2,211 matches
-
liniștea obișnuită, la agitație și oboseală psihică. Când crede că și-a amintit unde a pus biletele, Lefter Popescu se revigorează; dar se enervează când află că soția a dat jacheta chivuțelor. Emoționat și disperat, acesta devine impulsiv, violent cu țigăncile, confuz, deprimat, își pierde controlul, negăsind biletele. Când află că țigăncile vor fi eliberate, izbucnește mânios și amenințător, iar când descoperă, în sfârșit, biletele de la loterie, are o stare de extaz, fericire, se consideră cel mai fericit om de pe pământ
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a amintit unde a pus biletele, Lefter Popescu se revigorează; dar se enervează când află că soția a dat jacheta chivuțelor. Emoționat și disperat, acesta devine impulsiv, violent cu țigăncile, confuz, deprimat, își pierde controlul, negăsind biletele. Când află că țigăncile vor fi eliberate, izbucnește mânios și amenințător, iar când descoperă, în sfârșit, biletele de la loterie, are o stare de extaz, fericire, se consideră cel mai fericit om de pe pământ. Dar norocul nu-i surâde. Lefter Popescu se revoltă împotriva destinului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
situații-limită (întâlnirea cu Duca-Vodă). Deși Alecu Ruset și Catrina se iubeau, Domnitorul voia să-și mărite fata cu Ștefan-beizade, fiul lui Radu-Vodă, "un schilod pe care fata nu-l putea suferi". Îndrăgostiții se întâlneau pe ascuns, cu complicitatea Măgdălinei, dădaca țigancă. Duca-Vodă voia să pună la cale căsătoria cu Ștefan-beizade, din rațiuni politice, urmărind tronul Țării Românești pentru fiul său. Față de tânărul îndrăgostit, abatele are o simpatie deosebită, manifestă înțelegere și vrea să-l ajute, prezentându-l în mod elogios Padișahului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pornit mai departe. A doua zi, țigăncușa îl aștepta la "fântâna dintre plopi" ca să-i mulțumească pentru bănuțul de argint, cu care își cumpărase ciuboțele. După ce și-a rezolvat treburile, Neculai a revenit la "fântâna dintre plopi", unde îl aștepta țiganca frumoasă, căreia i-a promis "o scurteică de vulpe" de la Pașcani. Reacția fetei l-a pus pe gânduri: "ș-am să mor lângă fântână, dacă nu vii". Vânzând bine vinul, Neculai Isac a cumpărat "o blăniță cu fața de postav
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
îi pune pe fugă), suferă din cauza Margăi, care la început îl privea "uimită, parcă vedea o sălbăticiune rară". Fata îl tulbură, îl obsedează, sentimentele sunt mai presus de orice și după moartea acesteia rămase răpus de durere. Marga este frumoasa țigancă, eroina povestirii Fântâna dintre plopi, "o fetișcană de optsprezece ani", "cu fustă roșă". Portretul fizic: E vie, plină de viață, cu "trupul curat și frumos rotunjit", pe care i-l văzuse Neculai Isac în apă, cu "obrazul copilăresc", cu "nasul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe săracii din clasa de jos). Dar care sunt faptele? decât va timp, Marica se în drăgosti se, până peste cap, de un alt băr bat pe care-l introducea în odaia sa, pe ușa din dos, cu ajutorul slujnicei, Slamna țiganca, și a unei vecine, Ilinca Mucioaia, ambele complice la amorul ili cit. În ști in țat de slugile din casă, soțul pune la cale un flagrant delict la care-i invită și pe prietenii lui, marii boieri ai Divanului. Participarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ta leri 15 den bo ză nar. Și apoi după ce s-au dus de la dânsa acasă au mai trimis cu ginere-să Va si le bani de au împlinit taleri 50 cu cei taleri 15 și i-au dat în mâna țigăncii Slam nei, i au dus de i-au dat feciorilor căci făcuse pace cu ei.“ Bătut și jefuit de către slu gi , amantul nu re nunță la dragostea pentru jupâneasa altuia. boierul urmărește din umbră toată această afacere scabroasă pentru că poziția
