1,587 matches
-
două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă (1.60 metri) și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și fără pridvor. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (în peretele sudic al pronaosului) și cu patru ferestre (una în axa altarului, două în naos și una în peretele vestic al pronaosului). În interior
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
formă dreptunghiulară (6.80x5.65 metri), cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud, încheiate în arc de cerc. El are o boltă sprijinită pe un contur hexagonal, formată din bârne încheiate în „cheotori”. Altarul are o absidă de formă pentagonală (4.15x5.00 metri) și o fereastră dreptunghiulară (0.65x0.80 metri) în axa absidei. Fereastra a fost inițial mai mică, fiind mărită ulterior. Catapeteasma este amplasată cu 0.90 metri înspre naos. În decroșurile de nord
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
în arc de cerc. El are o boltă sprijinită pe un contur hexagonal, formată din bârne încheiate în „cheotori”. Altarul are o absidă de formă pentagonală (4.15x5.00 metri) și o fereastră dreptunghiulară (0.65x0.80 metri) în axa absidei. Fereastra a fost inițial mai mică, fiind mărită ulterior. Catapeteasma este amplasată cu 0.90 metri înspre naos. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul, care nu au ferestre. Deasupra altarului se află o boltă
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
părăsit. Biserică a fost salvată prin mutarea în complexul monahal Sfanțul Ioan Botezătorul din Albă Iulia. Pereții edificiului, alcătuiți din câte șase bârne de stejar, îmbinate la colțuri, aidoma celor din 1624, de la Almașul Mic, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșata, poligonala cu cinci laturi. Foișorul turnului de pe pronaos, cu galerie de arcade, atinge cu marginile balustradei, tăiate în formă bulbului de floare, coama învelitorii de sita, acoperișul său fiind întrerupt printr-un mini foișor, supraînălțat de coiful piramidal. Este
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]
-
adunare de bețivani patrioți. Cred și-acum, bineînțeles, că aveau dreptate să nu intervină, fusese o adunare de bețivani patrioți. Nu, deci, Doftana și Teslă Vim, Românie ne sentimentalizau până la lacrimi, ci acele ciudate cântecele ale lor despre gângănii, pajură, absidă, vasilisc și inorog, care nu aveau în ele nimic înălțător, în sine.. Cred acum că emoția aceea, amestec de recunoștință și "justificată mândrie patriotică", s-ar traduce prin următorul raționament: dacă ei, Phoenicșii, au scotocit în cultura propriei țări, întâmplător
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
iulie-noiembrie 1920), Gheorghe Belei (1924-1928), Gheorghe Bosovici (1928-1957), Gavril Hojbotă (1957-1979), Mircea Nuțu (1979-1991), viitor consilier economic al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și Tiberiu Dumitru Beleagă (din 1991). Biserica "Sf. Ioan cel Nou" din Cacica are formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă semicirculară și cu șapte turle. Turla de deasupra naosului este flancată de patru turle false. Deasupra pridvorului se află alte două turle. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă zincată. În interior, biserica este
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
Belei (1924-1928), Gheorghe Bosovici (1928-1957), Gavril Hojbotă (1957-1979), Mircea Nuțu (1979-1991), viitor consilier economic al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și Tiberiu Dumitru Beleagă (din 1991). Biserica "Sf. Ioan cel Nou" din Cacica are formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă semicirculară și cu șapte turle. Turla de deasupra naosului este flancată de patru turle false. Deasupra pridvorului se află alte două turle. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă zincată. În interior, biserica este împărțită în patru
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
sa, "Pierre de Montreuil" a adus o adevărată inovație tehnică, armătura metalică, tehnică de construcție foarte avansată în epocă, întrucât nu a fost redescoperită decât în secolul al XX-lea. La origine, o mică clădire anexă fusese ridicată în apropierea absidei. Nivelul inferior servea de sacristie, în timp ce încăperea situată la nivelul capelei de sus primea actele și pecețile regale. Această anexă a dispărut în 1777, în perioada reconstrucției curții celei mari. Pe vârful acoperișului se găsește o statuie a Sfântului Arhanghel
Sainte-Chapelle () [Corola-website/Science/319298_a_320627]
-
în imagini. Vitraliile navei, înalte de 15,35 metri și largi de 4,70 metri, sunt împărțite în patru lansete deasupra cărora există câte o "rozasă" cu șase lobi, precum și două elemente în formă de trifoi cu patru foi. Ferestrele absidei, având o înălțime de 13,45 metri și o lărgime de 2,10 metri, nu comportă decât două lansete și trei elemente în formă de trifoi. Scenele vitraliilor reprezintă: Sfântul Ludovic a construit "Sfânta Capelă" cu scopul de a adăposti
Sainte-Chapelle () [Corola-website/Science/319298_a_320627]
-
cult. este construită în întregime din bârne de stejar, pe temelie de piatră. Este acoperită cu draniță. Intrarea în lăcașul de cult se face pe o ușă situată pe peretele sudic al pronaosului. Lăcașul de cult are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul construcției. El este format din trei încăperi: pronaos, naos și altar.
