17,675 matches
-
de romîni și germani, prin ceea ce făptuiește repetat, colaborând cu Asociația Cultural Artistică „Făgețeana”, împlinește în plan cultural aducerea la zi a ancestralității cinstirii cuvenite a oamenilor de seamă printr-o convingătoare comuniune între locuitori și instituțiile de bază ale așezărilor: administrația locală, școala, biserica. În acest context se încadrează spectacolul aniversar închinat interpretului în al cărui repertoriu de cântece strălucesc reperele culturale tradiționale ale românilor în chipul unui zăcământ aurifer inepuizabil, Benone Sinulescu! Întins până la granița cu efluviul unor coloane
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433044295.html [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
Iahve este mântuirea". Sfântul Apostol și Evanghelist Matei mai istorisește de venirea magilor de la Răsărit cu aur, smirnă și tămâie... de înșelarea lui Irod, de fuga în Egipt, de uciderea pruncilor, de întoarcerea de acolo după moartea lui Irod și așezarea în Nazaret. Toate acestea, pentru ca să dovedească marele adevăr că Iisus este Fiul lui Dumnezeu și Răscumpărătorul cel vestit de prooroci: "Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iată magii de la Răsărit au venit
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
zilele noastre; - Cuie care nu ruginesc de 2000 de ani; - Calupuri de fier de 40 kg, cînd românii nu puteau să topească în cuptoarele lor bucăți mai mari de 25kg.; - Modelele Matematice de la Grădiștea Muscelului și desigur cele Topografice, prin așezarea „așa ziselor cetati"din Munții Sureanului, Cindrelului, Persanilor (Racos) într-o ordine perfect geometrica de invidiat chiar și azi. Dar nimănui, se pare, că îi pasă acolo sus, la nivel „profesoral"de acești daci, iar Andrei Vartic în loc să găsească nu
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Cuiul_dacic.html [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
trebuit să fie declarată rezervație a cetăților dacice din Munții Sureanului. Ce nume ciudat și acest Sureanului, ce o fi însemnînd domnilor arheologi, istorici, lingviști? Îl citez din nou pe prietenul meu Andrei Vartic, care spunea că „Lipsa idolilor în așezările dacilor din Munții Suryanului (Surya, zeul soarelui la indienii arhaici, urmași ai arienilor Carpato Danubieni, spun eu) ne duce cu gîndul la Marele creator Divin, al poporului dac, Daksha, zăpăcit și el de Creația să, aflată în continuă, ireversibilă și
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Cuiul_dacic.html [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
și de stejar care se-ntindeau până-n părțile Hurezului. În lunca râului mereu mustind de apă se cultivau legume. Și cu orice s-ar fi îndeletnicit, hărnicia trăitorilor de-aici și bogăția lor au fost chezașul creșterii armonioase a frumoasei așezări. De pe aste meleaguri s-au săltat și boierii locului, prima familie de mari stăpâni de pământ, neamul Băbenilor. Despre renumele acestora s-a scris prin hrisoave... -Și tot de la ei s-a tras și numele așezării Băbeni, adăugase molcom Buna
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1460271140.html [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
creșterii armonioase a frumoasei așezări. De pe aste meleaguri s-au săltat și boierii locului, prima familie de mari stăpâni de pământ, neamul Băbenilor. Despre renumele acestora s-a scris prin hrisoave... -Și tot de la ei s-a tras și numele așezării Băbeni, adăugase molcom Buna îmboldită de mândria că din pomeniții aceștia se trage și ea. -Da! Să nu trecem cu vederea că tu ai fost o băbeancă, adevărată coborâtoare din acei falnici oameni, punctă admirativ bunicul. Pe loc schimbată, Miluța
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1460271140.html [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
