 30 Efect de calendar, 15, 32 Efect de comportament, 15 Efect de generație, 95, 219, 246, 252-253
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Speranță de viață fără incapacitate, 223, 233 Speranță de viață la naștere, 18, 20, 47-48, 50-51, 79-80, 269 Structura pe vârste, 109-116 Structura pe sexe, 117-120 Susținere din partea finanțelor publice, 91-92 Supravegherea copiilor, 158, 162, 174-175, 183-185, 187, 278 Ș Șomaj, 31, 37, 50, 54, 56, 94-95, 99-108, 111, 113-115, 146, 185, 193-194, 201, 206, 211, 276 T Tabelă de mortalitate, 19-21, 236 Tineri, 32, 46, 52-54, 56-58, 60-61, 65-67, 72, 75-76, 81-84, 93, 96, 100, 105-106, 108-111, 113-116, 129, 138
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
bătrânilor mei. Zicea că o pisică roșcată, străină de sat, le-a vizitat casa înainte ca cei doi gemeni ai ei să se prăpădească acum mai bine de cincizeci de ani". Dacă te aude șefa cu așa ceva te trezești în șomaj... Și mai ales dacă ajunge la urechile domnului profesor..." "Să ne grăbim, că s-a făcut ziuă. Verifică tu plosca doamnei. Tânăra se descurcă de-acum singură, a ajutat-o bunul Dumnezeu să treacă pragul cel greu. Vezi tu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
pentru a primi un răspuns. Și dacă, să zicem, în sfârșit îmi va răspunde sec, Aprobat, atunci ce voi face? Voi fi un șomer aiurea, unul care și-a dat demisia din funcția de om. Nici măcar o indemnizație specială de șomaj nu aș putea primi. Probabil că, rămasă perplexă în fața rezoluției divine, voi reveni cu o nouă epistolă la Secretariatul Divinității... Doamne, Dumnezeul meu, subsemnata, am primit răspunsul Tău la cererea înregistrată la Secretariatul Divinității, cu nr. 07694..., dar acum, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
din urmă devine în consecință stabilă când, în anumite medii, se creează un conflict atât de strâns de interese încât ruperea unei singure linii de legătură i-ar putea provoca fiecărei părți mai multe dezavantaje decât avantaje. În perioada unui șomaj de masă acest aspect este foarte important. Promisiunea Predicii de pe munte e valabilă pentru cei "milostivi": "[...] deoarece vor găsi milostenie" (Mt., 5, 7). Consumul cumpătat Să vorbim, în continuare, despre problema creșterii economice și bunăstarea societății: pe baza unei teorii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
poate favoriza comportamente care să afecteze direct integritatea lor fizică și psihoafectivă, chiar și viața: aceștia pot fi neglijați, abuzați, abandonați. 3.1. Familia monoparentală ca subiect al politicilor socialetc "3.1. Familia monoparentală ca subiect al politicilor sociale" Alături de șomaj, boală, invaliditate (conotate puternic negativ), viața de părinte apare din ce în ce mai frecvent drept un factor de risc, de criză, implicând pentru femei ieșirea pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp de pe piața muncii, reducerea drastică a veniturilor, diminuarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
printr-o suită de procese economice și sociale cu adânci implicații privind costurile sociale. Astfel, o tranziție graduală spre economia de piață, marcată din ce în ce mai dramatic de momente de stagnare și de criză, dublate de expansiunea economiei ascunse 19, de creșterea șomajului (ca urmare directă a dificultăților de restructurare economică) reprezintă doar câteva dintre acestea. Pe fondul unei calități a vieții precare și a stresului, datorat insecurității privind bunurile de subzistență și certitudinea unui loc de muncă, speranța de viață la naștere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a stresului, datorat insecurității privind bunurile de subzistență și certitudinea unui loc de muncă, speranța de viață la naștere a scăzut 20. Fenomenele cu importante implicații asupra politicii sociale sunt reducerea populației active (considerând și pensionarea ca o alternativă la șomaj) și creșterea raportului de dependență demografică în favoarea dependenților vârstnici (în anul 2003, Institutul Național de Statistică arăta că raportul era de 1,5 pensionari la un salariat). Acest fapt decurge și din procesul de îmbătrânire a populației, dar mai ales
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
autoriza avortul la cerere, în primul trimestru de sarcină, cu condiția ca acesta să fie efectuat de către un obstetrician-ginecolog. Scăderea natalității este diferențiată, fiind într-un raport de inversă proporționalitate față de standardul de viață al familiei. Astfel, se asociază sărăcia, șomajul, marginalizarea, cu un număr mare de copii care au oportunități scăzute de dezvoltare. Suportul social acordat mai ales familiilor sărace care au copii tinde să producă efecte nedorite, în sensul încurajării unei natalități ridicate, mai ales în aceste segmente ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
