2,322 matches
-
-și facă așezări în Dobrogea, mai precis în Delta Dunării, pe atunci aflate sub ocupația otomană. Chiar și în timpul războaielor ruso-turce, rușii de rit vechi au continuat să fie prigoniți nu de către turci ci, ca un paradox, chiar de armata țaristă. Nici în timpul celui de-al doilea război mondial, când au venit armatele sovietice, soarta lor n-a fost prea fericită. De pildă, la Fântâna Albă, unde s-a născut mama mea, satul întreg a fost scos în fața bisericii și ținut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
români, pe harta Europei? Lipsă răspuns. Ce defecte pozitive are românul? (Lipsă răspuns). Dacă ai fi avut posibilitatea să îți alegi o altă cultură în care să trăiești, care crezi că ți s-ar fi potrivit? Cum argumentezi? În Rusia țaristă, ca să huzuresc într-un infinit spațial. În China mandarinilor, ca să huzuresc într-un infinit numeric. Sunt genul de culturi în care lumea are un sens vizibil și fără sfârșit. Sensul e reconfortant. Unde se ascunde adevărul? Adevărul e limpede în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din preajmă, în păduri ori în sate, departe de arterele de circulație. Moldova, țară prin tradiție creștină, subordonată politic și economic, dar nu parte integrantă a Imperiului Otoman, era tratată ca teritoriu inamic, ocupată, arsă și prădată din ordinul guvernului țarist, la fel de creștini, ce se erijau în eliberatori ai creștinilor din Balcani. De la Petru cel Mare (1682-1725) încoace, nu puține au fost proiectele diplomației țariste de integrare a Moldovei până la Carpați, dar și a Munteniei până la Dunăre, și arareori acest teritoriu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
integrantă a Imperiului Otoman, era tratată ca teritoriu inamic, ocupată, arsă și prădată din ordinul guvernului țarist, la fel de creștini, ce se erijau în eliberatori ai creștinilor din Balcani. De la Petru cel Mare (1682-1725) încoace, nu puține au fost proiectele diplomației țariste de integrare a Moldovei până la Carpați, dar și a Munteniei până la Dunăre, și arareori acest teritoriu nu a fost ruinat de armatele de ocupație. Raportul înaintat Congregației Propaganda Fide, la 4 aprilie 1789, de către Fedele Rocchi, arată că parohia catolică
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
MODERNĂ 1.Administrația Invazii ale armatelor străine în țările române au avut loc și în secolul al XIX-lea. Astfel, timp de un an (1821-1822), Moldova și Țara Românească au fost menținute sub ocupația armatelor turcești. A urmat, apoi, ocupația țaristă (aprilie 1828 - aprilie 1834); din iulie 1853 - aprilie 1854, din nou ocupație rusească, iar cea austriacă s-a prelungit până la 30 martie 1857. Știm că în aprilie 1855 au fost încartiruiți, în Huși, 813 soldați austrieci. Din aceeași sursă, aflăm
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
libertatea națională, marii noștri cărturari (Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu ș.a.) au demonstrat că Poarta, ca putere suzerană, prin conservatorismul regimului impus Principatelor, împiedica evoluția istorică a Principatelor. Așezate la confluența de interese pentru supremație a celor trei mari imperii - otoman, țarist și habsburgic -, țările române au luptat necontenit pentru a-și păstra ființa națională. Dobândirea independenței de stat devenise o necesitate imperiosă, fără de care nu era posibilă accelerarea dezvoltării statului național și stabilirea raporturilor directe cu alte state. Pentru a răspunde
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru că Theodor Codreanu folosește, ca un soi de leitmotiv, această observație eminesciană privind onoarea Rusiei, în toate împrejurările istorice până azi. Intuiția lui Eminescu privitoare la soarta Basarabiei îi este un bun călăuzitor: "Eminescu înțelege că dialogul diplomatic cu imperiul țarist înseamnă o imposibilitate și că soarta Basarabiei este, în context, pecetluită. Tocmai de aceea consideră că problema basarabeană devine piatra de încercare pentru existența poporului român". E ideea pe care se axează întregul comentariu polemic al cărții lui Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
învețe pe oameni să treacă peste toate barierele, gratiile și lacătele cu care țarismul nădăjduia să zădărnicească drumul conștiințelor către ele însele. în opera lui Cehov fiecare dramă, fiecare farsă ridică un semn de întrebare asupra întregii existențe în societatea țaristă, dar, în cele din urmă, totul se reduce la o singură problemă: pentru ce trăiesc oamenii și cum trăiesc ei? Oamenii povestirilor lui Cehov, resemnați la început, învață cu vremea alfabetul lucidității și, în cele din urmă, nu se mai
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