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sală", creând imaginea unui ,,ecran uimitor în care strada apărea într-o lumină verzuie de vis, cu oameni și trăsături ce se mișcau somnambulic în apele ei"245, amintește de labirintul în care personajul lui Mircea Eliade din nuvela La țigănci, Gavrilescu, pătrunde ca într-o irealitate imediată, în scopul descoperirii adevăratei sale identități. Gavrilescu experimentează trecerea celor trei trepte existente între cele două lumi, desemnate simbolic în text de cele trei țigănci. Prima dintre aceste stări este starea de Chikay-Bardo
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
care personajul lui Mircea Eliade din nuvela La țigănci, Gavrilescu, pătrunde ca într-o irealitate imediată, în scopul descoperirii adevăratei sale identități. Gavrilescu experimentează trecerea celor trei trepte existente între cele două lumi, desemnate simbolic în text de cele trei țigănci. Prima dintre aceste stări este starea de Chikay-Bardo, care reprezintă acea stare de conștiință pe care mortul o are între cele două momente: al morții și al reîncarnării. În starea de Chikay, mortul experimentează întâlnirea cu lumina orbitoare care este
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
vieții lui Gavrilescu este iluzorie. Dacă cel care trece printr-o astfel de experiență nu recunoaște lumina, cade în a doua stare, cea de chanyd, unde se întâlnește cu propriile sale refulări. Gavrilescu nu recunoaște cele trei zeități (cele trei țigănci), pentru că dacă le-ar fi cunoscut ar fi intrat într-o stare pre-nirvanică. Nerecunoașterea determină căderea în cea de a treia stare sidpa, în care defunctul intră într-o nouă reîncarnare pe care el și-o alege. Gavrilescu își va
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de Hildegard. Experiența morții este unul dintre motivele recurente și în proza lui Eliade. Adrian, din În curte la Dionis, va experimenta întâlnirea cu lumina orbitoare (prima stare, chikay), pe care nu o va pierde ca personajul din nuvela La țigănci, Gavrilescu. Va pierde însă cea de a doua stare, cea de chanyd, pentru că va privi înapoi. Dintre cele trei stări pe care trebuie să le străbată sufletul mortului, cea de a doua stare este cea mai înfricoșătoare, pentru că sufletul trece
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Aici are loc acea ,,tiranie a formelor" la care este supus sufletul. Simbolică este întâlnirea din labirint, a lui Gavrilescu cu propria sa imagine. El nu-și recunoaște propriile sale iluzii: propria sa afectivitate (grecoaica), intelectul (evreica) și forma inerțială (țiganca). Și Gavrilescu și Adrian din În curte la Dionis pierd această a doua stare de conștiință, ratând intrarea într-o stare pre-nirvanică. Momentul în care personajul blecherian se identifică cu personajele de film poate echivala, conform terminologiei lui Eliade, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Louis, L' art e la littérature fantastiques, Paris, Presses Universitaires de France, 1963. Opere literare ale altor scriitori Bacovia, George, Plumb. Scântei galbene, Antologie, tabel cronologic, prefață, note și bibliografie de Adriana Mitescu, București, Editura Albatros, 1976. Eliade, Mircea, La țigănci și alte povestiri, București, Editura pentru Literatură, 1968. Eminescu, Mihai, Poezii, București, Editura Paralela 45, 2012. Gide, André, Jurnal. Pagini alese 1889-1951, prefață, traducere și note de Savin Bratu, București, Editura Univers, 1970. Gide André, Tezeu; Din file de toamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
