308,881 matches
-
direct și redifuzare, ar fi fost, teoretic, posibilă o subtitrare). Se știe, ceremonia Oscarurilor are în spate o întreagă tradiție, edițiile ei ar putea fi studiate ca material didactic al "științei de a face un show". Dacă nici ei nu știu să facă un show, atunci cine? Din păcate, în loc să ne lase să ne bucurăm de spectacol, așa cum a fost el gîndit, televiziunea gazdă l-a cvasi-masacrat - din punct de vedere al ritmului, al atmosferei, al tonusului - prin întreruperi și comentarii
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
se pare că nici dl Iliescu nu izbîndește mai multe - vezi apelurile sale mobilizatoare care nu sperie pe nimeni. Partea cu adevărat proastă e că miniștrii și instituțiile care ar trebui să se ia la trântă cu corupția nu prea știu de unde s-o apuce. Dar să zicem că lupta împotriva corupției nu poate fi cîștigată cât ai zice "frații Păunescu". Însă și avertismente asupra unor chestiuni lesne rezolvabile, precum aceea despre debarcarea securiștilor din structurile puterii, sînt tratate ca niște
Cu securiștii reșapați, înainte? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15382_a_16707]
-
secretul Creațiunii: mâinile lui Dumnezeu au lăsat omul să cadă (singure, fără voia, fără rațiunea divină) înainte ca acesta să fi fost desăvârșit. "Dumnezeu se odihnește pentru că s-a supărat pe mâinile lui". De altfel, precum în vestitul proverb "nu știe dreapta ce face stânga" (cu toată simbolistica aferentă a religiilor monoteiste), dreapta Domnului, încă neiertată, umblă prin lume. Sângele izbucnește până la urmă, după smulgerea ei, într-o imagine apocaliptică: "întregul pământ era acum roșu de sângele Domnului și nu se
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
Ostap, bătrânul cobzar orb din Cântecul despre dreptate (într-o Rusie în care icoanele vechi sunt singurul sprijin, singurul semn în care te poți încrede pe cale, "asemeni pietrelor de drum ale Domnului") este chiar Dumnezeu. "O, dar eu n-am știut asta", spune Rilke. Așa cum "nu poți să știi niciodată dacă Dumnezeu este sau nu într-o poveste înainte de a o fi spus până la sfârșit. Căci dacă-i mai lipsesc chiar și numai două cuvinte, și chiar dacă-i lipsește doar pauza
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
într-o Rusie în care icoanele vechi sunt singurul sprijin, singurul semn în care te poți încrede pe cale, "asemeni pietrelor de drum ale Domnului") este chiar Dumnezeu. "O, dar eu n-am știut asta", spune Rilke. Așa cum "nu poți să știi niciodată dacă Dumnezeu este sau nu într-o poveste înainte de a o fi spus până la sfârșit. Căci dacă-i mai lipsesc chiar și numai două cuvinte, și chiar dacă-i lipsește doar pauza de după ultimele cuvinte ale povestirii, El poate încă
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
de-abia aflu că localitatea asta a noastră are un fel de Uniune a artiștilor. Ea s-a format de curând dintr-o nevoie, cum e ușor de imaginat, foarte imperioasă și umblă zvonul că ar "înflori". Când Uniunile nu știu chiar deloc ce ar trebui să facă, atunci ele înfloresc; au auzit și ele că trebuie să facă asta ca să poată fi niște Uniuni cum trebuie". Rainer Maria Rilke, Povestiri despre bunul Dumnezeu, traducere de Mircea Ivănescu, Editura Dacia, Cluj-Napoca
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
1940, pentru membrii mai puțin savanți ai P.R.M.) s-a soldat cam prost, aș prefera să-mi fie smulsă limba decât să vin cu astfel de idei demente. Ca să nu pun la socoteală că Vadim le dă - pentru a nu știu câta oară - idei egalilor săi întru iraționalitate de dincolo de Tisa. Să fie o întâmplare că Vadim și-a rostit prostiile tocmai la Cluj, în capitala istorică a Transilvaniei? Dacă nici asta nu e o invitație directă adresată lui Csurka de-
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
drumul spre N.A.T.O. și U.E. Nu pentru că ar fi vreun agent sovietic și nici, cum se zice, nebun: ci pentru că e deștept. Un deștept care pentru a-și atinge scopurile n-ar ezita să arunce în aer planeta. Vadim știe că într-o lume europeană civilizată indivizii asemănători lui fac planton la unul din cele două stabilimente evocate de Eminescu în finalul "Scrisorii III" și nu conduc, în nici un caz, partide. M-aș bucura ca intelectualitatea românească, adică mințile vioaie
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
