7,914 matches
-
i-ar fi spus: „Să trăiești Episcoape!”; Fâca (Măruța Coman) - femeie slabă și foarte brunetă, care mergea iute-iute pe drum și vorbea repezit, printre dinți; Flocea (Gheorghe Brănescu) - purta barbă lungă și avea foarte mult păr pe piept, era fierar-potcovar (țigan românizat) și obișnuia să lucreze gol până la brâu și plin de funingine de la foale; Găzaru (Laie Teșcuț) - în tinerețe fusese negustor ambu¬lant de gaz; Ghița Primita (Ghița Hereșanu, Ghița lu’ Dudeș) - umbla noaptea (se pare că era somnambulă) și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
de zenana arborează un uriaș abajur de veioză, câțiva își arată doar chipul, restul e acoperit de uriașe panouri cu femei grăsane în stil Botero, Crăcănel are un nas de clovn dintr-o bilă roșie, Nae face șpagate și roata țiganului, un grup de încornorați dansează pe dulcea melodie „Non ho l'eta". Să mai adaug că în final toți se împacă? Că mezelăria se dezintegrează? Iar Crăcănel după ce-i mitraliază pe toți se sinucide? Voi spune numai că regizorul și-
„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1469082134.html [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
-
și partenerul”, îi tot spunea doctorița. “Dar nu vrea să ia tratamentul, doamna doctor!”, se plângea piranda. “Adu-l la mine pe încăpățânat!” insista doctorița....și l-a adus piranda. Bărbatul, un blond înalt, cu ochii ca cerul, nu era țigan. Fugise cu șatra de la 16 ani, deși piranda lui era cu 12 ani mai mare ca el. S-a îndrăgostit d-na doctor așa de tare de el, că s-a dus în șatră să-l negocieze. Cu 10 mii
IUBIRILE NOPŢII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 131 din 11 mai 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_noptii.html [Corola-blog/BlogPost/344280_a_345609]
-
iubit învățătura. După ce a terminat cu greu clasele primare a refuzat să mai meargă la școală. Îi plăcea să meargă cu vacile pe izlaz, să ajute la munca câmpului. La șaisprezece ani a fugit de acasă cu Șimon Firicel, un țigan de treizeci de ani. La cunoscut la o nuntă. Știa țiganul să cânte la vioară și făcea bani frumoși din pasiunea lui. După trei luni, când țiganul s-a plictisit de ea, Claudia s-a întors la casa părintească dar
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
să mai meargă la școală. Îi plăcea să meargă cu vacile pe izlaz, să ajute la munca câmpului. La șaisprezece ani a fugit de acasă cu Șimon Firicel, un țigan de treizeci de ani. La cunoscut la o nuntă. Știa țiganul să cânte la vioară și făcea bani frumoși din pasiunea lui. După trei luni, când țiganul s-a plictisit de ea, Claudia s-a întors la casa părintească dar nu singură, ci împreună cu un prunc în pântece. Ca să nu le
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
munca câmpului. La șaisprezece ani a fugit de acasă cu Șimon Firicel, un țigan de treizeci de ani. La cunoscut la o nuntă. Știa țiganul să cânte la vioară și făcea bani frumoși din pasiunea lui. După trei luni, când țiganul s-a plictisit de ea, Claudia s-a întors la casa părintească dar nu singură, ci împreună cu un prunc în pântece. Ca să nu le facă familia și neamul de râsul satului, Maria Cojocaru a dus-o pe fiica ei, Claudia
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
șase luni cu posibilitatea de a prelungi la un an și jumătate. Călinescu avea ce-avea cu Mircea Eliade, care fusese în India și trebuia sa mă duc la Călinescu pentru a-mi da aviz. Zice:”Fii serios, domnule! La țiganii ăia, să îți strici mintea c-alui Mircea Eliade!Uite ce a devenit!” Sigur că era o glumă ... acceptabilă, nu cumplită. Și m-am trezit că, după vreo două luni mă cheamă și zice: “Uite, ai aici o documentare de
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/_george_ivascu_a_vrut_sa_f_gabriel_dragnea_1369510811.html [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
paradisul viselor spre fericirea mamaiei, care, mulțumită, mă lua în brațe și mă săruta pe frunte sau pe obraz cu vârful buzelor să nu mă trezească, adormind și ea, nu fără oarecare griji pentru a doua zi. Capitolul II URSUL ȚIGANILOR La șase ani mă țineam după tataie ca un pisoi. Avea ceva în el, pe care, la vârsta aceea nu mi-l puteam explica, ceva ce mă atrăgea ca un magnet și care mă asigura că, indiferent ce prostie aș
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
perdeaua din camera de „tinere” de la drum, pline de importanță, dar cu frica în sân ce-i drept, așteptâmd clipa în care mamaie îmi va observa lipsa. Nenorocirea a fost că, în același timp, pe drum trecea un taraf de țigani, care țopăia în ritmul muzicii cu o căciulă în gură în care trecătorii aruncau bani. După el, la mică distanță, mergeau copiii din sat, cu gurile căscate și nu-și credeau ochilor cum ursul nu obosise de atâta țopăială. Mamaie