legate de câteva descoperiri morale de mare însemnătate pentru înțelegerea țarismului. în această societate, un om este pentru celălalt un obstacol, o primejdie, o suspiciune. Scriitorul atrage atenția asupra legilor sufletești, care acționează într-un regim de constrângere ca cel țarist. în decorul cenușiu al banalității, Cehov descoperă farsele sumbre, atroce, pe care societatea țaristă le joacă oamenilor. Acțiunea pervertitoare a banului în societatea burgheză nu poate să scape acestei viziuni critice: arginții corup, murdăresc, umilesc. Banul și exercițiul abuziv al
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
un om este pentru celălalt un obstacol, o primejdie, o suspiciune. Scriitorul atrage atenția asupra legilor sufletești, care acționează într-un regim de constrângere ca cel țarist. în decorul cenușiu al banalității, Cehov descoperă farsele sumbre, atroce, pe care societatea țaristă le joacă oamenilor. Acțiunea pervertitoare a banului în societatea burgheză nu poate să scape acestei viziuni critice: arginții corup, murdăresc, umilesc. Banul și exercițiul abuziv al puterii au prefăcut oamenii în inimi stinse și reci, lipsite de orice căldură umană
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
că ținuturile de la nord de această mare, inclusiv Crimeea, fuseseră anexate, dar Rusia era profund implicată și în problemele locuitorilor balcanici ortodocși, în special în cele ale grecilor, sîrbilor, muntenegrenilor și, firește, în cele ale românilor din Principatele Dunărene. Guvernul țarist intenționase înainte de 1812 să pună stăpînire pe provinciile românești, dar se mulțumise în final doar cu Basarabia. În secolul al nouăsprezecelea, guvernul rus avea să-și păstreze avantajele de care beneficiase anterior în domeniul problemelor balcanice. Armatele rusești erau în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Deși un an de lupte a dus la cucerirea fortăreței Sevastopol, victoria aceasta nu era decisivă pentru puterile apusene. Rusia avea însă și ea dificultăți. Să se apere pe propriul ei teritoriu era o umilință pentru armată și pentru regimul țarist. Ambele tabere voiau să facă pace. Tratatul de la Paris din 1856 acorda anumite avantaje Imperiului Otoman, cu toate că cea mai mare parte a prevederilor lui au fost încălcate în următorul sfert de veac. Deosebit de important era faptul că înfrîngerea militară și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
le venea adeseori greu să facă distincție între ele sau să stabilească pe cine și ce reprezenta fiecare. Caracterul secret și conspirativ al unei mari părți a acestor mișcări era ceea ce deranja regimurile conservatoare, mai ales pe cel din Rusia țaristă. Mișcările naționale cu conducere conservatoare puteau primi sprijin, însă agitația democrată sau socialistă, care ar fi pus în pericol structura socială sau politică a marilor puteri, a devenit ținta unor intense investigații polițienești. Cele două mari mișcări naționale de după 1856
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
controlul ei asupra noii armate bulgare aflată în plin proces de organizare. Ministrul de război al Bulgariei, generalul P. D. Parensov, era rus, ca și toți ofițerii care aveau grade mai mari decît cel de căpitan. Ministerul Apărării al imperiului țarist se aștepta să fie consultat în toate chestiunile importante. Acest aranjament îi oferea guvernului rus o puternică bază militară chiar în inima Peninsulei Balcanice și nu departe de Constantinopol. Acest fapt ar fi trebuit să-i asigure și o deplină
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
prietenul scrii tor Ion Trivale, rezistând pe poziție la malul Dunării, cu un pâlc de asemenea ostași bătrâni totdeauna gata de panică, În fața armatelor lui Mackensen. și am plecat cu toții În acest război după o prealabilă tocmeală diplomatică cu Rusia țaristă, guvernată - scrie M. Paléo logue, ambasadorul pe atunci al Franței la Petersburg - de un „mujic obscur“, de un „erotoman mistic, fiul diavolului“, de un „bandit“, popa Rasputin. Am intrat, așadar, În război, fără să vreau, pe poarta cea mai dosnică
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
român la Chișinău, dintr-un tată polonez din Odessa și o mamă ucraineancă din Kiev. Bucureștiul pare mai liniștit, mai departe de pericolul de care se tem cei ce n-au reușit să se îndepărteze de granița fostu lui imperiu țarist. Petre Sirin își petrece copilăria la București, în grija unor părinți iubitori pe care, uneori, îi lasă singuri pentru a se bucura de răsfățul bunicilor rămași în Chișinău. În casă vorbește rusa, în afara ei româna. Când absolvă Institutul Francez, stăpânește
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
