3,743 matches
-
atmosferei de studiu în școală, ne-am îndreptat atenția asupra ierarhiei categoriilor legate de evaluarea profesorilor, sarcinile de învățare și imaginea elevului în acest context. Povestiri despre profesori buni și modul în care aceștia au investit în elevi există din abundență în materialele noastre, mai ales la cele două grupe care au absolvit programul experimental (categoria 1 la vârsta mijlocie și categoria 2 la adulții tineri). Printre absolvenții claselor integrative vom găsi aceeași evaluare înaltă a profesorilor printre cei tineri (categoria
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
periferia orașului. M-am întors la spital pe jos. În jurul ambasadelor, oamenii se îngrămădeau, mașinile plecau toate în aceeași direcție: spre aeroport. Era amuzant să vezi că, în ciuda acestei agitații, fiecare nație rămânea fidelă ei înseși. Americanii blocau strada prin abundența mijloacelor de locomoție, prin apăsătoarea și liniștita aroganță a pregătirilor lor. Englezii părăseau locurile, de parcă ar fi fost vorba de o deplasare cotidiană, a cărei banalitate nu merita nici o vorbă, nici un gest în plus. Francezii organizau dezordinea, își dădeau dispoziții
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
în l944. Unii oameni încercau să se întoarcă în mod clandestin, dar erau prinși cu mult înainte de a fi zărit zăpada de pe creste. Îi arătă în zare satul ei: o uliță pustie, livezi cu crengi culcate la pământ sub inutila abundență a fructelor, iar în curtea unei case, pe o frânghie, un rând de rufe puse la uscat, făcute zdrențe. Se instalară la câțiva kilometri de acolo, din prudență. Din când în când, Pavel cobora în satul gol, unde găsea câte
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
economică dintre Transilvania, Valahia și Moldova, deseori relevată de cronicarii sași încă în secolele de medievalitate târziei. Nu rămân ignorate nici cultura, Biserica și vechile obiceiuri. Toate sunt rezultanta unei îndelungate conviețuiri, a unor repetate schimburi de valori, de unde și abundența însemnărilor, a referințelor la fenomenul românesc dincolo de interesul strict săsesc. Or, tradiția legăturilor, a comuniunii nu putea fi ștearsă în secolul al XVIII-lea, asemenea atitudini fiind regăsibile în opera brașoveanului Johann Filstich; Brukenthal însuși acceptase dialogul cu mediile intelectuale
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fel cum șopârla își leapădă vechea piele, dezvăluindu-și fragilitatea și vulnerabilitatea. Licornă Animal legendar, licorna intervine ca un semn pozitiv în vis. Ea aduce o dimensiune magică sau spirituală vieții și așteptărilor subiectului. Cornul este atât un simbol de abundență, cât și un atribut falic. Trebuie mai ales considerată sub aspectul penetrării și al fertilității. Este elementul fecundator, care arată că cel care visează este angajat într-un proces de creație și de dezvoltare. Legenda care spune că doar o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
acela etc. dau exprimării un aspect neîngrijit, ca să nu mai vorbim despre neclaritatea adresării. Permise în stilul oral, nehotărâtele devin în scris indice al neîndemânării, al amatorismului jurnalistic: „Avea un păr frumos. Aialaltă o invidia”. Atenție la elementele de legătură. Abundența acestor elemente (care, ceea ce, și etc.) complică adeseori fraza, afectând claritatea comunicării. Presa l-a ironizat îndelung pe primarul Vanghelie: „Domnul care este”. Folosirea excesivă sau nepotrivită a conjuncției care devine semn indubitabil al lipsei de instrucție intelectuală. O grijă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
eului nu trebuie să fie ostentativă, ea doar punctând uimirea sau participarea emoțională a autorului. Excesul de comparații, elemente de portret etc. poate muta în mod nedorit atenția de la dimensiunea umană la simpla desfășurare a evenimentului. Efecte nedorite creează și abundența informației. Cifrele, datele biografice, estimarea pagubelor etc. trebuie să susțină o idee, nu să o înlocuiască. Folosit în presa cotidiană, acest tip de reportaj depinde hotărâtor de spațiul alocat și de stilul ziarului. Iată de ce evităm prea multe sfaturi. Ele
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mai simplă dintre ele o reprezintă militantismul, tonul părtinitor și nu tocmai dezinteresat, moralizarea sau dilatarea nepermisă a efectului. Urmează apoi excesul de informație (a se vedea cazul „Petromin” sau dosarul „Flota”, așa cum au fost ele prezentate în presa românească), abundența surselor confidențiale și a atribuirilor incerte (de tipul: se zice, toată lumea știe că etc.), folosirea limbajului abstract sau de strictă specialitate. Nu în ultimul rând, trebuie să amintim de marea primejdie pe care o reprezintă dosarele „gata pregătite” și predate
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
1. e nevoie de o sondare a informației din amonte pentru a fi înțeleasă cea prezentă, 2. informația prezentă obligă la căutarea altora, pentru o descifrare completă a sensurilor, 3. totalizarea sensurilor este problematică și generează un oarecare stres (datorită abundenței, redundanței informației, dar și sentimentului de infinit, de nesfârșit). Totodată, sistemul referențial numit conținut este permanent mediat și modelat de beneficiar, potrivit unor legi de vizare a lumii virtuale. Exploatarea modelelor livrate se realizează, consideră unii analiști (Tisseau, 2001, p.
