3,030 matches
-
Cerului pe care sunt brodați permanent Aleșii: Eroii, Mărturisitorii, Cuvioșii, Mucenicii, Drepții și Sfinții lui Dumnezeu întru nemurirea lor serafică. Dacii nemuritori ai Mișcării Ortodoxe Naționalist-Creștine purtau la gât alături de Sfânta Cruce, un săculeț din piele în care era amestecată țărâna martirică cu sângele ei sfânt de-a lungul vremurilor din mai multe zone ale țării noastre. De fapt se poate spune cu certitudine că pământul Daciei Mari s-a cuminecat permanent și integral cu sângele scump al Fiilor ei din
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
sacră logodită cu Cerul. Pământul străbun este pentru Noi Dacoromânii la fel de scump și de drag ca Cerul Strămoșilor. Dacoromânul ortodox fiind astfel purtător de pământ cum este purtător de cer, purtător de natură cum este purtător de poezie, purtător de țărână cum este purtător de aură, purtător de frumos cum este purtător de cântec, purtător de lumină cum este purtător de rugă, purtător de adevăr cum este purtător de jertfă, purtător de folclor cum este purtător de credință, purtător de suferință
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
al operelor sale nemuritoare, astfel: Date noi despre familia lui Alexandru al III-lea Voievod, 1569-1576; Schitul Iezerul Vâlcii; Luptele de la Lânărie; Istoricul Mănăstirii Sadova; Sfânta Mănăstire Tismana; Dionisie Eclesiarhul. Hronograf (1764-1815); De la Zalmoxis la Iisus Hristos; Sutești-repere istorice; Crinii țărânii. Un manuscris original din anul 1763, o perlă autentică al limbii române; Basmul romanizării. Dacii întemeietorii Romei; Codicele de la Sutești-Vâlcea; Roma Veche, cronică ortodoxă daco-romană; Marele atentat al Apusului papal împotriva independenței Daco-Românilor; Dacii de-a lundul mileniilor; Țara Soarelui
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
și acolo începe rugăciunea: „Îndură-te, Doamne, de Iovii Tăi” ( Nimic nu e al nostru). Când însă recurge la iubire ca salvare, versurile primesc din nou fior: „Fără iubire ce pot fi?/ (...)O cumpănă fără fântănă (...)/ Copac cu frunzele-n țărână/ O mare fără de corabii ( Fără iubire ce pot fi?)”. Aceeași frumusețe a seninătății și jocului liric și-o regăsește într-un pastel citadin, Pastel cu promoroacă, unde zăpada i-a înflorit iernii copacii. Întreg volumul de poezii se vrea însă
DRAG DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374381_a_375710]
-
să fluiere cântecul preferat al bunicii Floarea, mama sa: “Bulgăraș de gheață rece, N-am cu cine îmi petrece, Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
dor, Ascuns adânc în suflet, De mine, până mor. Eu te iubesc femeie Ca ploaia cea de vară Pe care eu, pământ, Cu sete o aștept, Să-mi răcorești ardoarea Ce-o am când nu-s cu tine, Să fericești țărâna, Din care sunt făcut. De n-ai fi fost, femeie, Te-aș fi zidit din mine Din inimă-scânteie, Cu lacrimă și lut, Dând viața mea, tribut. Referință Bibliografică: Eu te iubesc, femeie... Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
EU TE IUBESC, FEMEIE... de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374432_a_375761]
-
scurtă Ne pare o nălucă în pustii, Și cînd observi cum trupu-ți urcă Cărări pe care tu n-ai să mai tot vii... Rămîi asemeni unui cuc ce cîntă De zori și pînă-n zori de zi, Că ești făptură din țărînă Și nu mai poți nici chiar iubi. Te-ntrebi, au dece oare calci pământul Care te duce lin pe palme, Și cum au oare nu poți vorbi Cînd împrejur, atîtea mame! Te legi cu timpu-n buzunar Ca să-i tot ții
ÎNTR-UN PAS de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374504_a_375833]
-
am căzut cu fața la pământ și am gemut de neputință... "Oare e așa de greu să iubești?" Genunchii mă dor, ochii îmi plâng iar glasul, glasul se pierde sub pături de frunze...Mă fac una cu pământul și tremur...E rece țărâna, e-ntuneric, m-apasă și mă strânge cu ură de mijloc. Simt sarea mărilor moarte, pe buzele arse de sete și atunci, mă deștept, sub o ploaie de stele...Toate temerile mele, dispar, luate de vânturi. Punctele cardinale se contopesc
E AȘA DE GREU SĂ IUBEȘTI? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374531_a_375860]
-
