2,021 matches
-
totul venea natural, iar nevoia de cârje dispăruse de la sine. GB: Ca student la Actorie, tu erai foarte conceptual În exercițiile pe care le făceam și propuneai de fapt imagini globale, făceai deja mai degrabă exerciții de regie decât de actorie. Îmi amintesc de un exercițiu cu o corabie pierdută În larg și un măr care apărea de nicăieri, zburând peste apă ca un semn mistic dintr-un vocabular tarkovskian, deși pe atunci nici nu știam cine e Tarkovski. O masă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ieftină, destul de popular În Institut. Râsul lui Jarry avea o forță tragicomică de natură nobilă. Pe moment nu mi-am dat seama ce bine Îmi vor prinde În cariera mea de mai târziu cei trei ani petrecuți În clasa de Actorie, pe care Îi credeam atunci irosiți. Dar cred că unul dintre avantajele pe care le am ca regizor și pentru care Îi sunt recunoscător școlii românești de teatru este acela că am putut resimți pe pielea mea ce Înseamnă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de televiziune erau ele Însele un personaj. Le foloseam În așa fel Încât să pară spioni cărora nu le scapă nimic: vedeau și Înregistrau totul. Eram pasionat să descopăr subtilitățile tehnicilor de televiziune, dar și interesat de extraordinara lecție despre actorie și jocul teatral, foarte asemănătoare În pilde cu discursul lui Hamlet pentru actori. În rapida mea trecere prin televiziune parcă am jucat și eu rolul de spion, fiind infiltrat Într-un mediu care nu era al meu, dar care m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
impulsuri, dar și o măsură care dă rigoare Încercărilor mele confuze. În geometria elegantă creată În aer, totul devenea luminos și clar. O dată, un grup de elevi surdomuți interesați de teatru ni s-a alăturat ca să participe la improvizații Împreună cu actorii. Era util să studiem cu ei limbajul semnelor, nu doar pentru a dezvolta o expresivitate În gestică, dar și pentru a ne reaminti că gesturile corespund În mod esențial nevoii de comunicare. Trebuie să recunosc, privind retroactiv, că nu mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Le-am mulțumit tuturor pentru generozitatea cu care ne-au primit și În special Meșterului Kanze. Mi-a răspuns: „E mai bine să dai decât să primești“. I-am replicat glumind: „Asta Încerc și eu să fac când lucrez cu actorii. Dar aici simt că e un loc În care am primit foarte mult. Văzând cum se pregătește un actor Nô lucrând cu el Însuși toată viața, mi-am dat seama că pentru el a fi actor și a urma o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
au atins aici punctul culminant. O participare ca a spectatorilor brazilieni, trup și suflet, la crearea energiei spectacolului nu am Întâlnit nicăieri În lume. În momentul cel mai dezlănțuit al umilirii Elenei, ei au Început chiar să danseze laolaltă cu actorii, iar la sfârșitul reprezentației au năvălit pe scenă să-i Îmbrățișeze, să le transmită În felul cel mai direct și necenzurat bucuria și mulțumirile lor pentru experiența serii. Nimic nu e Întâmplător, mi-am dat atunci seama! Dacă Ruci Escobar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Spectacolul meu cu Livada a produs un șoc În teatrul american, dar singurul meu merit e că am respectat indicațiile lui Cehov și am Încercat să le Înțeleg concret. Citind și notele lui Meyerhold, am fost Încurajat să dezvolt cu actorii o atmosferă de circ, de vodevil, o formă de teatru exploziv, total, care povestea nu o dramă psihologică, ci o comedie umană. Pentru mine, amintirile cele mai delicate din spectacolul de la New York sunt legate de detalii care au avut viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pus de două ori În scenă romanul, ca să văd dacă prin teatru ideile pot să devină experiență. La Public am realizat propria mea adaptare și, În consecință, am avut o relație mai subiectivă, mai intimă și sensibilă cu textul, cu actorii și cu spațiul: am folosit unul dintre holurile teatrului care avea coloane și arcuri ce aminteau, fapt curios În mijlocul Manhattanului, de subsolurile metroului moscovit. Acțiunea se derula fără decor, pe o structură simplă de rampe În formă de cruce. Printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
la minimum În imensul spațiu gol al „La Mamei“. Cu Vania mi-am propus de la Început să fac un Cehov mai auster și să rezist tentației oricărei „Înfrumusețări“. Ce ne interesa era ca spectatorii să aibă o relație intimă cu actorii, În așa fel Încât să audă chiar de la distanță scârțâitul penițelor din groapa de unde Vania și Sonia se străduiau să țină conturile proprietății, Învățând să sufere și să trăiască. Și totuși cronicarului de la Times ori nu i-a plăcut gustul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
