6,901 matches
-
înșele vigilența comisarilor. Potrivit hotărârilor adoptate în cadrul Congresului de pace de la Paris, noua frontieră dintre Rusia și Turcia trebuia să treacă prin sudul Bolgradului 36, decizie adoptată însă pe temeiul unei hărți dovedită apoi a fi necorespunzătoare, oferită de împuterniciții țarului, hartă în care respectivul toponim acoperea vechea localitate Tabac. În teren, rușii au încercat să coboare frontiera, susținând că noua așezare a orașului, situat pe malul lacului Ialpug, ar fi fost una și aceeași cu cea veche, încât trasarea hotarului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din urmă abordându-le, după propria-i mărturisire, „cu pasiunea tuturor prejudecăților sale contra prințului Cuza“50. O întâlnire dintre cei doi, la începutul anului 1865, le oferă ocazia de a discuta despre vizita împăratului la Nisa, despre înțelegerea dintre țar și Napoleon al III-lea, văzută în perspectiva unor bune relații franco-ruse și, mai ales, despre situația din România vizavi de problema secularizării averilor mănăstirești. „Numele lui Cuza - afirma Talleyrand - îl agasează pe Gorceakov“, cancelarul suspectând pe domnitorul român că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
erau întemeiate, fără ca el să cunoască atunci condițiile în care guvernele Angliei și Franței au acceptat pretențiile Rusiei de a anexa, la sfârșitul războiului, Constantinopolul și Strâmtorile, sub rezerva recunoașterii „drepturilor“ aliaților occidentali în Orientul Apropiat. La 21 noiembrie 1914, țarul Nicolae al II-lea îi precizase lui Maurice Paléologue planurile Rusiei, care conțineau, între altele, dominația la Constantinopol și Strâmtori. La intervenția ministrului Franței, Nicolae al II-lea a precizat că Rusia este de acord cu menținerea influenței Franței în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la Constantinopol și Strâmtori. La intervenția ministrului Franței, Nicolae al II-lea a precizat că Rusia este de acord cu menținerea influenței Franței în Siria și Palestina 20. La întrevederea cu generalul Pau și cu Paléologue din 3 martie 1915, țarul revenea în termeni și mai energici asupra acestei chestiuni: „Voi • Ibidem, p. 220. • Ibidem, p. 228. Rusia era un conglomerat de 170 de milioane, în care „elementul pur rus constituie o masă de peste 100 de milioane“ (ibidem, p. 212). • Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cerințelor străine“. În ultimii ani, românimea basarabeană, „prin singurul fapt al existenței ei, impune celor care zilnic au a face cu ea și îi obligă de a se folosi de graiul românesc și chiar de cuvântul tipărit pe românește“. Ucazurile țarului, diferite măsuri ale guvernului rus de aplicat în Basarabia erau scrise pe românește, dar cu litere rusești. Funcționarii ruși, membrii băncilor și cooperativelor sătești, instructorii agronomi etc., recrutați în parte din populația originară a Basarabiei, vorbesc cu populația la țară
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o imposibilitate istorică, logică, morală a instinctului de conservare“34. Sub aceeași semnătură, se combătea o posibilă alianță cu Rusia, afirmându-se că „începutul umilirii românismului înaintea Rusiei datează din momentul întrevederii din Constanța“35. Trimiterea se referea la vizita țarului Nicolae al II-lea de la începutul lunii iunie 1914, apreciată la Berlin și Viena ca un moment în apropierea diplomatică dintre România și Rusia 36. În același timp, se acuza tăcerea instalată după izbucnirea războiului față de situația de peste Prut și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Nistru. Prezentând această hartă într-un număr al revistei „Viața Românească“ din anul 1916, Axinte Frunză lua atitudine față de cei care au încercat să ne convingă „că frații basarabeni s-au «rusificat» de bună seamă și că în imperiul țarilor un popor poate dispărea într-o zi“ și „să declare că această provincie nici nu există, s-o șteargă cu totul de pe harta țărilor românești“. România trebuie să intre în 64 Ibidem, p. 239-240. 65 Ibidem, p. 238-239. • Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
