1,869 matches
-
mai mult în sine și mai mult către urechile calului, cu dispreț, șătrarul Lăzărel; pe mine nu mă ajunge mintea cum se pot pricepe oamenii cu asemenea vorbe p ocite.” Beizade auzi observarea și, râzând singur, voia s-o tălmăcească abatelui. Dar dintr odată, brusc, ca și cum s-ar fi tras o perdea, codru se desfăcu în dreapta și-n stânga și, în lumina lunii atârnate în cer, sclipi o poiană largă din toate ierburile ei udate de ploaie. Izbucniră mugete. Umbre se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
năprasnic și, cu salturi agile, pieriră sub bolțile de întuneric în partea dimpotrivă. - Aiștea-s boii pădurii, zise Griga întorcând capul și sticlindu-și dinții în lună. - Ce este? întrebă, mișcat de Marenne. - Am tulburat pădurea zimbrilor, răspunse Ale cu Roset . Abatele se simți pătruns de un simțământ de evlavie, privind minunea dumnezeirii, într-o clipă strălucită și fără păreche în eternitate. Îi păru că are nevoie de vorbe explicative și de elanuri lirice; dar tovarășii săi își u rmau cal ea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nemulțumire. Apoi se mângâie, cugetând că-i obosit și l așteaptă, la capătul acelei cărări cotite, odihna. în fruntea șiragului, dumnealui șătrarul, pătruns de puterea miedului și de umezeala caldă a contă șului, s e aplecase cu totul înainte și abatele nu mai avu îndoială că acel care-i călăuzea prin templul lui Dumnezeu doarme, ori cel puțin dormitează, cu obrazul în coama calului, sing ura pern ă pe care o avea la îndemână. Înțelese îndată că nu șătrarul era adevăratul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai rosti vreo vorbă, jupâneasa Avramia se întoarse către cele două serve ale sale, care aștepta u la ușa casei mici și, aplecându se spre ele, le șopti porunci prip ite. Pe când oaspeții suiau în casa cea mare, domn ul abate de Marenne auzi cârcâiri de spaimă și bătăi de a ripă în poiată și-l gâdilă o ascuțită plăcere, uitând cu desăvârșire filosofia și sentimentul milei. Gospodina împresură numaidecât, în odaie, pe cei doi oaspeți de soi și pe Turculeț
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de pâine și începu să mestece cu plăcere din aceste două elemente, adăugând și brânză. După ce înghiți de câteva ori, își tu rnă o ul cică din vinul acrișor ș-o deșertă pe nerăsuflate, c o poftă nemaipo menită. - Domnule abate - îi zise zâmbind Alecu Ruset, care-l pândea de câteva clipe cu viclenie - așteptând o mâncare caldă, poate n-ar fi rău să încerci și domnia ta metoda căpitanului Turculeț. - Să încercăm, răspunse domnul de Marenne, după o clipă de șovăire
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pe franțuz să-și deie părerea în limba lui străină, către beizade și înțelese că se sp un lucruri de laudă, deși puține, căci lingura nu dădea pas . Luându-și răgaz, după ce împinse la o parte strachina înflorită cu smalț, abatele privi curios la sarmale. Ochii lui nu mai văzuseră așa ceva, însă nările îi dădeau o bună î nștiințare; așa încât urmă pilda boierului ș-a căpitanului Ilie, aducând cu lingura la buzele-i cărnoase unul din bulzișorii aurii. Îndată ochii îi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pot, din fugă, la un pahar de vin. Spune-i așa papistașului că noi n-avem știință multă, dar slujba ne o facem; și că nu vreau să mă cl ănțănesc cu el, pentru că Dumnezeu vede și înțelege. Ruset tălmăci abatelui această cugetare. - Foarte adevărat și adânc spus! - zise de Marenne, zâmbind către preot; și își aplecă spre ulcic ă ochii înduioșați. - Măria ta, urmă cam înfierbântat părintele N icoară, dacă vra papistașul să cunoască știința de învățătură, apoi când ajunge
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ușă și dând o de perete, făcu semn la lă utarii lui, care de mult așteptau să pășească înainte. Strecurându-se țiganii cu diblele și cu țimbala lor, încep ură a câ nta o melodie care nu fermecă deloc urechile abatelui; totuși, întovărășind-o cu vinul neprețuit, o găsi acceptabilă și în armonie cu pădurile și sălbăticiile săracei Moldove. Mai mult decât suspinurile și plângerile instrumentelor îl interesau chipurile negre cu ochii scăpărători ale robilor și zdrențele lor peti cite și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