-n gări... Un fluturaș îndrăgostit curtează-o floare... Din mușețel răzbate-n aer dulce boare... Pe-un fir de iarbă urcă-ncet o buburuză... Și... n-aș mai vrea-n oraș să văd lumea ursuză... Cu tălpi desculțe răscolesc plăcut țărâna... Și-mi fac din buchețel de flori de câmp cununa... Cu ochii strâng de pe câmpie măreție... Și... nu vreau să aud de-a lumii isterie... Privind, culcată-n grâu, cerul atât de-nalt, Nu numai trupul, dar și sufletul mi-
CÂMPIA... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374602_a_375931]
-
46) Depunerea urnelor de cenușă într-un mormânt amintește de un străvechi obicei hindus, constând într-o îngropare a recipientelor care conțineau materia rezultată din incinerare. Este evidentă apropierea dintre acest obicei și ritualul creștin de restituire a trupului de țărână, lipsit de “suflare de viață”, țărânii din care a fost creat. “Teluricul legământ” este însă o închisoare, la care trimite metafora-simbol “grea cătușă”, închisoare din care spiritele celor îndrăgostiți trebuie să evadeze împreună pentru a accede la Nirvana: “Să ne
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
un mormânt amintește de un străvechi obicei hindus, constând într-o îngropare a recipientelor care conțineau materia rezultată din incinerare. Este evidentă apropierea dintre acest obicei și ritualul creștin de restituire a trupului de țărână, lipsit de “suflare de viață”, țărânii din care a fost creat. “Teluricul legământ” este însă o închisoare, la care trimite metafora-simbol “grea cătușă”, închisoare din care spiritele celor îndrăgostiți trebuie să evadeze împreună pentru a accede la Nirvana: “Să ne desprindem, deci,/ tu - gând, eu - gând
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
perfid pe-alee Frunzarul clipelor, înfiorându-ne... Balanța Lumii veșnic se înclină, Când înspre Bine, dar mai ales spre Rău... Glasul Mulțimii râde zilnic, sau suspină, Uitând, sau amintindu-și des numele Tău.... Pe cerul nostru-înalt sunt păsări, o mulțime, Țărâna e călcată de vietăți, puhoi, Apele și uscatul încă mai pot susține Eterna foame, sete, care zace-n noi... Dar...cred că uneori ar fi mai bine Pământul să-l învârți și Tu din marți în joi. Astfel, nebunii toți
RAPORT ASUPRA STĂRII PĂMÂNTULUI... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374616_a_375945]
-
Revedere) Dar în restul anului? Problema morții lumii o dezleg. (Cărțile) Ce e poezia în opinia Domniei voastre? Ce e poezia? înger palid cu priviri curate,/ Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate,/ Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea. (Epigonii) Mai scrieți poezii? La ce?... Oare totul nu e nebunie? (Mortua est!) Sunteți marele nostru poet național, se știe. Dacă ați continua să compuneți versuri ați putea dobândi o faimă universală, egală poate cu cea a lui
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
Acasa > Strofe > Atasament > RUGĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne, Închide-mă-n floare să pătez iubirea de culori. Ascunde-mă-n mare să mângâi trupul țărânii cu valuri. Presară-mă-n vânt să alin patima cu adieri. Scrie-mă-n cuvânt să sting așteptarea cu înțelesuri. Doamne, închide-mă-n floare ascunde-mă-n mare presară-mă-n vânt mă scrie-n cuvânt! *** Referință Bibliografică: Rugă
RUGĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373379_a_374708]
-
vărsat în izvoare. Trăiește Câmpia Română Când sapă o strângem în mână, Cănd arșiță verii colinda Cu tălpile goale prin tinda Cu buza pe-un ghizd de fântână. Trăiește ogorul părinte, Semințele-n brazdă-s cuvinte Și cântece nasc din țărâna. E mama Câmpia Română La suflet, la flori, la morminte ! Noi trecem cu pacea pe gură, Cu pacea în pas și-n făptura. Pământul de-ar fi să ne lege, Recolta de pace culege, Căci pacea înseamnă măsură. Copil al
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373403_a_374732]
-
din Raiul Sfânt El,un ales, să-mi ceară de pomană. Flămând de dor mă implora să-i dau Măcar un strop aprins de viață pură- Fructul oprit celor din Cer, ce n-au Păcatul să se-nfrupte cu natură. Țărâna vieții i se scurgea-n priviri Și mă-ndemna, plângând, să-i dau crezare: „Tărâmul veșnic e sursă de-amăgiri- Încă se vând iluzii și se doare...” S-a scurs în patimi și a păcătuit, Și-a scuturat noianul de povară
GÂND ERETIC de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373455_a_374784]
-