luna decembrie 1922 -, își face loc completarea că dreptul la autodeterminare este acordat dacă este în interesul clasei muncitoare. Conducătorii regimului sovietic apreciau îndeplinirea condiției așa încât s-a ajuns ca frontierele Uniunii Sovietice să cuprindă teritorii pe care nici vechii țari nu le anexaseră. Și astfel se explică de ce, din Occident, conducătorii de la Kremlin erau numiți țarii roșii. Odată preluată puterea, bolșevicii au trebuit să gândească firesc la menținerea ei; mai mult, puterea articulându-se într-un regim totalitar, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
interesul clasei muncitoare. Conducătorii regimului sovietic apreciau îndeplinirea condiției așa încât s-a ajuns ca frontierele Uniunii Sovietice să cuprindă teritorii pe care nici vechii țari nu le anexaseră. Și astfel se explică de ce, din Occident, conducătorii de la Kremlin erau numiți țarii roșii. Odată preluată puterea, bolșevicii au trebuit să gândească firesc la menținerea ei; mai mult, puterea articulându-se într-un regim totalitar, s-a urmărit permanentizarea ei. Autorul romanului Noi, E. Zamiatin, intuiește genial configurația viitoare a acestui tip de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
românească și de aceea mie îmi era foarte ușor să conversez cu el în timpul tratativelor“16. Capacitățile intelectuale i-au permis în scurt timp să devină una din figurile centrale ale Basarabiei. În anul 1823 contele Voronțov, rezidentul plenipotențiar al țarului în Basarabia, îi lărgește considerabil misiunea, încredințându-i să alcătuiască o descriere statistică a regiunii. Însuși I. Liprandi menționează că acest lucru „trebuia efectuat în paralel cu serviciul său de bază“17. După cum avea să mărturisească ulterior, „colectarea materialului necesita
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Moldova, de unde a condus o rețea de informatori, cu ramificații largi în Balcani și în Austria. La cererea lui P. D. Kiseleff, a alcătuit memoriul Cu privire la mijloacele de creare a unei poliții speciale în străinătate. Memoriul a fost aprobat de țarul Nicolai I, astfel încât în • I. Liprandi, Zapiski o službe I. Liprandi, 1860, SMBSR, f. 18, dosar 7, fila 57. • Ibidem. Čtenija Obščestva istorii i drevnostej rossijskih, 1877, том, 3, р. 53. • Arhiva Centrală Istorică de Stat a Rusiei, Leningrad (Sankt
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Bolintineanu, Dimitrie 360. Bonaparte, v. Napoleon ~. Bonev, Čavdar 47. Bonfort, Stefano 163. Bonnet, Georges 342. Bonnet, Henri 194. Boppe, Auguste 153. Borăleanul, diac 120. Bordeanu, N. 287. Bordes, Jan Carel des 157, 166. Borgolte, M. 56. Boricius, v. Bortz. Boril, țar bulgar 37. Borsi-Kalman, Bela 141, 142. Bortz, rege cuman 41, 42. Boskovic 148. Bosscha-Erdbrink, G. R. 146. Bossu, C. 473. Bossuet 152. Bossy, Raul V. 168, 288, 289, 298. Botezat, Eugen 364. Botnariuc, Ștefan 404. Botoran, Constantin 332, 337. Botoșăneanu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Nicolae 432. Petrea, Alexandra 228. Petrencu, Anatol 403. Petrescu Comnen, Nicolae 307, 313, 316, 317, 318, 336. Petrescu, David 435, 443. Petrescu-Visarion 229. Petriceicu, v. Ștefan ~. Petrino, Alexandru 361. Petrovskaja, N. B. 403. Petru I, domn al Moldovei 43, 44, 47; țar 8386, 88, 90, 91. Petru Movilă 111. Philipide, Daniil 131. Phipps, Eric 340. Piaști, familie 56, 62, 67, 68, 69. Piccolos, Nicola-Sava 135. Piccottini, G. 477. Pinon, René 336. Pipes, Richard 412, 413, 416-420, 422. Pippidi, Andrei 122, 141, 148