semnat la Szegedin de către Kossuth, Boliac și Bălcescu un proiect în 18 puncte, care cuprindea și declarația de principiu ce recunoștea românilor drepturi naționale minimale. Dar recunoașterile soseau prea târziu din partea guvernului Kossuth. Împăratul dela Viena chemase în ajutor armata țaristă, care sosi promt, obține o primă victorie la Albești, lângă Sighișoara, unde cade și marele poet maghiar Petöfi și o a doua la Șiria, lângă Arad, detereminându-i pe revoluționarii unguri să fugă în Turcia, așa după cum Nicolae Bălcescu al nostru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cultural- confesionale : la Întâlnirea dintre creștinismul catolic, cel protestant și cel ortodox ; la confluența dintre lumea evreilor așkenazi și cea a evreilor sefarzi ; la granița dintre Europa Centrală, Europa Orientală și cea de sud-est ; la intersecția dintre Imperiul Habsburgic, Imperiul Țarist și cel otoman. O istorioară din folclorul urban - publicată În 1844 În revista vieneză Der Humorist - punctează cât se poate de bine poziția de „graniță Între imperii” pe care o avea spațiul românesc. Se spune că un englez, vrând să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și „Îi vor otrăvi și ameți cu tot felul de băuturi și otrăvuri” <endnote id="(392, p. 154)"/>. În ultimul său roman (Cimitirul din Praga, 2010), Umberto Eco descrie modul În care, la sfârșitul secolului al XIX-lea, serviciile secrete țariste au forjat mitul falselor Protocoale ale Înțelepților Sionului <endnote id=" (875)"/>. Protagonistul romanului vehiculează toate stereotipurile clasice referitoare la evrei : fizice, profesionale, morale, religioase și politice <endnote id=" (876)"/>. Un ideolog al dreptei românești, Nicolae Roșu, susținea că Vechiul Testament și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor din Rusia În Moldova românească și În Bucovina austriacă s-a produs la Începutul secolului XX. Motivele acestei emigrări au fost, pe de o parte, sângerosul pogrom de la Chișinău (1903), iar pe de altă parte, recrutarea evreilor În armata țaristă cu prilejul războiului ruso-japonez (1904-1905). Călătorind În 1905 prin Bucovina și Basarabia, Nicolae Iorga scria următoarele : „În Noua-Suliță, evreii Încep a le lua [țăranilor români și ruteni] și rostul de plugari, căci, de când cu războiul [ruso-japonez], s’au oploșit aici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
exterminarea evreilor ieșeni În „trenurile morții” și deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina În lagărele din Transnistria <endnote id="(811)"/>. Învinovățirea evreilor de duplicitate, trădare și colaborare cu inamicul nu a fost specifică României. Din aceleași motive, În 1915, autoritățile țariste au deportat din zona frontului peste 500.000 de „evrei și alte persoane suspecte de spionaj”, cum prevedea ukaz-ul. „Ovreii poartă vina la toate - spune un țăran ucrainean Într-o povestire de Isaac Babel -, că sunt și cu ăia și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acuzat că a omorât un copil În vârstă de șase ani, Gavriil Belostokski, pentru a-i folosi sângele În scopuri rituale. Acuzația nu a fost niciodată probată, dar un cult religios al acestui copil s-a răspândit În tot Imperiul Țarist, astfel că În 1820 Gavriil Belostokski a fost canonizat de Biserica ortodoxă rusă. Moaștele copilului sunt și astăzi obiect de venerație și pelerinaj. Ultimul mare proces de acest fel are loc la Kiev, În anii 1911-1913 (celebra „afacere Beilis”, Înscenată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1820 Gavriil Belostokski a fost canonizat de Biserica ortodoxă rusă. Moaștele copilului sunt și astăzi obiect de venerație și pelerinaj. Ultimul mare proces de acest fel are loc la Kiev, În anii 1911-1913 (celebra „afacere Beilis”, Înscenată de Ohrana țaristă), dar chiar și În secolul XX termenii verdictului rămân echivoci : inculpatul Mendel Beilis este achitat, Însă evreii sunt incriminați că, În general, ar practica omoruri rituale. Nu mi-am propus să tratez aici În toată complexitatea și diversitatea lui subiectul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În primele decenii ale secolului XX, se credea că evreii practică infanticidul pentru a se Împărtăși cu sânge de băiat creștin. Acesta a fost, de altfel, motivul declanșării pogromului din 1903, de la Chișinău, capitala Basarabiei (pe atunci parte a Imperiului Țarist), și al procesului intentat lui Mendel Beilis, În 1911-1913, la Kiev <endnote id="(vezi 790)"/>. Hahamul Elia, tatăl lui Leo Naphta - unul dintre protagoniștii romanului Muntele vrăjit -, este ucis În timpul unui pogrom („l-au găsit crucificat cu piroane pe ușa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
protagoniștii romanului Muntele vrăjit -, este ucis În timpul unui pogrom („l-au găsit crucificat cu piroane pe ușa casei incendiate”), declanșat În urma unei acuzații de infanticid ritual. Nu Întâmplător acest eveniment a fost plasat de Thomas Mann undeva În vestul Rusiei țariste, „Într-un târgușor din vecinătatea frontierei galițiano-volinice” (deasupra Bucovinei), și datat cândva În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea <endnote id="(786, III, pp. 5-7)"/>. Prozatorul german și-a scris romanul În perioada 1913-1924, deci după evenimentele din Chișinău
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]