marile ei repere (Zidul Plângerii, Grădina Ghetsimani, Via Dolorosa, Muntele Măslinilor, Golgota), cu marile ei personalități (David, Solomon, Sfântul Ilie, Iisus, Vera Iconia), apoi a peisajului din apropiere sau din depărtare, încărcat de revelații și reminiscențe (Pustiul Iudeii), descoperirea unor așezări vestite, aflate în același tărâm, deopotrivă contemporan și biblic (Ierihon, Betleem). Oricând și pretutindeni, autoarea, ce se situează “pe verticala/ dintre/ țărână și cer”, ce viețuiește, acum, “între sacrul mister/ și profana secundă”, și se autodefinește “crâmpei/ din fărâma de
EUGEN DORCESCU, CALEA INIŢIATICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1425184056.html [Corola-blog/BlogPost/373033_a_374362]
-
viață și analizam fiecare clădire și fiecare colțișor, lacomi să vedem și să cunoaștem totul într-o plimbare dorită și plăcută. Dar, poți cuprinde totul doar într-o plimbare? Ne opream, observam, dialogam înflăcărați și făceam scurte referiri la istoria așezării. Ne imaginam că trăim în acea vreme în care, pe această vale, s-au desfășurat, s-au aprovizionat și au trecut armatele lui Petru Rareș pentru a pătrunde în Transilvania, în anii 1529 și 1642. Ne întrebam de ce a ales
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
și Genova îndeosebi, ce vor ajunge să dețină supremația navală și comercială în Marea Mediteraneană, genovezii fiind aceea ce vor crea la Peră, în inima Imperiului Otoman, o nouă colonie comercială, nici litoralul Mării Negre nu le va scăpa din atenție. Așezarea prielnica, la întretăierea unor mari drumuri comerciale ce ii atrăseseră și în antichitate pe vrajnicii navigatori și negustori greci, va da spațiului românesc de la Dunărea de Jos și mare o nouă coordonată în comerțul european, îndeosebi pentru secolele al XIII
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
coloniștii genovezi pe aceeași temă perena a controlului comerțului la Marea Neagră. Chilia apare în secolul al XI-lea în Lexicul lui Fotios,patriarhul Constantinopolului care trimite o corespondență învățăcelului sau de aici, Toma protospătar și arhonte de Lycostomyon ,,ca o așezare negustoreasca, o factorie comercială.[6] Inițial port bizantin pentru dirijarea ,controlarea traficului naval dunărean,Chilia a funcționat pe insulă.În apropierea fortăreței bizantine,genovezii vor ridica mici depozite,magazii,sure;pe masura creșterii cantității de cereale,a abordării comerțului cu
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
de asemenea doi bancheri italieni prezenți la Chilia-Buscarini și Bernanno,precum și numeroși negustori italieni,greci,armeni,vlahi. Din aceleași acte rezultă că negoțul era orientat spre Peră și orașele italiene, luându-se de aici grâu, miere, ceară, vin, sare, sclavi. Așezarea de la Chilia, spun aceleași acte ale notarului Predenzzolo, avea o măcelărie a unui armean, o croitorie, o moară cu tracțiune animală,un cuptor de fierear,locuitorii ei fiind români, greci, armeni, italieni, ruși, bulgari, tătari, raguzani. Chilia.denumită astfel de la
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
avea o măcelărie a unui armean, o croitorie, o moară cu tracțiune animală,un cuptor de fierear,locuitorii ei fiind români, greci, armeni, italieni, ruși, bulgari, tătari, raguzani. Chilia.denumită astfel de la grecescul,,κύτταρο’’.ce ar ține atât de o așezare monahala, prezența aici, cât și de frigul care se constată la o ședere mai îndelungată, se distinge de Licostomion, după cum remerca N.Iorga ,,Chilia cea veche era pe insula și se chema Licostromo’’, pe malul nordic ridicându-se Chilia cea
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
se distinge de Licostomion, după cum remerca N.Iorga ,,Chilia cea veche era pe insula și se chema Licostromo’’, pe malul nordic ridicându-se Chilia cea nouă,care totuși nu era Chilia de astăzi,urmare a creșterii importanței comerciale a acestei așezări care inițial are rol de factorie comercială și de bastion de apărare,găzduind în secolele IX-X flotă bizantina de pe Dunăre,controlând o parte din traficul fruvial și maritim la acea dată,iar sub oblăduirea coloniștilor genovezi dezvoltând o scehala pentru