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
1986 Universitatea CarnegieHelon din Statul Pensylvania dispunea de peste 10.000 de computere în multiple rețele pentru un număr de 6000 studenți. Se năștea astfel primul campus computerizat în care studenții acestei universități lucrează într-o ambianță de studiu intens, grație abundenței de echipamente electronice, personalului didactic de înaltă calificare și faptului că universitatea excelează în domenii ca inteligența artificială, robotică, inginerie electronică, ingineria software-ului și psihologia cunoașterii. Acest experiment în stil american a dat rezultatele scontate, transformând această universitate într
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
înțelegerea ei. Aceștia sunt, în primul rând, practicienii disciplinari „puri”, ce populează mediile academice, dar și ceilalți actori ai vieții sociale, culturale și economice. Disciplinele reproduc în planul cunoașterii și al demersului educațional ideea de progres. Ele produc discurs în abundență: lucrări prezentate la conferințe, articole în reviste, monografii, „bestselleruri” și numeroase și eterne dezbateri. Disciplinele oferă locuri de muncă („șefi de departamente bogat investiți, lectorate plătite minimal, funcții de asistenți supuși exploatării”2), finanțări prin granturi de cercetare, contracte, bugete
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
mai bogate au a priori câștig de cauză În fața variantelor mai sărace. În al doilea rînd, la o analiză atentă, se observă o preferință clară pentru textul și structura Septuagintei, socotit, probabil, „text autoritar al ortodoxiei”. TM, deși folosit din abundență, face figură de „text de serviciu”, de instrument de corectare și cosmetizare a părților mai puțin reușite ori de proteză a părților amputate din LXX. Voi reveni În capitolul concluziilor finale asupra acestei chestiuni. În al treilea rând, cele câteva
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
în problema secularizării averilor mănăstirești), cu mare răsunet în epocă. Avea nerv polemic și știa să-și orchestreze argumentația în perioade ample, de largă respirație. Cu intervențiile sale publicistice incisive, inspirate, B. anticipează și pregătește gazetăria lui M. Eminescu. Numai abundența a stricat lui Bolliac, care de altfel face dovada unei mari imaginații și a unei amplitudini lirice excepționale. G. CĂLINESCU SCRIERI: Operile lui... Meditații, București, 1835; Din poeziile lui..., I, București, 1843; Poezii noue, București, 1847; Poezii. Naționale, ed. 2
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
Ulysses), există în realitate, un exemplar găsindu-se la British Museum. Următorul volum, Ieșirea la țărmuri (1978), a fost receptat ca un roman mitic, ca o istorie alegorică. Deși subiectul este axat pe Războiul de Independență de la 1877, tratat cu abundență de date, totul este, de fapt, în maniera lui Joyce din Ulysses, inventat: născocire savantă a unui joc intelectual cât se poate de serios. Numeroase trimiteri livrești, mulțimea simbolurilor și a emblemelor fac din acest volum o scriere „cu cheie
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
O alta, Nu pot să dorm (1984), îl evocă pe Timotei Cipariu ca apărător al identității naționale a românilor în confruntarea cu Imperiul. B. este și autorul unei monografii, Emil Isac, un tribun al ideilor noi (1972), scrisă simpatetic, cu abundență deliberată de citate, menite a reconstitui mai autentic „fluxul vieții” și operei. Traducătorul s-a remarcat îndeosebi prin tălmăciri din lirica greacă modernă. A abordat, în ultima vreme, cu succes, și genul memorialistic, evocându-și cu deosebire cariera diplomatică. Un
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
excepții. Mult mai bogate și mai valoroase sunt, în schimb, paginile de critică și istorie literară. Pe lângă recenziile semnate de Geo Vasile, Radu Aldulescu și Elena Gugu și comentariile critice ale lui D. Vatamaniuc și Constantin Călinescu, se distinge, prin abundența și calitatea textelor, colaborarea lui Romul Munteanu, care scrie aici nu numai cronici despre cărțile unor autori contemporani ca Octavian Paler, Stelian Tănase, Ion Stratan, Ioan Flora ș.a., ci și articole recuperatoare despre câțiva importanți poeți, prozatori sau filosofi interbelici
BARICADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285642_a_286971]
-
tensiunea, distanța în contrapunerea termenilor: pământ și soare, teluric-uranic. August cândva, timpul devine material, proliferând în roduri, precipitându-se a se filtra în alambicuri. Poetul e notabil în scenele „de gen”, cu aer „olandez” (G. Călinescu), sau când glorifică prozaic abundența, într-un peisaj ce amintește pe alocuri de Verhaeren, din Flamande. Poloboace, căpițe, cârciumi în „medean”, piețe de pește, „cară cu boi” încremenite la răspântii, asemenea unor menhire, fac relieful acestei lirici, în care orașul, „bătrân”, se animă de o