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
care trecătorii aruncau bani. După el, la mică distanță, mergeau copiii din sat, cu gurile căscate și nu-și credeau ochilor cum ursul nu obosise de atâta țopăială. Mamaie știa că îmi era frică să ies din curte când treceau țiganii, așa că și-a continuat liniștită treaba în casă. Ursul trecuse de mult și noi nu văzuserăm încă nimic ieșit din comun în curtea noastră. Eram supărată, mă simțeam lipsită de importanță pentru că mamaie nu-mi observase lipsa și cu un
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
intrat în curte, mamaie își ținea basmaua în mână; cum alergase îi alunecase de pe cap, iar tataie, roșu la față și transpirat, își pierduse vocea de câte ori a trebuit să spună: „Aoleu, măicuța mea ce nenorocire pe noi, ne-au furat țiganii fata!” Mamaia s-a repezit spre mine, dar eu știind ce-mi așteaptă fundul, am început să dau târcoale după gluga de coceni, să nu mă prindă. -Dar-ar praful în sămânța ta de buzoiancă nebună! îmi striga furioasă. -Las-o fa
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
timp înainte. Mamaie mă ocăra, iar tataie se văieta, gândindu-se că Dumnezeu îi ocrotise în ziua aceea. Numai eu, cu ochii măriți de frică priveam când la unul când la altul. Înțelesesem că mamaie îmi observase lipsa după ce trecuseră țiganii și speriată alergase în urma lor, să vadă dacă nu cumva mă țineam după ei cu restul copiilor din sat. S-a întâmplat să vină și tataie de la câmp și amândoi, înnebuniți de lipsa mea, au alergat de la un capăt la
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
o să mă și omori, maică!” Nu făcusem nimic mai mult decât de obicei, poate chiar mai puțin, atunci de ce să fi dormit supărată? Nu era niciun pericol să mă trimită la mine acasă, la București. Scăpasem ușor (poate că ursul țiganului îmi purtase noroc!) VA URMA Referință Bibliografică: GLORIE COPILĂRIEI I / Mihaela Arbid Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 478, Anul II, 22 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihaela Arbid Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
un nume, căci termenul de flamenco nu apăruse încă pe atunci. La fel ca și corida, flamenco își are originea în arenă, lucru care o deosebește de formele de artă aristocratice, celebrate în spațiul restrâns al sălilor de spectacole. Toreadorii, țiganii, cântăreții și dansatorii încep să formeze o pătură aparte de artiști, idolatrizați pentru consecvența cu care se distanțează de toate normele culturale în vigoare, practicând nonconformismul la scenă deschisă. Publicul se înnebunește după ei și după aventurile lor, nu întotdeauna
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
ei și după aventurile lor, nu întotdeauna nevinovate. Se creează primele mituri, cu susținători care se definesc la rândul lor ca o nouă categorie socială: los aficionados, cei care astăzi poate s-ar numi fani. Suprinzător, ei nu mai sunt țigani, ci artiști spanioli, cu stil complet propriu, creatori de versuri și linii melodice elaborate. Produsul lor este modern, cultural, adaptat cerințelor. A pretinde de aici înainte că flamenco ar fi o invenție eminamente țigănească nu mai este realist. Nici durerea
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
la 1517 a regelui Carol al V-lea și al curții sale regale din Țările de Jos. Complet diferiți ca aspect și comportament față de localnici, blonzii flamanzi, gălăgioși și stridenți, făceau notă discordantă cu restul lumii, la fel ca și țiganii, care deranjau cu muzica și dansurile lor deșănțate. Adjectivul „flamenco” se substantivizează cu timpul, desemnând tot ceea ce depășește normele „cuminți”. Pe lângă flamenco, se consacră și termeni mai detaliați: „voz afilla”, derivat din porecla unui cântăreț la modă - El Fill - descrie
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
E un tremur, iar în funcție de ecoul pe care îl trezește cântecul în inima interpretului, strofele prind formă tânguitoare și gust de lacrimi.” În anul 1869, într-o familie destul de înstărită, se naște în Jerez de la Frontera genialul Chacón, căntărețul ne-țigan, atât de diferit de clișeele de până atunci: rotunjor la față, durduliu, cu bărbie dublă, apoape chel, purtând costum cu cravată, veston și cămașă albă, a fost primul solist care a interpretat versurile cântecelor sale în castiliana curată, renunțând la
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