Până să vin, în cărți te-am întâlnit Și doar prin ele, eu te-am cunoscut. Din toți acei ce te-au cântat vreodat Și-au scris cu drag de plaiul strămoșesc, Mă tot chema Coșbuc neîncetat Să-i țin țărâna-n palme, s-o iubesc. Rebreanu mi-a tot scris de-al tău pământ, Să vin aici că lupta s-o-nțeleg Și viața dată pentru tot ce-i sfânt Cu-ale ei multe jertfe, s-o dezleg. Mai sunt
CHEMAREA ARDEALULUI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373468_a_374797]
-
Modiga și Mariana Sava; grafica: Valentin B. Neagu și „Un cuvânt de învățătură” de părintele Ciprian Grădinaru. Cartea de față tratează liric două momente existențiale: de dinainte și de după revelație. „Când nu Te iubeam”, Doamne, se spovedește autoarea, „lut și țărână eram”. Ea se desprinde de tină și se înalță, prin dragoste christică, în lumea spirituală. Este vechea luptă cantemireană din „Gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul”. Acesta din urmă, gazdă temporară a sufletului, este plin de păcate
POETA DORINA STOICA – CÂND NU TE IUBEAM de PETRUŞ ANDREI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373522_a_374851]
-
zboare Alai de îngeri, să ne ia pe-aripi. La Dumnezeu, cu ură, știi să țipi, Dar te-ai rugat Lui să te-ajute, oare? Prin bezna unei lumi ce se distruge, Tu, omule, noi, oameni, încotro? Mâine vom fi țărână, apropo, Căci timpul parcă zboară, nu doar fuge... Referință Bibliografică: GOANA DUPĂ NIMIC / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1694, Anul V, 21 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
GOANA DUPĂ NIMIC de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373587_a_374916]
-
rog, Doamne, luptă Tu Cu potrivnicul viclean Apară-mă Tu de-acela Care mie mi-e dușman. Întoarce sulița-mpotriva Celor ce mă prigonesc Rușinați să fie-aceea Care moartea mi-o doresc. Fie ei în veci ca pleava Risipită în țărână Și din ei nici amintirea Printre vii să nu rămână. Să le fie drumul lung Și mersul alunecos Îngerul să-i prigonească În pustiu fără folos. Căci un laț, fără pricină Mi-au întins să cad în groapă Cadă ei
PSALMUL 35 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373616_a_374945]
-
zis poporului: "Strigați, căci Domnul v-a dat cetatea în mână! (Ios.6:16) Dacă sunt tristă și poate mor când se scutură liliacul se dezbracă pământul de haine îmi îmbrățișează inima cu răcoarea ogorului proaspăt arat mă simt apoi țărână zbătându-mă în pieptul durerii cu aortele pline de muguri prin care culoarea îmbracă din nou câmpurile Dacă sunt tristă și îmi scrie destinul cu pietre ascuțite pe suflet hingherii înjunghie în măduva viselor mă așez cuminte pe masa de
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
din trâmbițe, Iosua a zis poporului: "Strigați, căci Domnul v-a dat cetatea în mână! (Ios.6:16) Dacă sunt tristăși poate mor când se scutură liliaculse dezbracă pământul de haineîmi îmbrățișează inima cu răcoarea ogorului proaspăt aratmă simt apoi țărână zbătându-mă în pieptul dureriicu aortele pline de muguri prin careculoarea îmbracă din nou câmpurileDacă sunt tristăși îmi scrie destinul cu pietre ascuțite pe suflethingherii înjunghie în măduva viselormă așez cuminte pe masa de operație a ceruluiinvocând ploaia care vindecămărul
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
vântul din colb și suspin... Crucea este grea, drumul tot mai greu Arhanghelii privesc și din dinți scrâșnesc; Cât poate îndura Fiul în corp omenesc... Sau poate Fiul e chiar Dumnezeu...!? Bum-bum, bum, timpanele surzesc Lacrimile-I țipă cu sânge, țărâna o udă Dar cine mai are urechi să le-audă...!? Prin destinul fatidic, Dumnezeesc...! Emilian Oniciuc-29.04.2016 Sursa fotografiei: Internet (imagini din film) Referință Bibliografică: Drumul cu lacrimi / Emilian Oniciuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2296, Anul VII
DRUMUL CU LACRIMI de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371330_a_372659]
-
Flori Bungete Publicat în: Ediția nr. 2063 din 24 august 2016 Toate Articolele Autorului Un covor de flori am așternut În calea ta, copilărie, Să fiu mlădiță în pădure iar, Nu frunză galbenă în vie. Să merg de-a bușelea-n țărână, De câte-o floare să m-apuc, Să-mi cânte greierii în iarbă, Nu graurii în vârf de nuc. Să mă ridic iar copăcel, Să trec sfioasă-al casei prag, Ținând pe mama de o mână, Nu sprijinită-ntr-un
SĂ FIU MLĂDIȚĂ IAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371493_a_372822]