și ea gravidă cu Angela, care în momentul narației are cincisprezece ani și se află între viață și moarte, monitorizată de aparate. Flash-back-urile cedează pasul relatărilor în direct. Italia rămâne din nou însărcinată. De data asta însă recurge la o țigancă pentru a-i provoca avortul, evitându-l pe Timo o bună bucată de timp. Se va infecta, și călătoria spre locurile natale se întrerupe brusc; Timo o duce la primul spital mai dotat, în toiul nopții, și o operează chiar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
gărgărițe, sticle goale, discursuri,/ imagini lungite de televizor,/ gândaci de Colorado, benzină,/ stegulețe, portrete cunoscute,/ Cupa Campionilor Europeni,/ mașini cu butelii, mere refuzate la export,/ ziare, franzele, ulei în amestec, garoafe,/ întâmpinări la aeroport, cico, batoane,/ Salam București, iaurt dietetic,/ țigănci cu kenturi, ouă de Crevedia,/ zvonuri, serialul de sâmbătă seara,/ cafea cu înlocuitori,/ lupta popoarelor pentru pace, coruri,/ producția la hectar, Gerovital, aniversări,/ compot bulgăresc, adunarea oamenilor muncii,/ vin de regiune superior, adidași,/ bancuri, băieții de pe Calea Victoriei,/ pește oceanic, Cântarea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
gărgărițe, sticle goale, discursuri,/ imagini lungite de televizor,/ gândaci de Colorado, benzină,/ stegulețe, portrete cunoscute,/ Cupa Campionilor Europeni,/ mașini cu butelii, mere refuzate la export,/ ziare, franzele, ulei în amestec, garoafe,/ întâmpinări la aeroport, cico, batoane,/ Salam București, iaurt dietetic,/ țigănci cu kenturi, ouă de Crevedia,/ zvonuri, serialul de sâmbătă seara,/ cafea cu înlocuitori,/ lupta popoarelor pentru pace, coruri,/ producția la hectar, Gerovital, aniversări,/ compot bulgăresc, adunarea oamenilor muncii,/ vin de regiune superior, adidași,/ bancuri, băieții de pe Calea Victoriei,/ pește oceanic, Cântarea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mai de seamă reprezentant al acestui filon al prozei, Mircea Eliade, atât pentru operele scrise în România, începând cu Domnișoara Christina (1936), cât și pentru operele scrise în exil, între care se disting nuvela Pe strada Mântuleasa și povestirea La țigănci. Scriitorii citați ilustrează într-un dialog fecund cu tradiția mitologică și folclorică autohtonă și cu creațiile altor culturi diverse modalități ale fantasticului". Marco Cugno, art. cit., p. 139 140. 70Vezi Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), București, Editura Mașina
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
frenezie toate aceste pravili și canoane. Ca după altă perioadă să revină pocăit și smerit" (1962, 80). Construirea unei asemenea personalități se realizează prin aglomerarea de fapte extreme frecvente bătăi și beții prin cârciumile din împrejurimi, tâlhării sau siluirea unei țigănci bătrâne "dintr-un sat vecin... despletită ca sfânta Vineri din basme, fără dinți, petecită și murdară era baba, la corp, ca și la vorbă" (1962, 85), care vine cu mare scandal la poarta mănăstirii să-și ceară plata pentru abuzul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
VIII.2. Ștefan Luchian între secesionism și impresionism / 265 VIII.3. Cecilia Cuțescu-Storck ecouri prerafaelite / 274 Capitolul IX. IX.1. Secesiuni europene / 287 IX.2. "Sciziunea" românească și societățile artistice / 297 IX.3. Revista "Ileana" / 306 Capitolul X. X.1. Țigănci exotismul spiritualizat. Cecilia Cuțescu-Storck / 319 X.2. Țigăncile lui Vermont Senzualismul decadent / 326 Capitolul XI. XI.1. Salomeea în literatură: de la simbolism și decadentism, la avangardă / 329 XI.2. Salomeea în arta plastică / 334 XI.3. Salomeea în pictura lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