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
conducerea Casei Naționale”. De la 1 aprilie 1936 își schimbă titlul, devenind „Nouă gazeta de Vest”. Articolul-program, Pășim cu încredere!, mărturisește intenția editorilor de a face din G. de V. o tribuna de afirmare a romanismului la granița de Apus a țarii. Direcția culturală se manifestă cu precădere în interiorul rubricilor specializate, care se diversifica treptat, de la „Gazeta de Vest culturală” la „Cronicar”, unde apar cronici plastice, si de aici la „Curier literar” și la „Cronică teatrală”, unde sunt comentate spectacolele montate la
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
simpatizează cu opoziția, ajungând chiar unul dintre fruntașii ei, deși se înrudea cu domnitorul Alexandru D. Ghica. Până să primească rangul de clucer (1844), fusese, cu zece ani mai înainte, vtori-postelnic, apoi paharnic. A fost deputat în Obșteasca Adunare a țarii (1838), prezident al Tribunalului de Comerț din București (1842) și, un an după aceea, procuror la Înaltul Divan. Câteva zile înainte de a fi răpus de o pneumonie, F., încercat de gânduri funeste, isi presimțise sfârșitul în niște versuri simple, înfiorate
FACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
în 1683, poate și un Octoih rămas neterminat, atribuit de asemenea lui D. În ianuarie 1684, în timpul scurtei reveniri în scaunul țării a lui Ștefan Petriceicu, mitropolitului i se încredințează o misiune diplomatică în Rusia, de unde, pregătit să accepte suzeranitatea țarului, domnitorul nădăjduia să primească în schimb ajutor împotriva turcilor. D. este reținut însă la Kiev, unde, invocată fiind carantina împotriva unei epidemii de ciumă, este interogat și constrâns să aștepte răspunsul la petiția adresată țarului. Declarația pe care o face
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
de unde, pregătit să accepte suzeranitatea țarului, domnitorul nădăjduia să primească în schimb ajutor împotriva turcilor. D. este reținut însă la Kiev, unde, invocată fiind carantina împotriva unei epidemii de ciumă, este interogat și constrâns să aștepte răspunsul la petiția adresată țarului. Declarația pe care o face în fața autorităților kievene îl arată hotărât, apărându-și cu stăruință cauza (exprimându-și rezerva față de promisiunile polonezilor „nestatornici”, D. atrăgea atenția asupra dezavantajelor ce le-ar prezenta pentru Rusia consolidarea puterii militare a turcilor în
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
presus de toate, dorul de țară. Scrisorile sale din această vreme sunt cu adevărat patetice. Soli ai mitropolitului pribeag, ieromonahul Iona și chelarul Andrei călătoresc în Rusia, aducându-i câte vreun dar în bani sau în blăni de samur din partea țarilor și încurajările patriarhului Ioachim. Pentru a nu rămâne dator prietenilor, tălmăcește, din limba greacă în limba rusă, lucrări de interes teologic, ca Istoria bisericească și Vedenia tainică a patriarhului Gherman al Constantinopolului (în 1690), Împotriva ereziilor de Simion, arhiepiscopul Tesalonicului
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Iasinski și patriarhului Ioachim, dovadă că el intervine, cu prestigiul erudiției, în polemica dogmatică ce împărțea la acea dată cercurile ortodoxe de la Kiev și Moscova în reprezentanți ai curentului latin și ai celui grec, tradiționalist. În 1693 oferea, de asemenea, țarilor ruși Ioan și Petru Alekseevici, într-o antologie intitulată Despre prefacerea sfintelor taine, câteva traduceri din clasici ai literaturii patristice, ca Ioan Gură de Aur, Efrem Sirul, Atanasie Sinaitul, în speranța că ele ar putea fi tipărite. În Polonia traduce
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