Biserica de lemn din Ionășeni () [Corola-website/Science/320552_a_321881]
-
de carieră, în prima jumătate a secolului al XIII-lea, biserica nu a avut obișnuitul plan bazilical, ci a fost ridicată ca o biserică-sală, precum cele de la Vulcan, Viscri sau Homorod. Corpul pătrat al bisericii păstrează ca elemente originale doar absida semicirculară și arcul triumfal dinspre sală. Bolta semicilindrică actuală datează din urma transformărilor în stil baroc de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când a fost amplasat și altarul. În aceeași perioadă, tavanul sălii a fost acoperit cu stucatură. La vest
Biserica evanghelică fortificată din Rotbav () [Corola-website/Science/333072_a_334401]
-
pornit din console profilate, este decorat cu o salbă de rozete, însoțită de chenare din linii frânte. Grinda-meșter are, la mijlocul fiecărei travei a naosului, câte o cheie de boltă de formă dreptunghiulară, cu un bulb central sculptat. Biserica nu are abside laterale. Absida altarului este vizibil marcată de retragerea pereților față de linia naosului. Planul absidei este pătrat. Pronaosul are un tavan orizontal din scânduri, naosul și altarul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Biserica are o frumoasă prispă pe latura de
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
console profilate, este decorat cu o salbă de rozete, însoțită de chenare din linii frânte. Grinda-meșter are, la mijlocul fiecărei travei a naosului, câte o cheie de boltă de formă dreptunghiulară, cu un bulb central sculptat. Biserica nu are abside laterale. Absida altarului este vizibil marcată de retragerea pereților față de linia naosului. Planul absidei este pătrat. Pronaosul are un tavan orizontal din scânduri, naosul și altarul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Biserica are o frumoasă prispă pe latura de sud, cu
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
din linii frânte. Grinda-meșter are, la mijlocul fiecărei travei a naosului, câte o cheie de boltă de formă dreptunghiulară, cu un bulb central sculptat. Biserica nu are abside laterale. Absida altarului este vizibil marcată de retragerea pereților față de linia naosului. Planul absidei este pătrat. Pronaosul are un tavan orizontal din scânduri, naosul și altarul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Biserica are o frumoasă prispă pe latura de sud, cu umerași ciopliți. Stâlpii prispei, de secțiune pătrată, sunt decorați la mijloc cu
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
3 nave fără turn. În 1500, această biserică este fortificată, navele laterale sunt demolate și arcadele dintre nava principală și colaterale sunt zidite. Corul și nava principală primesc câte un nivel fortificat și corul se termină înspre est într-o absidă 3/6. Contraforturile corului sunt legate prin arce peste care se ridică nivelul fortificat cu orificii de tragere. La începutul secolului al XVI-lea, deasupra navei principale este realizată o boltă în leagăn cu penetrații. Rețeaua de nervuri din cărămidă
Biserica fortificată din Dacia () [Corola-website/Science/326614_a_327943]
-
1627, editata în 1990). Amfilohie Hotiniul a fost călugărit la mănăstirea Secu și a urmat Academia Ortodoxă de la Kiev. S-a mutat la cele veșnice în anul 1800 și a fost inmormintat lîngă biserică mănăstirii Zagavia, în partea dreaptă a absidei Altarului, fiind apoi strămutat în incinta sfintului lăcaș. Diplomatul Ion I. Onu s-a născut la 1 septembrie 1868, în satul și comuna Badeni, de atunci, comuna Scobinti, județul Iași, urmează școală primară în satul natal cu nimeni altul decît
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
de aceea importanța acestui ansamblu parietal este deosebită, fiind un exemplu reprezentativ de pictură postbizantină de secol XVIII specifică Maramureșului. La acest fapt se adaugă însemnătatea întâlnirii în cadrul aceleiași biserici a doi dintre cei mai renumiți pictori din Maramureș. În absida altarului bisericii se află una din inscripțiile care consemnează numele zugravilor care au realizat pictura: “Acest sfânt altar l-au zugrăvit în zilele lui [...] Bacinschi Andrei, vicareș fiind Gheorghe Dioseghi, prototop fiind Rădnic Teodor, preot fiind Dunca Moise, diac fiind
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
apostoli. Pentru reconstituirea parțială a iconostasului bisericii din Berbești, care a fost demolată în anul 1932, foarte importantă se dovedește a fi fotografia realizată de Atanasie Popa și care a fost publicată de către Alexandru Baboș. Fotografia făcută din navă înspre absida altarului surprinde partea inferioară a iconostasului. În cadrul registrului al treilea se observă că au fost pictate scena Deisis și reprezentările apostolilor, grupați câte doi sub arcade. Din registrul al doilea fotografia redă doar partea inferioară, distingându-se parțial medalioanele cu
