6,958 matches
-
mai vorbim apoi de “România”, în redacția căreia a lucrat în timpul războiului și “Ciocârlia” (nr.23/1917) și Pământ și cer nr.184/1917, de “Lumea nouă”, în care apare traducerea din Petöfi În suflet simt o teamă cum s-așterne nr.6/1911, de “Lumina literară”, de “Neamul românesc”, de “Sămănătorul” (unde, pe lângă poezia Cântăreților de la oraș se mai reproduc Rugăciune, Apostolul și De la noi în nr.39/ 1904), “Adevărul sau Glasul poporului” de la Budapesta, “Albina” (E sărbătoare, nr.28-29
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
un anotimp dospit în ridurile frunții, ca o pâine, unde cuvântul rătăcit, n-a mai fost recunoscut. Prin jur e-atâta ruginiu iar toamna stă să plece, la tâmplă simt un anotimp, ce va purta ninsori și chiar de s-așterne o altă iarnă, dalbă, rece, amintirile-s legate-n buchete, ca imortele-flori. Dar s-a desfrunzit toamna și peste umerii mei, culorile s-au asezonat prin păr, riduri și privire, iar dincolo de neliniștile vieții, uneori, cu temei, sufletul are un
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
trecut,un anotimp dospit în ridurile frunții, ca o pâine,unde cuvântul rătăcit, n-a mai fost recunoscut.Prin jur e-atâta ruginiu iar toamna stă să plece,la tâmplă simt un anotimp, ce va purta ninsoriși chiar de s-așterne o altă iarnă, dalbă, rece,amintirile-s legate-n buchete, ca imortele-flori.Dar s-a desfrunzit toamna și peste umerii mei,culorile s-au asezonat prin păr, riduri și privire,iar dincolo de neliniștile vieții, uneori, cu temei,sufletul are un
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
alinta taină morții, Tu renaști în anotimpul Care-ngenunchiază sorții. Cand vuiește nepătrunsul Mai avem o datorie, Tu ne lasă-n ploi răspunsul Și te-mbracă-n veșnicie. Glia ta soarbe lumină Din a bolților ferestre, Însă-a vremilor rugina Se așterne peste crește. Nu mai știm ce-i absolutul, Într-un cerc se înnoptează, Închegând necunoscutul Tu de-a pururi ne veghează. Și renaște prin iubire Așa cum a fost odată, Noi orbiți de-a ta sclipire Vom da mării vraja toată
GLOSSA VEŞNICIEI (MARELUI POET MIHAI EMINESCU) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385241_a_386570]
-
Divin se naște sentimentul Infinitului, dărâmat e zidul...... IX. RENAȘTERE, de Gabriela Docuță, publicat în Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017. Nu vreau, versule, să mă închizi-n poeme! Simt viața reală chiar de am gânduri boeme, Te voi așterne viu și nu închipuire, Trăiesc poezie și nu dezamăgire. Cu aripi de vis sufletu-mi ridici din lanțuri Ce viața le-a infășurat-n false jocuri Și de ispita mă-mbie ca-n slovă să mint, Tu să invoci al iubirii
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
iubirii Ce-n izvoare de șoapte ne scaldă luminii, Noi nu vom muri ci vom trece-n altă lume, ... Citește mai mult Nu vreau, versule, să mă închizi-n poeme!Simt viața reală chiar de am gânduri boeme,Te voi așterne viu și nu închipuire,Trăiesc poezie și nu dezamăgire.Cu aripi de vis sufletu-mi ridici din lanțuriCe viața le-a infășurat-n false jocuriși de ispita mă-mbie ca-n slovă să mint, Tu să invoci al iubirii sacru legământ
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
fericirea unui suflet? Liniștea absolută.. Lasă să plece ce nu e miracol,Fii pacea ta, urmărește-ți forța izvorâtăDin Adevăr, ești al divinului discipol!... XII. DESCĂTUȘARE, de Gabriela Docuță, publicat în Ediția nr. 2300 din 18 aprilie 2017. Nu te aștern doar pe hârtie, Înțelege-mă, sunt poezie! Gândurile ce cândva ți-am dat, Vor să trăiască azi cu-adevărat. Mi-e scurtă viața și nu-i de-ajuns Al tău vers ce-n inimă mi-a pătruns, Captivă ai fost
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
cuvântul"moarte", Nici suferința nu te-atinge, Slovele ți-au încetat a plânge! Nu te mai teme de iubire, Credința ta nu-i dezamăgire, Refuz să te sacrific artei De-a scrie, ești Calea-mpărăției! Citește mai mult Nu te aștern doar pe hârtie, Înțelege-mă, sunt poezie! Gândurile ce cândva ți-am dat,Vor să trăiască azi cu-adevărat.Mi-e scurtă viața și nu-i de-ajunsAl tău vers ce-n inimă mi-a pătruns,Captivă ai fost-n
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
