1,632 matches
-
ale celor trei cetăți, trebuie completată, în viziunea lui Petre Țuțea, cu trei factori majori: Dumnezeu, omul și lumea. Prin Dumnezeu se poate depăși neliniștea produsă de infinit, precum a dovedit experiența lui Pascal. Fixarea cunoașterii în dimensiunea sacrului în accepția sa teologică -, acolo unde acționează harul lui Dumnezeu, prin conlucrarea cu umanul, prin coborârea Logosului. Ordinea interioară a omului și ordinea naturii izvorăsc din Dumnezeu, divinitatea fiind situarea înaintea lumii, ființa nenăscută, cum afirmase și Thales. Ordinea și sensul lumii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
89 de pericolul restaurației, idee obsedantă a regimului comunist de a abate atenția de la esența problemei unei națiuni ateizate și anchilozate: refacerea spirituală. Revoluția spirituală a omului implică o revoluție întru Hristos, în sensul redescoperirii Revelației în structura interioară, în accepția filocalică a sfintelor nevoințe ale desăvârșirii. Această revoluție spirituală s-ar putea circumscrie unei depășiri a dicotomiei antropologice dintre platonism care vedea trupul ca un mormânt al sufletului și esențialism care viza o reducție a corporalului la stadiul biologic, într-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să urmeze, așa cum a început, prin interzicerea libertății de gândire specifică vremurilor comuniste. Decapitarea spirituală a României a fost vizată cu o tenacitate greu de imaginat. Lichidarea totală a culturii echivalează cu victoria categorică a vulgului, în cea mai peiorativă accepție a termenului, purtător firesc al vulgarității și al mojiciei, element de scursură neintegrat funcțional în nici un tip de societate. Ne vom opri în acest text la aspectul reformei universitare, încercând să analizăm câteva dintre cauzele care au împiedicat și împiedică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
expresia "modùl unei seri eventuale"40, nu evocă, așa cum pare la prima vedere, vreun moment anume din apologul poesc, ci spațiul propriu invenției poetice, în general - am numit astfel memoria spontană, activă, care, în cazul lui Henri Bergson, are o accepție precisă: conștiința a duratei creatoare 41. Memoria, cu acest sens special pe care i-l da Bergson (și avem motive să credem că Ion Barbu gândea la fel) este acea forță internă ce reunește, într-o singură intuiție, dificil de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
esențial pentru referentul acestui concept. Adoptarea acestei ultime perspective implică conturarea unui nou concept de "întemeiere". Consider că cele trei perspective evidențiate de Stich nu sunt atât de diferite. Se poate porni de la o analiză a conceptului de "întemeiere" în accepția sa inițială. Ulterior, dacă sunt identificate ambiguități sau dificultăți în utilizare, conceptul se poate reajusta. Pe măsură ce modificările devin tot mai însemnate, se poate ajunge la explicații cu funcție stipulativă. În termenii lui Stich, atâta vreme cât schimbările pe care o explicație le
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
etichetă verbală. El este o categorie istorică sau, dacă preferăm .termenul kantian, o "idee normativă" (sau, mai degrabă, un întreg sistem de idei) cu ajutorul căreia interpretăm procesul istoric. Dar acest sistem de idei l-am găsit în procesul însuși. Această accepție a -termenului de "perioadă" se deosebește de o alta, frecvent folosită, potrivit căreia noțiunea de perioadă este dilatată, devenind un tip psihologic ce poate fi desprins din contextul istoric. 350 Fără a condamna neapărat folosirea unor termeni istorici încetățeniți pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
și a început a se înrădăcina un termen comun foarte nepotrivit: etnopsicologie" (ibid., p. 21). Cu timpul, termenul de lingvistică se va impune tot mai mult, acoperind zone atribuite cândva filologiei, iar termenul de filologie se folosește astăzi într-o accepție mai îngustă. O vreme (chiar și în secolul al XX-lea), s-au întrebuințat termenii de filologie comparată/comparativa (datorită influenței mediului științific britanic, unde era curentă expresia comparative philology) pentru gramatică comparată și, tot astfel, filologie romanica, filologie germanica
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
În mod cert, sensul lipsit de expresie, despre care am vorbit până acum, ne-ar putea îndemna (cf. și cele spuse de Dragomirescu, infra, 3.2.7.) să ne întrebăm dacă nu cumva sensul în cauză cuprinde și "sensul" în accepție coșeriană, în calitate de continut al unui text/discurs, act concret de comunicare ș.a.m.d. (vezi Munteanu, 2007, p. 40 și, în special, Munteanu, 2012, p. 356), adică sensul care face obiectul hermeneuticii pe care Coșeriu a numit-o (încă din