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
fi putut fi Vicina.În codex 534 Din Bibliotecă Marciana-Veneția pentru secolul XII e menționat orașul Vic(Vicina), iar pentru secolul XIII actele notarului Gabriele Prodomo din perioada 1 iulie-6 octombrie 1281 menționează cifră de afaceri foarte mare a acestei așezări comerciale dunărene ,comerț intens făcut de orașul de la Dunăre cu Caffa și Peră și de aici,cu lumea mediteraneeana. Hărți italiene- a lui Perino Vesconte fixează Vicina pe malul dobrogean în amonte de delta, a lui Angelino Dulcerto între triunghiul
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
bine negoțul intens practicat la Dunărea de Jos, nimic nu poate fi mai sigur decât mărturiile arheologice și anume descoperirile numismatice-numărul mare de monede (bizantine, italiene, bulgărești, tătărești, sârbești, românești) relevă extinderea schimburilor comerciale.Comerțul-cel care asigură caracterul urban al așezărilor-se face între orașele din zonă și centre apropiate:o dovedesc descoperirile arheologice,ceramică smăltuita de Cetatea Albă descoperită la Enisala,vase din paste roșie-gălbuie onfectionate în orașele dintre Prut și Nistru la Nufărul și Pacuiul lui Soare,podoabe din
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
-se face între orașele din zonă și centre apropiate:o dovedesc descoperirile arheologice,ceramică smăltuita de Cetatea Albă descoperită la Enisala,vase din paste roșie-gălbuie onfectionate în orașele dintre Prut și Nistru la Nufărul și Pacuiul lui Soare,podoabe din așezarea insulara sud-dobrogeană (Pacuiul lui Soare) la Dinogetia și altele. Dar comerțul se face și cu centre mai îndepărtate:astfel s-au găsit fusaiole de Ovruci,ouă de lut smăltuite,engolpioane la Kiev sau Constantinopol ,podoabe din aur sau argint,țesături
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
social-politică,economică,administrativă, fapt care face ca la retragerea coloniei italiene orașul să nu se desființeze,ci să-și continue,viața proprie[18]. Este de asemenea de menționat faptul că,în privința negoțului, factor determinant al calității de oraș al unei așezări umane,există controverse pe planul teoretizării și tipologizarii așezărilor urbane. Astfel,C.C Giurescu [19]consideră că ,,târgurile” mentale moldovene, arătând o ierarhizare a acestor așezări, târgurile fiind fazele incipiente ale unui oraș. Și alți cercetători în domeniu consideră târgul
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
coloniei italiene orașul să nu se desființeze,ci să-și continue,viața proprie[18]. Este de asemenea de menționat faptul că,în privința negoțului, factor determinant al calității de oraș al unei așezări umane,există controverse pe planul teoretizării și tipologizarii așezărilor urbane. Astfel,C.C Giurescu [19]consideră că ,,târgurile” mentale moldovene, arătând o ierarhizare a acestor așezări, târgurile fiind fazele incipiente ale unui oraș. Și alți cercetători în domeniu consideră târgul că fază incipientă a unui oraș, sau trăsătură caracteristică
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
de menționat faptul că,în privința negoțului, factor determinant al calității de oraș al unei așezări umane,există controverse pe planul teoretizării și tipologizarii așezărilor urbane. Astfel,C.C Giurescu [19]consideră că ,,târgurile” mentale moldovene, arătând o ierarhizare a acestor așezări, târgurile fiind fazele incipiente ale unui oraș. Și alți cercetători în domeniu consideră târgul că fază incipientă a unui oraș, sau trăsătură caracteristică, parte componentă a vietii economice comerciale, pentru că prin târg înțeleg acele piețe ocazionale sau periodice instituite,ude
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