se ascultau unii pe alții și astfel ritmul curgea natural. Treptat am devenit convins că În explorarea unui text nu e necesar să pun prea multă energie În căutarea unor imagini teatrale puternice, ci s-o concentrez pe lucrul cu actorii. După un timp am revenit la ART, hotărât să Încerc piesa lui Cehov care mi se părea cea mai complexă, Trei surori. Ca să obținem ce e cel mai greu - simplitatea lui Cehov -, mi-am propus să pornesc la un drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
am descoperit gustul concret, În repetiție cu Gwyneth. Foarte des la operă mă rezum să le arăt cântăreților ce trebuie să facă. Mulți chiar preferă să mă imite: e mai comod și pentru ei, care nu au studiat prea mult actoria, să le descriu, apoi să le demonstrez „rezultatul“ pe care-l doresc. La prima Încercare, imitația lor pare reușită, spontană, dar problema apare a doua zi, la reluare: atunci gestul se dovedește mecanic, dacă nu se investesc și nu Își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
timp. Gândindu-mă la tinerii regizori, mi s-a părut o idee bună ca Sala Atelier să le fie deschisă, pentru a avea șansa să lucreze proiecte Îndrăznețe și nonconformiste. Un alt plan era de a crea o școală de actorie și regie În interiorul Teatrului Național, cu un caracter cu totul diferit de tot ce se Învăța la Institut sau În școlile private care Începeau să se Înmulțească prin București. Simțeam aproape o datorie să le transmit celor tineri din experiența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
un curent de opinie defavorabil mie, prin aluzii insidioase la contabilizarea benzinei pe care o consumam conducând mașina teatrului până la Buftea, unde fusesem cazat, sau reproșuri că factura Romtelecom era prea pipărată din pricina faxurilor internaționale prin care mențineam legătura cu actorii și restul colectivului când nu eram În țară. Nimeni din teatru nu a luat nici o poziție publică, nu a protestat față de meschinăriile dirijate abil pentru a diminua Încrederea de care mă bucuram. Această lipsă de răspundere pentru acțiune individuală și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Odată ce Columbia University mi-a propus să preiau direcția școlii de teatru a universității, am intuit că acolo voi găsi stabilitatea de care aveam nevoie. Mi se oferea un contract de lungă durată, libertatea să Înființez un program nou de actorie, să angajez pe cine vreau și să aleg studenții pe care Îi consideram potriviți. Nu visasem niciodată să fiu profesor. Dimpotrivă, ideea de a-i Învăța pe alții ceea ce nu știu nici eu continuă și azi să mi se pară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cu studenții un repertoriu vast, de la greci la Shakespeare și Cehov, până la tinerii autori contemporani cum ar fi Sarah Kane, Mayenburg, Jon Fosse, trecând prin clasicii spanioli, prin Molière sau O’Neill. Pentru a da o energie proaspătă programului de actorie nou Înființat, am recrutat tineri studenți care veneau nu doar din toate colțurile Americii, din California, Texas sau Puerto Rico, ci și din Singapore, India, Coreea, Germania sau chiar din România, continuând ideea lui Brook că acțiunea teatrală e inseparabilă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
lucrurile din puncte de vedere diferite, uneori chiar contradictorii (ceea ce nu-i Împiedică pe profesori să aibă Între ei raporturi foarte colegiale și prietenești), odată ce au acceptat ideea că teatrul se poate face Într-o infinitate de feluri, studenții de la Actorie se Întâlnesc cu cei de la Regie și Dramaturgie și Împreună preiau liber toate aceste metode eclectice de lucru, le selecționează și le transformă Într-un spectacol original, o expresie a propriei lor creativități. Sigur că suntem departe de școala ideală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
nopți de vară de Benjamin Britten, cu un buget modest, dar cu totală libertate și cu un dirijor și cântăreți tineri, avizi de aventură și descoperiri. Am făcut cunoștință cu o generație nouă de cântăreți, dispuși să facă exerciții de actorie pentru a se debarasa de clișeele de joc, care li se predau În școlile de canto. Mișcări simple de coordonare a diferitelor părți ale trupului cu sunetul, dezvoltate treptat În improvizații dinamice, le dădeau curaj să cânte În poziții neașteptate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ca o tragedie lirică cu colegii de la Școala „Popa Rusu“. - În clasa a XI-a montează Năpasta, jucând și rolul lui Ion Nebunul, la Liceul „Iulia Hasdeu“, unde era elev. 1961 - Admis la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, secția Actorie, clasa profesorului Ion Finteșteanu, asistent Sanda Manu. 1964 - Se transferă la secția de Regie nou Înființată, la clasa profesorului Radu Penciulescu, asistent Mihai Dimiu. - Debutează la Teatrul Nottara punând În scenă piesa Omul care s-a transformat În câine de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