poet-suflete!... XX. NEBUN DUPĂ TINE..., de Gabriela Docuță, publicat în Ediția nr. 2273 din 22 martie 2017. Da! Vreau să cred că tu exiști Viu lumină-mi curgi-n vene, Cu senin de cer tu-mi primești Visul, iubirii m-așterne... Visul vieții n-are frică, Triste lacrimi va abține, Vede-n el inima-i mică Privind, Doamne, înspre tine!... E viu, nimeni nu-i poate lua Acest legământ luminii, Și teama-i se va aciua Unui gând trecut, al morții
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
nebun după tine! Fără-al tău Adevăr, nu-i bun Nimic! Ce-ar vedea în sine?... Citește mai mult Da! Vreau să cred că tu exiștiViu lumină-mi curgi-n vene,Cu senin de cer tu-mi primeștiVisul, iubirii m-așterne...Visul vieții n-are frică,Triste lacrimi va abține,Vede-n el inima-i micăPrivind, Doamne, înspre tine!...E viu, nimeni nu-i poate luaAcest legământ luminii,Și teama-i se va aciuaUnui gând trecut, al morții...Vor spune unii
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
-nflorească-n iarnă trandafirii, Iar roua pasiunii s-ar topi în palma mea, Apoi, cu apa vie aș stropi floarea iubirii. Doar un cuvânt să-mi spui de-ai vrea, Ai face să ningă cu petale de cais, Noaptea, ar așterne stelele în calea mea Și înspre tine iubite, m-ar călăuzi în vis. De-ai vrea, doar un cuvânt să-mi spui, Ai face să-nflorească-n iarnă iasomia, Toamna, ar lăsa tot verde frunza codrului Și-n zori, privirea
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
-nflorească-n iarnă trandafirii,Iar roua pasiunii s-ar topi în palma mea,Apoi, cu apa vie aș stropi floarea iubirii.Doar un cuvânt să-mi spui de-ai vrea,Ai face să ningă cu petale de cais,Noaptea, ar așterne stelele în calea meași înspre tine iubite, m-ar călăuzi în vis.De-ai vrea, doar un cuvânt să-mi spui,Ai face să-nflorească-n iarnă iasomia,Toamna, ar lăsa tot verde frunza codruluiși-n zori, privirea-ți tandră ar
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
veche, ai mai întors o filă? În noaptea de safir mi-i dor de tine, Iar luna palidă, înlăcrimată mă privește, Alung cu-n zâmbet tăcutele suspine, Și-n cămăruța inimii iubirea înflorește. Când vălul rece al tăcerii iar s-așterne, Aș vrea ca-n visul meu feeric tu să vii, Prin pulberea de stele al iubirilor eterne, Doar tu iubite, călăuză tainică sa-mi fii. Citește mai mult Frigul viețiiSpre mare-albastră zilele-mi se scurgși-n vene frigul vieții îmi pătrunde
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
veche, ai mai întors o filă? În noaptea de safir mi-i dor de tine, Iar luna palidă, înlăcrimată mă privește,Alung cu-n zâmbet tăcutele suspine,Și-n cămăruța inimii iubirea înflorește. Când vălul rece al tăcerii iar s-așterne,Aș vrea ca-n visul meu feeric tu să vii,Prin pulberea de stele al iubirilor eterne,Doar tu iubite, călăuză tainică sa-mi fii.... XXII. CLIPA DE TRISTEȚE, de Margareta Merlușcă, publicat în Ediția nr. 2268 din 17 martie
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
2016 Toate Articolele Autorului TRILOGIE l ll lll UN PĂMÂNT ȘI -UN COLȚ DE LUNĂ I BUNA DIMINEAȚA PĂMÂNT II COLȚ DE LUNĂ...ASCULTĂ III UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNĂ l Un Pământ și-un Colț de Lună Așternuseră-ntr-o noapte Peste calea lor nebună Vorbe mari și grele șoapte. El de jos privea spre Colțul Ce din cer cu-a sa chemare Îl striga neștiind că el E în altă depărtare. Între ei creșteau distanțe Din cuvinte
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
de Lună Rătăcit peste nori, Ce trimite spre tine Mii și mii de fiori. Tu, Pământ fără gânduri, Dar cu pofte ascunse, Hai cu mine să simți Taine rare, nespuse! Haide, vino cu mine Să zburăm printre nori, Să te-aștern dedesubtu-mi, Să te leg cu fiori! Să te mângâi cu fruntea-mi Presărată de stele, Să îți torn în lăuntru-ți Rouă pură din ele! S-alergăm printre nuferi Așezați peste lacuri, Iar dorințe nebune Ne păstreze prin veacuri! Să îți
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
torn în lăuntru-mi, Colț de Lună ceresc, Să te-ngrop în adâncu-mi Și să simți cum iubesc. Să te legăn în șoapte, Să-mi tulburi și gândul, Să mă guști cu-al tău nud, Să-mi cutremuri pământul. Să m-aștern peste golu-ți Ce de veacuri m-așteaptă, Să mă-ndeși, să te umplu Și să-ți spun: Îmi ești dragă! Brațul meu cel imens, Te va pierde gemut Prin adâncu-mi cel cald Doar de tine știut. Să-ți picur dorințe
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