265 VIII.3. Cecilia Cuțescu-Storck ecouri prerafaelite / 274 Capitolul IX. IX.1. Secesiuni europene / 287 IX.2. "Sciziunea" românească și societățile artistice / 297 IX.3. Revista "Ileana" / 306 Capitolul X. X.1. Țigănci exotismul spiritualizat. Cecilia Cuțescu-Storck / 319 X.2. Țigăncile lui Vermont Senzualismul decadent / 326 Capitolul XI. XI.1. Salomeea în literatură: de la simbolism și decadentism, la avangardă / 329 XI.2. Salomeea în arta plastică / 334 XI.3. Salomeea în pictura lui Nicolae Vermont / 337 XI.4. Salomeea în pictura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
excelente sunt dedicate basmului și mitului în pictura simbolistă românească, în care lucrări discreditate ca sămănătoriste, integrate în contextul lor originar, își pierd haloul negativ care le-a însoțit constant în istoria artei, apoi Saloanelor decadente și casei muzeu, temei țigăncii corelată cu orientalismul, sau Salomeii în arta românească. Revista Ileana, prima revistă de artă românească, este analizată pentru prima oară număr de număr, atât ca text cît și ca prezență vizuală. Tot pentru prima oară sunt disecate cu atenție textele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prerafaelitismului și a ceea ce a însemnat ca relativă unitate stilistică Art Nouveau-ul cu variantele sale "naționalizate". Astfel că pot coabita în interiorul direcției simboliste, nuanțată de temele privilegiate ale decadentismului, un anumit senzualism Jugendstil într-o bună parte din tablourile cu țigănci la Nicolae Vermont sau o spiritualizare hieratică la țigăncile gauguinizate ale Ceciliei Cuțescu-Storck sau pictura vieții mondene la Emilian Lăzărescu sau jocul cu măști, rafinat-pervers, la Mișu Teișanu etc. Această preocupare pentru ariile laterale nu este străină de formula unui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stilistică Art Nouveau-ul cu variantele sale "naționalizate". Astfel că pot coabita în interiorul direcției simboliste, nuanțată de temele privilegiate ale decadentismului, un anumit senzualism Jugendstil într-o bună parte din tablourile cu țigănci la Nicolae Vermont sau o spiritualizare hieratică la țigăncile gauguinizate ale Ceciliei Cuțescu-Storck sau pictura vieții mondene la Emilian Lăzărescu sau jocul cu măști, rafinat-pervers, la Mișu Teișanu etc. Această preocupare pentru ariile laterale nu este străină de formula unui simbolism eteroclit, polimorf, pe care Paul Constantin îl pune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a fi străină și de alte repere valorizate simbolist precum decorativismul bizantin sau simbolismul hodlerian; Artur Verona iese din sfera unui impresionism delicat colorat idilic spre un simbolism difuz, iar Nicolae Vermont descoperă senzualismul decadent al Jugendstilului în portretele de țigănci și resimte și influența lui Franz von Stück în tablourile care o au ca subiect pe Salomeea. Eclectismul declarat al Tinerimii artistice nu diferă de cel asumat al Secession-ului vienez, mutatis mutandis, "sciziunea" românească este sincronă cu cea europeană
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
puternică din partea contemporanilor. Tema Salomeii, ilustrare decadentă a unei femme fatale, am ales-o ca numitor comun pentru o parte dintre pictorii și sculptorii români, de la Nicolae Vermont și Emilian Lăzărescu, la Cecilia Cuțescu-Storck și Fritz Storck. De asemenea, tema țigăncilor am considerat-o importantă pentru a reliefa prelungirea unui senzualism secesionist la Nicolae Vermont și a unei influențe simboliste a lui Gauguin și a neobizantinismului promovat de criticii de artă și de regina Maria la Cecilia Cuțescu-Storck, spre deosebire de tratarea temei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]