abia pot să zboare de grăsuți ce sunt. Ne abandonează după o bucată bună de timp îndreptându-se către o turmă de reni care pastc smocuri de iarbă ivite din zăpadă. Ne oprim să ne tragem sufletul, la Aanaar, o așezare situată într-o poiană dintr-o pădurice de pini. Văd o căsuță suspendată pe niște stâlpi asemănători cu picioarele de pui. Un fel de izbusca din poveștile rusești. Bat la poartă. Din casa își face apariția un omuleț cu corp
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1388717602.html [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
când i se ia din teritoriu. Poate și acum avem un moment când trebuie să ieșim în istorie. Și atunci în ultimă instanță la noi creștinismul este un fenomen natural. Vorba lui Nae Ionescu: ”Biserica în România nu este o așezare teocratică, ci este una națională”. Aici trebuie făcute foarte clar niște distincții. Cu ce? Cu igienă! Da! Stelian Gomboș - Ați afirmat cândva că „trecutul este cel care ne va izbăvi”! Cum poate să ne izbăvească trecutul Domnule Puric? Dan Puric
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_realizat_de_stelian_gombos_cu_actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
Iahve este mântuirea". Sfântul Apostol și Evanghelist Matei mai istorisește de venirea magilor de la Răsărit cu aur, smirnă și tămâie... de înșelarea lui Irod, de fuga în Egipt, de uciderea pruncilor, de întoarcerea de acolo după moartea lui Irod și așezarea în Nazaret. Toate acestea, pentru ca să dovedească marele adevăr că Iisus este Fiul lui Dumnezeu și Răscumpărătorul cel vestit de prooroci: "Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iată magii de la Răsărit au venit
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
parte și psihanaliza practicată de V.D. Zamfirescu) și bogăția de viață a creștinismului. Sau contrastul dintre cunoștințele nemântuitoare (ori chiar antimântuitoare) și Cunoaștere. Departe de mine să neg meritele reale ale psihanalizei, însă absolutizarea ei și cu atât mai mult așezarea pe soclul spiritualității reprezintă un abuz - ca florile de plastic. Materialismul și psihismul nu pot da răspunsuri adecvate tocmai pentru că nu se raportează adecvat la om; se apelează la o lentilă spartă. Edmund Husserl, părintele fenomenologiei, atrage atenția, în critica
DE LA FILOSOFIE LA PSIHANALIZĂ ŞI APOI... ÎNCOTRO? REFLECŢII PE MARGINEA UNEI CĂRŢI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1436805951.html [Corola-blog/BlogPost/384447_a_385776]
-
ajunge din conjunctural. O metamorfoză inerentă unui drum deosebit de celelalte, urmată de explicitarea însăși maiestuozității momentului, se împletesc într-o recompunere a stării inițiale de fapt. Elementele, doar aparent concretului, se suprapun ori înlocuiesc, după voie, până la o altfel de așezare a totului înspre perceție inerentă. Tabloul este unul bogat în nunațe, când blânde, când acide, umbrite ori strălucitoare. Există o anumită doză de temere personală, absolut firească, dar rezolvată, de îndată, prin credința pozitivă și prin asumarea sorții, ca nefiind
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1474729847.html [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
și fructificator, s-a scris mult și apreciativ despre ea. Un dar livresc binemeritat de către cercetătorii etnoculturii sudului Basarabia, apărut în anul 2007 este cartea „Colinde din sudul Basarabiei”, operă argument al dragostei și preocupărilor roditoare ale Maria Mocanu în așezarea inimaginabilei de mari și complexe creații sătești moldovene, păstrate în forme arhaice, curate și sănătoase, într-un repertoriu structurat cu știință. Cartea trebuie să ajungă, firește, în mâna celor înclinați să studieze colindele cuprinse în ea. Cine vrea să ajungă
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_mocanu_nascuta_intr_aurel_v_zgheran_1388607250.html [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]