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Prin urmare, procedând tot în maniera analogica, putem spune că și forma "proposițiunii" presupune un tip de sens gramatical condensat, dar este destul de greu de stabilit care ar fi acesta în viziunea lui Hașdeu (să fie semnificatul structural/sintactic în accepție coșeriană?). În orice caz, pare destul de sigur că dacă ne referim la SINTAXA 1 sensul global al unei "proposițiuni" rezultă, în opinia lui Hașdeu, din suma semnificatelor cuvintelor "legate" sintactic (α-β-γ) + ideea latentă (sau suma ideilor latențe). În felul acesta
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ca fraseologie [s.m. C.M.]." (cf. și Mihăilă, 1983, p. 43, nota de subsol nr. 7). Judecând însă și după unele fragmente din manuscrisul cu pricina, date ca exemple de Hașdeu, s-ar putea aprecia că este vorba mai curând de accepția gramaticala a termenului, adică de 'sintaxa frazei' (o accepție privind atât știință, cât și obiectul respectivei științe înregistrată și de Littré, care adaugă, totuși, mențiunea "peu usité en ce sens")39. Ideea rezultă și din modul ascendent/ordonat în care
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
43, nota de subsol nr. 7). Judecând însă și după unele fragmente din manuscrisul cu pricina, date ca exemple de Hașdeu, s-ar putea aprecia că este vorba mai curând de accepția gramaticala a termenului, adică de 'sintaxa frazei' (o accepție privind atât știință, cât și obiectul respectivei științe înregistrată și de Littré, care adaugă, totuși, mențiunea "peu usité en ce sens")39. Ideea rezultă și din modul ascendent/ordonat în care Hașdeu prezintă faptele de limbă corespunzând foneticii, morfologiei, semasiologiei
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nu întotdeauna frazeologismul poate fi echivalat cu un cuvânt, există tipuri care funcționează la nivelul morfemelor, având, bunăoară, valoare de superlativ (cu ochii în patru 'foarte atent') ș.a.m.d. iar, în ceea ce privește formă, el aduce mult cu enunțul/frază (în accepția lui Benveniste), căci asta a și fost înainte de a se izola (este motivul, pentru care se spune ca frazeologia tine și de sintaxa), dar nu în întregime ordinea elementelor componente este, în general, fixă și, frecvent, formulele sunt incomplete (nu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
vezi Munteanu, 2013, pp. 110-112 și 116-118. 17 Termenii aceștia precizează Hașdeu se pare că au fost introduși de un anume Bernhardi, pe la începutul secolului al XIX-lea, dar la acest specialist termenii erau folosiți într-o cu totul altă accepție (una mai degrabă retorica). 18 Să ne reamintim că aceasta ("limba în sine și pentru sine") este o exigenta a lingvisticii, așa cum avea să o teoretizeze mai tarziu Ferdinand de Saussure. 19 Această distincție tripartită fusese deja făcută de Hașdeu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
si preocupări punctuale legate de etimologia expresiilor idiomatice românești (vezi, de pildă, explicația dată expresiei a căuta nod în papura). 39 După Liviu Groza, lat. phraseologia (atestat prima dată în 1558, în latină Renașterii) a avut, încă de la început, o accepție înrudită cu cea încetățenita astăzi: "Termenul în discuție se referea inițial, se pare, la totalitatea construcțiilor (îmbinărilor de cuvinte) tipice unei limbi din punctul de vedere al frecventei folosirii lor ca atare sau din punctul de vedere al caracterului idiomatic
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
corespunzătoare unor trepte diferite de ființă. în expresia pe care, interpretînd date metafizice tradiționale, el a dat-o structurii realului complet, stările de ființă de tip individual se caracterizează prin determinații de ordinul formei, forma fiind înțeleasă aici nu în accepția ei filozofică și teologică de eidos, de figură principială, ci în sensul curent de contur limitativ, separativ, fie el sensibil ori subtil. Rapid spus, ține de individual ceea ce limitează un anumit conținut de ființă, separîndu-l de celelalte entități, cu tendința
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
7. Pentru Locke, proprietatea nu se limitează doar la bunurile aflate în posesia cuiva, omul nu este doar proprietarul averii sale, ci este în primul rând proprietarul propriei persoane, al propriei vieți și libertăți, precum și al propriei sale munci. Această accepție largă a ideii de proprietate, care transformă chiar persoana umană și viața ei în "bunuri posedate" a contribuit la etichetarea lui John Locke drept "promotor al spiritului capitalismului, adică al unui spirit mercantil, caracterizat de obsesia pentru a avea (în loc de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și cea de națiune coincid, că o națiune (așadar o etnie) este constituită odată cu apariția statului respectiv și că națiunea moldovenească și-a constituit un stat național cu cinci secole înaintea celorlalte națiuni ale Europei. Ne întrebăm însă dacă, în accepția autorului, există astăzi, ca reminiscență a unor realități europene contemporane întemeierii statului moldovenesc la mijlocul veacului al XIV - lea, și o națiune napolitană, navareză sau bavareză și dacă, la mijlocul secolului al XVII - lea, celor peste trei sute de state cvasi-independente ale