chipurile negre cu ochii scăpărători ale robilor și zdrențele lor peti cite și felurit colorate și gurile lacome cu dinți albi de fiară tânără. „De ce-or fi suspinând așa acești țigani, se întreba într-una, fără să afle răspuns, abatele; și de ce s au întristat tovarășii m ei? De ce mai ales plânge acest popă, cu coama împletită și cu barba fără sfârșit?” - Vinul însă e fără rival... vorbi el către Ruset, cercând să-l scoată din gânduri negre. Atunci boierul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai mic respect pentru cântările artiștilor, le făcu semn să tacă și răcni la ei, zvârlindu le câteva bucăți de pâine și rămășiți d e friptură; și ținu domnului Marenne un discurs. întăi crezu de cuviință să râdă zgomotos. - Domnule abate de Marenne - zise el - bine e să bei vin bun, rău e să umbli după aceea. Deci, să mai stăm aic i, cât avem ulcioare. Bine-i să taci, dar mai bine i să spui prostii. Rău e să nu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dar mai bine i să spui prostii. Rău e să nu bei. Și mai rău e să bei vin prost, după c e ai bău t vin bun. Așa că trebuie să isprăvim ulcioarele pecetlu ite. Căc i vinul ales, domnule abate de Marenne, îmblânzește mădular ele, min tea și sufletul. Îmblânzindu-le, face pe om mai bun. Dumnezeu îl va primi bine la județul său. Abatele ascultă cu luare-aminte și aprobă. Trei lucruri - susținu el la rândul său - trei lucruri, dacă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
t vin bun. Așa că trebuie să isprăvim ulcioarele pecetlu ite. Căc i vinul ales, domnule abate de Marenne, îmblânzește mădular ele, min tea și sufletul. Îmblânzindu-le, face pe om mai bun. Dumnezeu îl va primi bine la județul său. Abatele ascultă cu luare-aminte și aprobă. Trei lucruri - susținu el la rândul său - trei lucruri, dacă nu sunt foarte bune, sunt rele: carmina, vina, pepo; stihurile, vi nul, har buzul. Ca și cum s ar fi înțeles deplin asupra unor grave ch estii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Adevărat - răspunse Alecu Ruset; și mă mândresc că în privința aceasta pot sta alături cu domnia ta. Frăția noastră începe bine și se cuvine să ne îmbrățișăm și noi. - Nu însă înainte de a istovi cu desăvârșire ulciorul care ne desparte... încuviință domnul abate. După ce istoviră ulciorul, binecuvântând conținutul lui, domnul Paul de Marenne, având spiritul limped e și foa rte ușor, își simți deodată picioarele de marmură. Prim i de la soțul său sărutarea de frăție cu oarecare neliniște; după aceea se veseli nespus
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bizară - ca un freamăt al pădurilor și ca un susur teluric. Dar beizade Alecu zvârli între ei oala, care se făcu țăndări, și ei amuțiră, plecându-și grumazurile. - O, prietinule al meu neprețuit - zise suspinând beizade Alecu, plecându-se spre abate și cuprinzându i palmel e pline și moi ca niște pâniți proaspete - dă-mi voie să-ți spun Domnul că te-a făcut om și nu fiară - franțuz și nu moldovean - nobil și nu prost - abate și nu sfânt... Căci
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Alecu, plecându-se spre abate și cuprinzându i palmel e pline și moi ca niște pâniți proaspete - dă-mi voie să-ți spun Domnul că te-a făcut om și nu fiară - franțuz și nu moldovean - nobil și nu prost - abate și nu sfânt... Căci astfel poți vedea mi șelia în care ne nevoim aici, noi dezmoșteniții, la hotarul barbari lor... - Având asemenea vinuri și asemenea rețete de plăcint e, puteți fi nefericiți? întrebă cu nevinovăție abatele, fără să izbutească a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nobil și nu prost - abate și nu sfânt... Căci astfel poți vedea mi șelia în care ne nevoim aici, noi dezmoșteniții, la hotarul barbari lor... - Având asemenea vinuri și asemenea rețete de plăcint e, puteți fi nefericiți? întrebă cu nevinovăție abatele, fără să izbutească a se clinti din loc. - Putem fi, căci nimic nu poate răscumpăra de zechilib rul nostru. Ai putut să te încredințezi că trăim, domnule de Marenne, într un loc unde nasc și trec vârtejurile lu i Dumnezeu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dicționar. - Ba o numesc astfel și am dreptate. Am aici, la piept, o scrisoare de la aceea care mă iubește și căreia mă închin. Această scrisoare cuprinde puține cuvinte și multe lacrimi. Stăpânii firești ai aceleia care mi-i dragă, domnule abate, n-ar primi niciodată să mă vadă alături de dânsa. - De ce, prietene? - Suntem despărțiți cu blestem, domnule abate . Părint ele meu a căzut, așa cum am avut cinstea și durerea să-ți spun. Antonie-Vodă Ruset e mazil la Țarigrad. Asemenea cădere și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mă iubește și căreia mă închin. Această scrisoare cuprinde puține cuvinte și multe lacrimi. Stăpânii firești ai aceleia care mi-i dragă, domnule abate, n-ar primi niciodată să mă vadă alături de dânsa. - De ce, prietene? - Suntem despărțiți cu blestem, domnule abate . Părint ele meu a căzut, așa cum am avut cinstea și durerea să-ți spun. Antonie-Vodă Ruset e mazil la Țarigrad. Asemenea cădere și soartă, i-a pregătit cel care a venit la Iași luându-i locul. Adică Georgie Duca Vodă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