cel care învinge necunoscutul și moartea, cel căruia îi e dat să vadă Cartea este cel mai puțin în măsură să-i deslușească taina: lui Gauche, înlănțuirile de semne nu-i spun nimic de vreme ce el nu poate citi. A nu ști carte devine astfel a nu afla Cartea. Băiatului căruia îi fuseseră refuzate în același timp știința scrisului și darul vorbirii își capătă glasul la contactul cu magicul obiect ascuns printre ruinele mănăstirii. I se păruse totdeauna că "puterea omenească stă
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
este un rest de gîndire mitică, ci, paradoxal, o anticipare a descoperirilor din epoca expansiunii maritime de la sfîrșitul secolului al XV-lea. în Christian Death and Divine Foreknowdlege.Theophylact Simocatta's Agonistic Solution, Augustine M. Casiday propune, pornind de la întrebarea "Știe oare Dumnezeu ora morții noastre?", o analiză a răspunsului istoricului bizantin Teophylact Simocatta la această problemă. Sub titlul Ritual and Simbolic Xenocide in Central and Eastern Europe, Andrei Oișteanu le oferă cititorilor revistei versiunea în limba engleză a două dintre
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
e unică. Vechile case, nu toate ucise de geniul arhitectonic al lui Ceaușescu, dau, astăzi, edililor o bătaie de cap încă mai mare decît blocurile, cînd n-au avut "șansa" să scape complet de ele, precum la Roman sau mai știu eu unde. Neretrocedate la vreme foștilor proprietari, ele se părăginesc sub ochii nepăsători ai unor primari care n-au nici cea mai mică inițiativă. Am văzut străzi, care făceau altădată mîndria unor orașe, ale căror case istorice se părăduiesc, devastate
Orașe by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15411_a_16736]
-
interesează: politic corect poate însemna "just, adecvat din punct de vedere al logicii politice": interviu "este un lucru moral și politic corect ca alianța șNATOȚ să continue spre extindere" (Jurnalul Național - arhiva/ian2001); "felul politic corect în care premierul a știut să-și asume vina" (24ore.mures.ro). Semnificația fundamentală - cea legată de un uz eufemistic al limbii - s-a extins la alte atitudini excesiv puritane, voluntariste și protecționiste, și în genere a căpătat un uz ironic și depreciativ, pe care
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
titlul Cioran și "bijutierii" din Bistrița, cîteva aberații despre autorul Schimbării la față a României apărute nu de mult. Una este culeasă din revista Okean. Artele dramei în care "un june publicist" nenominalizat (Cronicarul n-a văzut revista și nu știe cine este) îl acuză pe Cioran că s-a stabilit în Occident din oportunism ca "fost extremist" ce se găsea. "Ce era să facă? Să se autodenunțe? - se întreabă publicistul. Așa că a tăcut, a scris eseuri într-o inimitabilă franceză
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
fi de adăugat că, după fanii unui Cioran fără trecut, se înmulțesc de la o vreme criticii unui Cioran cu trecut. Deopotrivă de stupizi, și unii, și alții, cînd își închipuie (vezi și ce scrie dl. Valentin Protopopescu în Observator) că știu ce era în mintea filosofului mai bine decît el însuși. A doua aberație a descoperit-o dl. Vartic în cartea Emil Cioran, psihanaliza adolescenței scrisă de doi medici bistrițeni, Mircea Gelu Buta și Liliana Buta, și publicată la o editură
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
Neculce în Letopisețul său. Să luăm aminte, uitând de prezent care este întrecut de pildele din vechimea noastră. De exemplu, Dabija vodă, printre candidații plecați la Țarigrad, habar nu avea că el va fi alesul... Neculce notează: Dabija-vodă nemica nu știe, nici în gând nu-i era că va fi numit domnitor al Moldovei. Dar și Vizirul respectiv, ce fler!... El se uită ce se uită la bieții candidați moldoveni și, la un moment dat, întreabă: Care este Dabije? Exact ca
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
oamenilor, acest domn milos tot puse. Statul e stat, economia, economie. Mila, aici, cu interesul obștesc, nu prea merge. Importantă este împărțirea dreptății, Divanul, oamenilor să li se împartă la timp judecata, să nu aștepte... Ședințele de seară, nu se știe de ce, țineau mai mult... Poate oboseala, enervarea de peste zi... Neculce lămurește: Care aceli Divanuri den amiadzăzi în deseară nu căde toate pre de laudă. Portretul se încheie lapidar: Omu bun și blându, fără nici o răutate. Dabija... Dincolo, în Muntenia, domnea
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
supărase turcilor a ma oști... Domnitorii celor două țări românești se vorbesc să se refugieze la polonezi. Stamatie, ministrul de interne al lui Dabija, îl sfătuiește pe domn să nu fugă, și să se întoarcă la Vizir, că nu se știe... Deștept, acest Stamate. Dabija îl ascultă. În schimb, Gligorie, neștiind nimic, pornește cu familia spre Transilvania, îi lasă pe-ai săi la adăpost, trece prin Moldova, pe la Suceava, - Dabija nu-i! - trece Nistrul, o ia prin țara leșescă, se abate