septembrie au participat și foștii elevi ai liceului B. P. Hasdeu din Chișinău. A fost o reuniune impresionantă. Dintre absolvenți au spus „prezent” profesori, academicieni, preoți, scriitori, actori. Prin simpla prezență ori contribuție la programul festivității ne-am revăzut cu actorii: Iurie Darie (Soroca), Angela Moldoveanu și Stela Popescu (Orhei), Tamara Buciuceanu (Tighina), Colea Răutu (Soroca), Viorica Cortez (Cetatea Albă), Arcadie Donos (Soroca). Organizatorul principal a fost Ing. Al. Ioachimescu iar În anii următori s-au oferit Vlad Dumbravă, N. Liverzeanu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
decembrie 2003 Vedetă în rezervă într-un mediu îndoielnic precum Chelsea și într-un oraș plin de tentații ca Londra, soarta lui Mutu nu putea fi decît banca de rezerve. Din Briliant, Adrian a ajuns subiect de scenete. Pe vremuri, actorii de revistă cu revere de atlas la sacou luau în balon contabilii birocrați și gestionarii cu lipsă la inventar. Acum, comedianții începutului de mileniu se bat în ratinguri pe seama statutului de rezervă al lui Adi. Se parodiază cu sete lanțurile
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
200 Carol Eduard Novak, campion paralimpic (născut la Miercurea-Ciuc). Cher, actriță și cântăreață - dislexie, dificultăți în stabilirea conexiunii de bază dintre simboluri (litere) și sunetele corespunzătoare lor. Christopher D'Olier Reeve, actor american, regizor, producător și scriitor. El a studiat actoria la școala de film Juilliard, după care a jucat rolul lui Superman (Clark Kent) în patru filme, din 1978 până în 1987. Pe 27 mai 1995, Christopher Reeve a paralizat într-un accident din timpul unei competiții hipice și a fost
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
într-un accident de automobil, Petru Valter. Împlinise 50 de ani chiar în ziua tragediei. Avea în comportarea sa, de cînd îl știu, un soi de disperare, poate însuși „sentimentul morții prin accident”, cum reflecta cineva. Vorbea la fel cu actorii și cu cîinele său. Ricana continuu. Nici pe șefi nu-i scutea de sarcasmele sale. Era însă un om de talent, novator, devotat, cum puțini sînt, muncii sale. Circumstanțelor defavorabile și nefericirii propriei vieți marcate de boală (diabet) le opunea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Îi prețuiesc. La Începutul lunii Decembrie vine acasă Tudorel și stă zece zile, are cursuri la Litere și mă bucur că vom mai și Împărtăși gânduri despre viața noastră personală. Smaragda și Remus sunt cu emoțiile pregătirii examenelor clasei de actorie, anul III. Le voi vedea și eu căci lunile Ianuarie și Februarie merg la Craiova. Când mi se va juca, dacă mi se va juca, piesa la radio, aș fi bucuros să știu când, și să vă anunț s-o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vor avea puncte comune, dar, cu riscul de a ne repeta, le voi prezenta separat, pentru o mai mare claritate. 1.1. Modelul rețelelor decizionale Heclo (apud Richardson, 1996) afirma că, În cazul politicilor UE, este foarte dificil să identifici actorii dominanți, să știi cine a luat decizia În cele din urmă. Conform lui Heclo, deciziile europene aparțin unor „rețele decizionale care se formează În jurul unei probleme”4. Acestea sunt caracterizate de o putere difuză și de o slabă influență a
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
doar anumite componente, anumiți membri ai societății internaționale” (Young, 1989, p. 13). „Regimurile internaționale” pot fie să ia forma unor instituții (de exemplu, Agenția Internațională pentru Energie Atomică, ce guvernează regimul nuclear mondial), fie să funcționeze ca simple aranjamente Între actorii internaționali (de exemplu, Tratatul dintre SUA și Canada, cu privire la calitatea apelor din zona Marilor Lacuri) (Brahm, 2005). Însă, În funcție de problematica de la nivel internațional, se pot forma și anumite reguli nescrise care sunt Împărtășite de anumiți actori internaționali. Este cazul Europei
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]