Când este vorba de pictură, laudele trebuie să vină de la pictori, nu de la alții, și nu e cazul deocamdată ca nisipul mișcător de lăudători străini de cauză să poarte coșul după fructe. Nu! A luat avânt obișnuința de a se așterne flori pe orice cale merge Paul Ciprian Surugiu. Cele mai frumoase flori, însă, sunt acelea meritate, nu acelea ce fac din orice eveniment triumf! Eu cred că mâine am putea vorbi despre un pictor talentat: Paul Ciprian Surugiu. Atenție, mare
PAUL CIPRIAN SURUGIU. FLORI ŞI SUFLET de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385289_a_386618]
-
o mulțime de minuni. Astfel, în Ierihon l-a întâlnit El pe Zaheu care s-a urcat în smochin (Luc. 19) și pe orb (Luc. 18, 35 - 43). În afară de aceasta, după botez Hristos s-a dus în pustie, care se așterne la vest de Ierihon, pentru a posti acolo și a se izbăvi de diavol (Mat. 4, 1 - 11; Luc. 4, 1 - 13; Marc. 1, 12 - 13). În Ierihon și în împrujurimile lui au săvârșit minuni și proorocii: Ilie, Elisei și
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > UN EȘAFOD PENTRU BOGAȚI Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Să-mpodobim eșafodul cu florile reginei, cele mai alese s-așternem covoare de scrisori de la flămânzi și orbi ... securile s-aștepte blând pe albe mese și invitat în primul rând un cor de corbi ... Să adunăm mulțimea renegată la marea sărbătoare veștile să umble triumfale bătând la poartă „vinovată” ... Voi suflete
UN EŞAFOD PENTRU BOGAŢI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361257_a_362586]
-
să-ți fie, velință sufletului, în a ta pornire, gândul se-mpacă și furtuni de stele, coboară-ncet prin rodul câmpului... și iele încearcă timpului, măsura-n fapte... de-aceea ele se arată doar în noapte, când pleoapa, tâmpla o așterne între perne, când trupul obosit i-un bulz în piele, când sufletul aleargă printre lumi când tu nu poți să cânți, să te aduni... Copilă, destrămarea-i doar poveste... visul se-nalță-ntreg, zăpadă fină-n creste... și munții îl
PĂRINTE (*) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361262_a_362591]
-
-i doar poveste... visul se-nalță-ntreg, zăpadă fină-n creste... și munții îl alintă,-l cresc pe frunți, tu doar, încearcă veșnic, să-l ajungi... Părinte, în tâmpla stângă-mi arde, inima câmpului și geana mi se zbate, de câte ori aștern pe-o pernă, capul... mintea-mi adoarme dar sufletul, săracul, nici eu nu știu pe unde întâlnește, herghelii... în tropot surd l-aud, prin vijelii... când roua-n palmă, blândă mi se-așază, Lui doar, îi spun că trupu-mi este
PĂRINTE (*) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361262_a_362591]
-
dărniciei Tale. Părinte, inima mea te caută mereu în adâncurile pădurilor, în care pulsează inimile gemene, ale cuvintelor ce prind în salba sensurilor lor, Numele Tău. Părinte, uimitoare așternere de viață surâde răsăritului, din palma fulgului obosit să mai zboare... așternut cu tâmpla pe inima unei frunze, celulele râd și îi cântă cu Glasul Tău, până când îl văd strălucind, până când firele de iubire din el, tresaltă a Dor... de Zbor... Copilă, Tac. las firul cuvintelor tale să curgă... pietrele râului de
PĂRINTE (***) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361260_a_362589]
-
dorul, dar slova-mi, năroada, de unde să-nceapă stihirii livada? Cuvine-s-ar crinul, plutind peste apă, rotundu-i de undă - ofrandei năstrapă, așa cum Libanul sorbindu-și hogașul, la fel plin de cedri să-mi fie răvașul. Ba schimbă diece! Altcumul așterni-i. Începe cu sănii, dantelele iernii, rostindu-i Domniței din land de călină, că brazii-mi s-apleacă sub dar de lumină. Ba nu! Primăvară din sâmburul lunii! Ca arcul sprâncenei să zboare lăstunii, dar schimbă-ți penița că firu-i
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
pe care le plăsmuiește sunt o exprimare a întregii sale vieți. Nu l-a “ajutat” nimeni, niciodată să făurească stihuri, ci s-a trezit pur și simplu făcând acest lucru de îndată ce a deprins literele. Avea doar opt ani când a așternut primele rime pe hârtie, fără să știe că se apucase de ceva special, de o activitate complexă. Poeziile lui se remarcă printr-un stil literar inconfundabil, în care calitatea se împletește cu mesajul izvorât dintr-un autentic fundament ideatic creștin
UN POET CU O IMAGINAŢIE MEREU ÎN CĂUTARE DE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361229_a_362558]