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
de bucuria de a vedea întrupate într-un singur om idealuri care sunt și ale autorului. B. are un talent neobișnuit de a anima faptele prin cele mai variate mijloace stilistice. Prin tehnica alternării timpurilor verbale (trecut - prezent istoric), prin abundența epitetelor concrete, a metaforelor și a detaliilor semnificative, povestirea capătă culoare și viață. Amănunte, mici întâmplări sugerează stări de spirit colective, starea sufletească a mulțimii sau a unor protagoniști. Tonul relatării este când solemn și grav în reflecțiile despre soarta
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
spre o continuă recuperare și valorificare a tradiției. Cea dintâi preocupare e vădită nu numai de tematica anchetelor lansate periodic (Poezia tinerilor în reviste, Ce e nou în poezia românească?, Condiția criticului tânăr, Situația „prozei scurte” etc.), ci și de abundența și calitatea criticii practicate aici, fie că e vorba de „cronica literară” ținută, în decursul anilor, de Constantin Călin, Vlad Sorianu, Al. Protopopescu, Ion Pop, Emil Nicolae, Vasile Spiridon, fie că e vorba de articolele semnate de Gheorghe Grigurcu și
ATENEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
să „complice” și să agrementeze intriga întru captarea publicului favorit. Ucenicind în umbra maeștrilor recunoscuți ai genului (H. Sienkiewicz, Al. Dumas, M. Sadoveanu), B., artizanul, tinde să împace propria aptitudine fabulatorie cu exigențele documentare, dar fără să evite ilustrativismul, o abundență uneori fastidioasă a detaliilor ce risipește din „magia” povestirii. Îndatorat „tradiției orale”, nu uită, altfel, să-și declare stirpea și să-și cultive precursorii (în Ispirescu, împăratul basmelor, 1983). Pe urma altor prețuiți băsmuitori (N. Filimon, I. C. Fundescu, N. I. Dumitrașcu
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
mai multe. Carol al XII-lea l-a ales pe cel care trecea prin Poltava... Era în plină vară. Acea vară a dovedit că nu numai iarna rusească este aliatul cel mai puternic al rușilor. Moleșiți de căldură, stropiți din abundență de ploi lungi și dese, loviți de vânturi puternice, soldații francezi s-au văzut puși în situația de a mărșălui prin gloduri grele. Mai mult decât atât: între primele trupe și detașamentele însărcinate cu aprovizionarea s-au produs rupturi de
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
invitat În particular În acele vile, dar făcea adesea vizite la domiciliu ca să le consulte pe fetele levantine care locuiau Înăuntru: fete de optsprezece-nouăsprezece ani, care Îl așteptau În „castelele de apă“ din grădini, Întinse languros pe divane, Într-o abundență de pomi fructiferi; fete a căror nevoie disperată de a găsi bărbați europeni le dădea o cantitate scandaloasă de libertate, datorită căreia Smirna avea reputația de a fi peste măsură de amabilă cu ofițerii din armată și care explica atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din lacrimă, de Mihai Eminescu, și Povestea lui HarapAlb, de Ion Creangă, vom constata îndată diferența față de basmul popular, datorată disponibilităților creatoare ale autorilor: preponderenta descrierilor de factură romantică, superbe, comparabile cu marile viziuni ale poeziei, în cazul lui Eminescu; abundența și strălucirea dialogului, creator de tipuri și de atmosferă, la Creangă, adică tocmai ceea ce reproșa, dintr-o regretabilă neînțelegere, Jean Boutiere, ca fiind în plus în text. În câteva povești, cu o epică mai simplă, Soacra cu trei nurori, Punguța
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
căci e prea departe"2185. În continuarea articolului, jurnaliștii tulceni apreciau că "județul nostru e unul din cele mai bogate din țară, avem păduri care ne dau lemne de lucru, cariere de piatră și de nisip, mineralele se găsesc din abundență, însă, până acum, nimeni nu s-a gândit să facă sondări"2186. Totodată, se aprecia că "terenurile noastre de cultură sunt bune și, cultivate într-un mod mai rațional, ar putea să producă înzecit (...) pescăriile noastre sunt din cele mai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
deal plin de buturugi, ajunse pe o pajiște. La marginea pajiștii curgea râul. Nick era fericit s-ajungă la râu. Merse În susul apei pe pajiște. Pantalonii i se Îmbibară cu rouă. După ziua fierbinte, roua se lăsase repede și din abundență. Râul nu făcea nici un zgomot. Curgea prea repede și lin. Ajuns la marginea pajiștii, Înainte de a urca un dâmb ca să-și pună cortul, aruncă o privire spre râu ca să vadă păstrăvii sărind. Urmăreau insectele care veneau la căderea serii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]