egal cu ceilalți membri ai familiei; • să asigure integrarea copiilor în viața socială”. Prin instituirea profesiei de asistent maternal 37, se realizează ocrotirea temporară a copiilor aflați în dificultate, se oferă o posibilitate de reconversie profesională și de ieșire din șomaj. Numărul copiilor protejați prin intermediul unui asistent maternal profesionist este în creștere (de la 479 în 1998, la 5 157 în 2000, respectiv la 16 360 în 2005, conform Strategiei Naționale în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, 2006-2010, http://www.copii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
aici, interesul lor pentru mijloacele de soluționare a acestora este diferit. Tradițional, interesul bărbaților se orienta spre sfera muncii salariate și a drepturilor ce decurgeau din prestarea unei astfel de activități. Protecția socială era solicitată în caz de boală, accidente, șomaj, bătrânețe, adică toate acele situații în care nu mai puteau beneficia de salariu pentru munca desfășurată și aveau nevoie de o formă de susținere compensatorie. Femeile se confruntau cu problemele rezultate din neremunerarea muncii în gospodărie și, de aici, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pentru drepturi civile, politice și sociale (G. Bock, 2002, p. 201). Urmărind cum, în general, femeile și bărbații beneficiază în mod diferit de sprijin public, pot ilustra această idee prin trimitere la experiența României în perioada de tranziție. Trecerea în șomaj a bărbaților, care lucrau mai ales în industrie, s-a făcut prin acordarea unor salarii compensatorii, prin plata ajutorului de șomaj (V. Pasti, C. Ilinca, 2001, p. 29). Pierderea locului de muncă pentru femei era o cale de transformare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
diferit de sprijin public, pot ilustra această idee prin trimitere la experiența României în perioada de tranziție. Trecerea în șomaj a bărbaților, care lucrau mai ales în industrie, s-a făcut prin acordarea unor salarii compensatorii, prin plata ajutorului de șomaj (V. Pasti, C. Ilinca, 2001, p. 29). Pierderea locului de muncă pentru femei era o cale de transformare a acestora în casnice, față de care nici o instanță publică nu se responsabiliza. Un bărbat fără loc de muncă este considerat șomer și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
față de susținerea căreia devine total dependentă. Ca un rezultat al negocierilor dintre patronat, sindicate și guvernanți, au fost acordate de la bugetul de stat subvenții mai ales pentru ramurile industriale unde lucrau preponderent bărbați: în minerit, siderurgie, construcții de mașini 63. Șomajul îi afectează mai mult pe bărbați 64, mai ales prin restructurarea industriei grele. Femeile muncesc majoritar în servicii (educație, asistență socială, asistență medicală, comerț și turism) și în industria ușoară 65. Atunci când au locuri de muncă, reușesc să obțină totuși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
oportunități indivizilor vizați, care să le permită atingerea, dacă nu în prezent, cel puțin într-un viitor predictibil, a unei stări de autonomie. Pornind de aici, apar ca modele de studiat măsurile de tipul celor în sprijinul persoanelor aflate în șomaj, evaluând la nivelul consecințelor avantajele politicilor de tip activ față de cele pasive. Analizând politicile publice adresate familiei, am observat că cel mai consistent segment al acestora sunt politicile de protecție a copilului. În unele situații, se mai întâlnesc trimiteri la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dragi. Atunci când o politică publică urmează să fie implementată, se face apel la un set de mijloace (considerate adecvate pentru transpunerea acesteia în practică). De exemplu, politicile educaționale, cele privind sănătatea populației, politicile pentru echilibrarea pieței muncii și în vederea combaterii șomajului, cele de suport pentru persoanele dependente; toate aceste tipuri presupun familia și comunitatea ca instrumente voluntare de intervenție socială. Argumente în favoarea apelului la familie și comunitate, ca instrumente ale politicilor publice, pot fi: • familia și comunitatea asigură o îngrijire mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
propriu și apelează la sprijin social, denotă o anume lipsă de responsabilitate). Acest fapt conduce la o situație stigmatizantă. Dacă cei care contribuie la fondurile publice prin impozite sunt îndreptățiți să beneficieze de suportul public (așa cum este cazul cu ajutorul de șomaj, cu întregul sistem al asigurărilor sociale), nu în aceeași măsură sunt îndreptățite familiile aflate în situații de necesitate pe care nu le pot acoperi, dar care, având copii în îngrijire, se impune a fi sprijinite prin efortul comun al societății
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
realizarea unor standarde de viață minime pentru toți; mai mult, era vizată realizarea unei bunăstări colective. În acest sens, statul subvenționa generos produsele de bază, promova o largă politică a locuirii, mai ales prin urbanizarea accelerată 43. Se aprecia că șomajul era un efect al exploatării capitaliste și, ca atare, trebuia eradicat. Statul socialist se dorea un bun organizator al vieții socioeconomice. Prin mecanismele social-politice, prin planificarea economică se intenționa folosirea integrală a forței de muncă. Șomajul nu era recunoscut. Dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]