din Berlin asupra transformărilor intervenite În estul Germaniei urmează cercetărilor asupra mobilității sociale Întreprinse În RDG, precum și analizelor de tip cantitativ realizate asupra membrilor comitetului central al ȘED din RFG. Lucrări de același gen au fost Întreprinse și În alte țari foste socialiste, mai cu seamă În Ungaria și În Polonia. Principala problemă cu care se confruntă studiile „macro” sociologice este definirea categoriilor utilizate, În acest caz frontieră incertă dintre „cadre”, „elite” și „intelectuali”. Eșecul relativ al politicii de omogenizare socială
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
reprezentare a femeilor, studii, profesii etc. -, dar au puține șanse să depășească rezultatele statisticilor elaborate chiar de serviciile de cadre, statistici care aveau caracter secret. Limită lor principala este absența unei comparații cu alte grupuri de acelasi ordin - În alte țari socialiste - și absența analizelor privind efectele pe care transformările caracteristicilor acestui grup le exercita asupra deciziilor politice. Povestirea vieții: autobiografii și Bildungsromanele cadrelor Diviziunile profunde ale societății germane - nu doar Între Est și Vest, ci și Între generații sau Între
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fost, la nivel mediu, cu mult mai restrânsă, probabil din cauza riscurilor economice ori din aceea a lipsei de atractivitate a Estului, unde nivelul de viață rămăsese totuși inferior celui din Vest. În loc de concluzii, ar fi de subliniat că, spre deosebire de alte țari (Ungaria, Polonia, Rusia), o simplă „reproducere a elitelor” era practic imposibilă În Germania de Est. O schimbare radicală s-a petrecut În structura proprietății, ca urmare a transferului de capital provenind din Vest: firmele vest-germane reprezintă 59,5% din total
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
patru ani. Cursurile cu durata de un an erau organizate pentru cadrele conducătoare ale partidului din republicile și regiunile URSS. Admiterea făcea aici obiectul unei decizii a Comitetului Central al PCUS. Avea loc, de asemenea, pregătirea de cadre pentru alte țari socialiste. Școli de partid de rangul al doilea au Început să fie organizate din 1946 În diferite republici ale URSS, În anumite centre regionale și numeroase orașe mari. În afară de pregătirea generală, asigurau un Învățământ În discipline agrotehnice, pentru cadrele care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
tradițional de Paste) sau conferințele de la Karl Liebknecht Haus, la Helle Panke sau din alte părți. Pensionari și pensionari: noul regim economic al fostelor elite Îmbătrânirea corpului de cadre de conducere din fosta RDG, la fel ca și În alte țari socialiste, era notorie. Ieșirile la pensie au fost accelerate de schimbările politice, care le-au dat totuși o semnificație diferită. Mai Întâi, o deosebire Însemnată a aparut Între cei care ieșiseră la pensie până În 1990 (adesea onorați prin Emeritierung) și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
anumitor principii comune «societății civile» sau «democrației» face parte dintre valorile politice afirmate. Misiunea lor este de a pune În discuție frontierele stabilite, naționale (Încurajând schimburile regionale și internaționale) și disciplinare (interdisciplinaritatea făcând parte din obiectivele prioritare): dezvoltarea inegala a țarii sau regiunilor, redistribuirea inegala a resurselor Între discplinele și colectivele științifice, emigrarea tinerilor intelectuali (brain drain) etc. Apariția acestor noi instituții pune o problemă aproape experimentală istoriei și sociologiei educației și intelectualilor. Mult prea recente pentru a fi fost deja
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]