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
bisericii constituie atât lăcașul ceresc, casa lui Dumnezeu, cât și biserica pământească. Activitățile cele mai sacre se desfășoară în zona sanctuarului încăperea sa fiind destinată membrilor clerului. În acest spațiu se află masa altarului și se săvârșesc sfintele taine. Pictura absidei altarului bisericii din Desești respectă canoanele picturii bizantine, conform cărora bolta și pereții sanctuarului sunt dedicați Fecioarei și liturghiei divine . La Desești, în mijlocul bolții este pictată într-un medalion Sfânta Fecioară Maria, redată în chip de orantă. Medalionul Fecioarei este
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
mormânt este o temă specifică altarului, fiind legată de speranța în înviere. Pe pereți au mai fost pictate următoarele teme: Trei soldați care își împart cămașa lui Iisus, Crucificarea, Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Pe peretele de nord al absidei altarului, acolo unde se află proscomidia, locul destinat pregătirii sfintelor daruri, se află scenele Jertfa lui Avraam și Iisus-Viță-de-Vie, reprezentări care simbolizează jertfa liturgică. Programul iconografic al absidei altarului cuprinde potrivit indicațiilor date de cărțile de pictură bizantină reprezentări ale
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
Crucificarea, Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Pe peretele de nord al absidei altarului, acolo unde se află proscomidia, locul destinat pregătirii sfintelor daruri, se află scenele Jertfa lui Avraam și Iisus-Viță-de-Vie, reprezentări care simbolizează jertfa liturgică. Programul iconografic al absidei altarului cuprinde potrivit indicațiilor date de cărțile de pictură bizantină reprezentări ale sfinților ierarhi. În partea de sud, unde se află diaconiconul - locul de păstrare al veșmintelor liturgice - se află imaginile Sfântului Pahomie și a arhanghelului Mihail. Naosul reprezintă spațiul
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
de tablă. În interior biserica este căptușită cu scânduri de brad, inclusiv bolta peste care a fost lipită pânza de cânepâ și a fost executată pictura în ulei. În spațiul interior , pe lângă cupola de scânduri pe o bază pentagonală a absidei, se remarcă în mod deosebit pictura de o foarte bună calitate, cu accente realiste și umoristice. Pe bolta naosului „Sf.Treime”, „Maria”, „Constantin și Elena”, cei patru evangheliști la colțuri, „Sf. Ilie”, „Înălțarea”, serafimi și heruvimi; cupola din altar nu
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
împodobindu-se și cu pictură nouă, în tehnica frescă, de către pictorul Stelian Onica. Biserica a fost resfințită în anul 1997. Biserica a fost construită din cărămidă pe fundație de piatră, fiind inițial acoperită cu șindrilă. Ea are formă dreptunghiulară, cu absida altarului semicirculară, decroșată, un turn-clopotniță deasupra pronaosului și intrare prin partea de vest. Fațada vestică a clădirii este realizată în stil neoclasic, fiind formată dintr-un fronton triunghiular, sprijinit pe doi stâlpi, adosați cu bază ionică și capitel simplu, ancadramente
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
de lenm de la Cornești la Herepea (locul marcat prin butucul prestolului) de unde, în secolul al XIX-lea, a fost adusă pe dealul din nordul satului Dâmbău, unde dăinuie și astăzi. La sfârșitul aceluiași veac, edificiul a suferit o refacere importantă; absida a fost reconstruită din zid, supralărgită față de pereții navei; capătul de vest al bolții navei a fost modificat, intercalâdu-se o suprafață plană, necesară clopotniței (până atunci aflată separat); pereții exteriori au fost tencuiti; acoperișul modificat, (cu învelitoare de țiglă) prelungindu
Biserica de lemn din Dâmbău () [Corola-website/Science/316268_a_317597]
-
secundară, cu tavanul strâns În câteva chei de boltă. Erau niște mici rozete, dar pe unele am văzut sculptată o față bărboasă și vag caprină. Bafomet... Am coborât Într-o criptă. După șapte trepte, un pavaj de lespezi duce spre absidă, unde ar putea să se Înalțe un altar sau un tron al marelui maestru. Dar se ajunge acolo trecând pe sub șapte chei de boltă, fiecare În formă de roză, una mai mare decât alta, iar ultima, cea mai extinsă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]