Imperiului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Materialul prezintă, așadar, și o contradicție logică: dacă o națiune apare odată cu statul, iar apariția statului determină geneza unei națiuni, atunci oare dispariția statului și înlocuirea sa cu alte construcții statale nu determină, implicit, și dispariția națiunii respective (și, după accepția autorului, și a etniei și a limbii corespunzătoare) și înlocuirea sa cu altă națiune, o altă etnie și o altă limbă? Așadar, națiunea moldovenească a fost înlocuită, pentru „Moldova de Est”, în 1812, cu națiunea rusă, iar pentru „Moldova de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Victor Stepaniuc, membru marcant al Partidului Comunist din Republica Moldova și vice-prim-ministru al statului de la est de Prut, Statalitatea poporului moldovenesc. Autorul afirmă dorința de a prezenta istoria statului moldovenesc de la întemeierea sa din 1359 până în momentul elaborării lucrării. În accepția sa, statul moldovenesc a cunoscut patru etape: Țara Moldovei (1359-1862), Prima Republică Moldovenească (02.12.1917 - 27.03.1918), A Doua Republică Moldovenească (02.08.1940-1991), A Treia Republică Moldovenească de la 27.08.1991. Statalitatea Moldovei începe, așadar, în 1359
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
existențial"29. Generația, și ea un concept ambiguu, are o natură de palimpsest în care coexistă mai multe rădăcini ale termenului, înțelesuri care se îmbină și se pun alternativ în funcțiune în raport cu variile sale utilizări. Astfel descifrează Vulcănescu vreo șapte accepții ale termenului de generație (biologic, sociologic, statistic, istoric, psihologic, cultural-și-politic și economic), cărora le aplică "o analiză sumară, sistematică și istorică"30, adăugînd rînd pe rînd, la etimologia biologică a noțiunii, caracteristici care țin de: deosebirea de vîrstă sau grupul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nosografic, isteria, În cadrul general al celorlalte boli psihice. Nu avem cunoștințe de eventualele relații pe care le făcea țăranul român Între isterie și sexualitate. Este meritul lui Pompei Samarian de a fi făcut o incursiune În trecutul patologiei sexuale. În accepția etnomedicinei, menționează o incidență crescută În domeniul perversiunilor sexuale. Mențiunea trebuie corelată cu observația pe care o făcea că, toate cazurile pe car ele citează P. Samarian, pacienții sunt reprezentanții unor pături sus puse. Cu puține excepții, populația rurală pare
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
extrașcolar. Produsul creator de tip pedagogic este situat la nivelul inventivității care reflectă capacitatea educatoarelor, Învățătorilor, profesorilor, de ,,a produce” corelații instrucționale și educaționale noi (vezi corelația subiect-obiect, dezvoltată la nivelul structurii acțiunii educaționale/didactice) În raport cu realizările anterioare. În această accepție, valorificând o teză de bază, afirmată la nivelul praxiologiei - ,,orice lucru bine făcut este un lucru nou” (Kotarbinski, Tadeusz) - orice activitate didactică/educativă (lecție, oră de dirigenție etc.) eficientă este o activitate nouă care asigură adaptarea proiectului pedagogic la situațiile
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
El dădea, adesea, alte înțelesuri uneori total arbitrare unor idei și cuvinte. Și rămâne o întrebare dacă o semantică atât de laxă, de elastică etc. este cu adevărat specifică unui filozof în sensul clasic al cuvântului. La prima vedere, unele accepții și afirmații pot părea chiar scandaloase. Iată doar câteva exemple. într-un loc din Jurnalul de idei 8 se reproduce o confesiune făcută tot cu prilejul primei călătorii în Occident: Le spun că fericirea are mai multe gusturi și comunismul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
deci, într-un anume sens, chiar se va steriliza. Istoria poeziei române moderne verifică și ea această constantă literară. Dar, deocamdată, suntem încă la stadiul, ereditar și net dominant, al erupției spontane, adesea inevitabil amatoristice și diletante. Nu dăm neapărat accepții înjositoare acestor cuvinte. Cu atât mai mult cu cât suprimarea libertății de expresie, timp de decenii, a făcut și face, în continuare, o astfel de izbucnire emoțională foarte legitimă. Ea n-a putut fi strangulată nici măcar în închisorile comuniste. S-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
perspectivă ezoterică: "Economia fantastică a nuvelei (este vorba de narațiunea Șarpele - n.m.) se întemeiază pe imaginea șarpelui, simbol capital în hermetism, de origină babiloneană. Ophioneus este divinitatea haotică, rezidând în fundul Oceanului, e Șarpele biblic. La gnostici simbolul capătă o puternică accepție sexuală. Acesta e cazul aci. Andronic (numele ar putea să fie ales spre a reprezenta virilitatea) turbură pe toate femeile cu ispita împreunării și el însuși atrage pe Eva dorită în insula-Eden. Numele Aglo al unei femei corespunde kabbalisticului Agla
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]