PROZA SCURTA Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 2111 din 11 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului DORIN RADU (Bucuresti) - PREMIUL III la Concursul International "MEMORIA SLOVELOR", editia a II-a, 2016 - Sectiunea PROZA SCURTA METRIX Mare vedetă locală, Metrix, țigan frumos din Broscărie, se plimba prin central orașului, pe interzis, în Mercedesul său de colecție, decapotabil, alb, bot de cal, model 1972. ll cunoșteau toți. Primaru', poliția, lumea. Mergea încet, să-l vadă. Mai ales femeile... Din mașină se auzeau
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1476178366.html [Corola-blog/BlogPost/379418_a_380747]
-
De cum am dat buznia (1) în amfiteatrul I. Heliade Rădulescu, m-am așezat mai aproape de intrare, lângă o doamnă care instinctiv și-a strâns geanta la piept cuprinsă de o afecțiune subită pentru obiectele scumpe inimii. Eu i-am replicat "țiganii fură furați?". Nu știu dacă oltenismul meu a scăpat radarului doamnei, dar sigur, aroma mea de rom (hoț) a adiat miresme provocatoare de endorfine. Fugi.... În sală erau vreo douăzeci de oameni. Eram doar doi romi în Academie...eu și
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479860266.html [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
plăcut. Plugăritul fără semănat? Sămânța a dat roadă, una însutită, alta înmiită, iar alta miluită, asta ca să parafrazez Evanghelia. Se știe că MILIA este o mie'n romani. De care milă creștină nu avut-am parte că nu-s alb. Țigan alb să fii, fost apostat, că ajungi apostol de limba romani. Și Petru cel iubit de Iisus s'o lepădat de El, dar El l'a primit. Eu nu's primit că sunt negru și murdăresc tot ce ating. Sunt
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479860266.html [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
fapt armata austriacă a început procesul dezrobirii în Moldova, lucru care mă bucură pt. că și eu am scris un articol în premieră despre generalul austriac de Paar, că acesta a apelat la domnitorul Ghica văzând bătaia aplicată de stăpân țiganului Lupu. Eu propun domnului Vasile Ionescu să depunem anual o coroană de flori la un mormânt simbolic în memoria Primului Martir al Dezrobirii țiganilor, romul Lupu. M-am autocitat. Julieta Rotaru a prezentat magistral opera lui Barbu Constantinescu, era foarte
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479860266.html [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
generalul austriac de Paar, că acesta a apelat la domnitorul Ghica văzând bătaia aplicată de stăpân țiganului Lupu. Eu propun domnului Vasile Ionescu să depunem anual o coroană de flori la un mormânt simbolic în memoria Primului Martir al Dezrobirii țiganilor, romul Lupu. M-am autocitat. Julieta Rotaru a prezentat magistral opera lui Barbu Constantinescu, era foarte emoționată, semn al seriozității cu care a studiat. A încercat să amelioreze și cearta dialectelor (vederea smulsă a lui Courthiade) prin exemplificarea că asociativul
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479860266.html [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
sanscrit, și i-am dat exemplul sanscrit "SENAYA"- "cu armată". Am mai specificat că "mandrin" în Sepecide Romani înseamnă ceva, dar doamna Julieta Rotaru nu mi-a dat atenție că nu am diploma data de români de expert pe limba țiganilor. (F)urâtul După terminarea prezentării, domnul Vasile Ionescu mi-a înmânat cartea s-o duc doamnei Julieta Rotaru. Între timp, domnul Nelu Sorin Stancu mi-a făcut cadou romanul său, "Diamantul din șatră", deși știa ce recenzor crud pot fi
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479860266.html [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
Dacă domnul Nelu Sorin Stancu mi-a făcut cadou romanul său, doamna Julieta Rotaru nu m-a lăsat nici să frunzăresc cartea scrisă de domnia ei despre limba strămoșilor mei. Asta se numește sclavie culturală la români. Eu reprezint arhetipul țiganului care trebuie ținut incult, că dacă citește devine periculos. Sau poate un anume domn profesor i-a recomandat călduros să nu mă lase să ating cartea, că orice ating devine spurcat. Sau pur și simplu, recenzia mea la cartea "Povești
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479860266.html [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
din mediul universitar undeva într-o șatră, la vreo țigancă f()ocoasă. Prezentarea mea Sunt născut în familie de fierari pakivale- onorabili. Noi, onorabili fiind, nu furăm decât cărți de lingvistică, ceea ce este un anacronism, știut fiind că romii, fiind țigani, ciordesc cărți de bucate, ca să învețe pirandele să pregătește ciorba-zumi yumi. Eu, doamna Julieta, reprezint SHRUTI, tradiția veritabilă. În familia mea se vorbește dintotdeauna limba romani. Sunt ȚIGAN ADEVĂRAT. Nu inventat, ongist. Dacă la actul de cultură nu are acces
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479860266.html [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]