această complicație a vieții mele. Totuși ș i domina ta ești în situația de a mă înțelege. - Sunt, mărturisi cu nobleță domnul de Marenn e. - Ești deci în stare de a mă înțelege și poți să mă compătimești. - Pot! întări abatele și vru să i dea un semn de simp atie și de legătură eternă între ei, însă nu se putu clinti din locul în care se afla. Se priviră amândoi ca din depărtări, întinzân d brațel e pe deasupra mesei, găsindu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
priviră amândoi ca din depărtări, întinzân d brațel e pe deasupra mesei, găsindu-se și strângându și mâinile. - Pot să-ți povestesc - întrebă cu ochii umezi Ruset - cum s a întâmplat această nefericire a vieții mele? Blajin și cu glas dulce, abatele își înclină fruntea: - Cedamus amore. Să vorbim de nefericirea d omniei t ale, prințule. Mă grăbesc să proclam fericire, ori ce-ai sp une. Aș dori să mai pot suporta și eu asemenea lovituri, dar nu mai este cu putință
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pot suporta și eu asemenea lovituri, dar nu mai este cu putință; și-atunci mă mulțumesc să filosofez asupra lor. După cât se pare, prințule, v-ați văzut și v ați iubit; p ovestea nu poate începe altfel. - Așa este, domnule abate. Ar trebui să mă mi r de und e ai aflat. Totuși sunt în stare să nu mă mir și să mai bem o ulcică din vinul lui Griga sau mai bine zis a lui Matiaș, nepotul lui Feltin Sasu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
îmbulzită, câteva clipe copila s-a pierdut de Doamna Anastasia. Privea în juru-i spărietă. M-am apropiat, i-am dat mâna, ș-am dus-o la maică-sa. I-am spus atunci câteva cuvinte. - înțeleg și știu ce cuvinte... oftă abatele. A tâta est e? - Atâta! Intrând apoi și eu la domnița Ruxand a, care mi-i rudă și mătușă, eram așa de aprins, încât i-am mărturisit mai multe decât se cuvenea. Atunci bătrâna a susp inat și și-a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-l fac contemporan"39. Rousseau s-a ocupat, în afară de Émile și Noua Héloïse, de probleme de educație și în Considerații asupra guvernămîntului Poloniei (parțial), Proiect pentru educația domnului de Saint-Marie, și, în corespondență, în: Scrisorile către prințul de Wirtenberg, către abatele M*** și către doamna de T. Proiectul a fost scris pe cînd el era educatorul fiului lui Bonnot de Mably. Scopul educației era, conform proiectului, formarea "inimii, judecății și spiritului, exercitarea corpului și asigurarea cunoașterii societății". El recomandă predarea următoarelor
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
duminică", "International Notebook of Poetry", "Nova Revista", "Columna", "Acolada", "Argeș", "Hyperion", "Ziua literară", "Gradina" (Serbia), "Bucovina literară", "Plumb", "Feed back", "Conta", "Scriptor" etc. Redactor la revista "Poezia", între 2000-2006, unde a susținut rubrica Catalogul manuscriselor (Poșta redacției), semnând cu pseudonimul Abatele de Cumania; redactor șef-adjunct la Marmația literară, revista Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației (2008-2010); redactor la Cronica Veche (2014). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Este tradus în limbile franceză, rusă, engleză, italiană, spaniolă, sârbă, slovenă, ucraineană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Mei • Yuanchun / Wu Guifei, Xiren, Xi Yuan, Si Jie, Xichun, Po Lahuo, Ling Guan Cao Xuedin și Cao E, Visul din Pavilionul Roșu / Hong Lou Meng • Moll Flanders Daniel Defoe, Întâmplările fericite și nefericite ale vestitei Moll Flanders • Manon Lescaut Abatele Prévost, Manon Lescaut • Esther Honoré de Balzac, Strălucirea și decăderea curtezanelor • Marguerite Duras Alexandre Dumas Fiul, Dama cu camelii • Marion Delorme -Victor Hugo, Marion Delorme • Fantine Victor Hugo, Mizerabilii • Berneretta Alfred de Musset, Frederic și Berneretta • Victorine Laurent Debra Finerman
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]