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
se vorbesc să se refugieze la polonezi. Stamatie, ministrul de interne al lui Dabija, îl sfătuiește pe domn să nu fugă, și să se întoarcă la Vizir, că nu se știe... Deștept, acest Stamate. Dabija îl ascultă. În schimb, Gligorie, neștiind nimic, pornește cu familia spre Transilvania, îi lasă pe-ai săi la adăpost, trece prin Moldova, pe la Suceava, - Dabija nu-i! - trece Nistrul, o ia prin țara leșescă, se abate din nou prin Transilvania, își ia nevasta, copii, și fuge
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
descopere printre turnători rude, buni prieteni, oameni pentru care ar fi pus mîna în foc. Imensul păienjeniș de "surse" și "obiective" care devenise România îți poate devora și azi sufletul, așa că, spun unii prieteni ai mei, mai bine să nu știi. Ce-a fost a fost. Stelian Tănase nu doar că a vrut să citească "înscrisurile" din Dosarul lui de Securitate dintre anii 1983-1989 (i s-a dat o formă incompletă, evident prelucrată), ci le-a și reprodus, în oglindă cu
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
de faptul că manuscrisele erau puse la adăpost chiar în casa lui D.O., n-avea nici o mustrare de conștiință pentru abjecta trădare. Da, recunoaște el, sînt responsabil de această trădare, cînd am luat decizia de a deveni informator am știut ce fac. Dar pentru ce o făcea, din ce motive poți fi atît de ticălos, asta n-a reieșit. În emisiunea de la Realitatea T.V., Sursa a mai spus și alte lucruri năucitoare: în vara-toamna '89, la solicitarea lui, întîlnirile cu
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
în față", că de fiecare dată a găsit soluția de a-și exprima părerile critice în "medii" ideale, toate culminînd cu o rubrică la televiziune. Toată demonstrația "scriitorinciei" este falsă din start pentru că folosește deja insuportabilele premize noiciene. Dacă nu știi germană, ebraică, greacă veche, păsărească și cîte altele ești compromis ca intelectual. Nu-ți rămîne decît să te descurci. Or, tocmai în "descurcat" este admirabil Dan C. Mihăilescu, este un model (fără nici o fărîmă de ironie). Am putea spune că
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
interesantă, incredibilă pentru un critic literar, deși reușește să nu se uzeze tot "aducînd cartea", el insistă, iată, să-și adune eseuri dintr-un război care va fi, dacă n-o fi deja, pierdut - eseuri despre cărțile generației '27. Nu știe cum să se vîndă, deocamdată... Dan C. Mihăilescu a prins momentul cînd să promoveze anumiti autori, dar l-a ratat pe acela în care îți dai seama că aceeasi autori sînt "fumați", cel puțin din punct de vedere editorial. Publicul
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
catalog de cursuri de la Stanford, departamentul de engleză este neafectat, dar celelalte limbi continuă să piardă teren, ceea ce este foarte trist, pentru că engleza nu poate fi puternică, dacă franceza și celelalte limbi nu mai reprezintă mare lucru. Nimeni nu mai știe nimic despre Stendhal, Flaubert sau Baudelaire, ceea ce face, să spunem, studierea lui T.S. Eliot, care a fost atît de influențat de acești scriitori, destul de dificilă. Astfel, persoane creative, care au studiat limbi și literaturi străine, se orientează către computer studies
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
influențat de acești scriitori, destul de dificilă. Astfel, persoane creative, care au studiat limbi și literaturi străine, se orientează către computer studies unde simt că se pot realiza. Globalizarea despre care se vorbește atît înseamnă într-adevăr că nimeni nu mai știe nici o limbă străină și, prin urmare, nu se prea mai citește literatură. Permiteți-mi să vă dau exemplul programului de Poetică de la Buffalo (SUNY). Acesta a apărut acum zece ani datorită lui Charles Bernstein care a lucrat cu Susan Howe
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
lor de doctorat combina teoria cu poezia, iar totul a fost minunat în primii ani cînd se mergea la cursuri și se scria poezie. Dar balanța s-a înclinat, încît studenții nu mai fac altceva decît teorie și nu mai știu suficientă literatură, pentru că nu mai au o bază încă din anii studenției. Sînt ocupați să se certe cu poeții din generația anterioară, dar nu au citit niciodată cum trebuie Wordsworth, Keats sau Yeats. Sau, legat de modernism, știu de Zukofsky
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]