9,516 matches
-
judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. (...) ... ... 20. Codul de procedură penală Articolul 5 Aflarea adevărului (1) Organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
infracțiuni și la stabilirea răspunderii penale a acestora. Ulterior începerii urmăririi penale in rem, organul de urmărire penală, în realizarea obiectului urmăririi penale, procedează la administrarea probatoriului specific etapei de investigare a faptei în scopul identificării făptuitorilor și al formulării acuzațiilor. ... 52. Contestația privind durata procesului penal, în ipoteza rămânerii în faza de urmărire penală, aduce în discuție două noțiuni interdependente: ancheta efectivă și durata rezonabilă. ... 53. Caracterul efectiv al anchetei presupune o investigație eficientă, care să deslușească făptuitorul și elementele
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
Contestația privind durata procesului penal, în ipoteza rămânerii în faza de urmărire penală, aduce în discuție două noțiuni interdependente: ancheta efectivă și durata rezonabilă. ... 53. Caracterul efectiv al anchetei presupune o investigație eficientă, care să deslușească făptuitorul și elementele utile acuzației; temeinică, bazată pe probe; desfășurată cu celeritate, deci într-o durată rezonabilă ce exclude intervenția prescripției răspunderii penale. ... 54. Ancheta efectivă constituie o obligație de diligență pentru organul judiciar, evaluată în contestația privind durata procesului penal. Obligația de diligență este
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
după un efort investigativ de un an. Această concluzie este mai evidentă în ipoteza în care dosarul rămâne astfel arhivat pe durata termenului prescripției răspunderii penale. ... 55. În cazul urmăririi penale in rem, scopul imediat este identificarea făptuitorului și emiterea acuzațiilor, pentru asigurarea dezideratului final, tragerea la răspundere penală, scop ce nu se estompează și nu poate fi împiedicat ori îngreunat de normele metodologice anexă la Ordinul Ministerului Afacerilor Interne și al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Așadar, toate probele, inclusiv expertizele, trebuie raportate la ansamblul probator, acestea nefiind suficiente să asigure condamnarea unei persoane. Astfel, Curtea a reținut că dispunerea condamnării are loc doar atunci când acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, aspect de natură a conferi procesului penal un caracter echitabil, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
judiciare se pronunță în mod discreționar asupra necesității administrării unei expertize în cauză, cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu prevederile art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală, dispunerea condamnării se poate realiza doar atunci când acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. Acest fapt conferă procedurii caracter echitabil, deoarece - pe lângă faptul că, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
a persoanei vătămate sau a părților și, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale“, sens în care, în procesul de evaluare a probelor, condamnarea se poate dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă [art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală]. Totodată, procurorul, persoana vătămată și părțile pot cere administrarea de probe noi și în cursul cercetării judecătorești, iar, după audierea inculpatului, a persoanei
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
odată ce a apelat la acest mecanism de excepție, și-a asumat în mod direct răspunderea pentru aplicarea acestuia. ... 26. Prin urmare, Curtea a reținut că, în cazul în care se dovedește, printr-o ordonanță de clasare/hotărâre judecătorească definitivă, că acuzația în materie penală adusă persoanei este neîntemeiată, limitările severe aduse libertății individuale a acesteia trebuie să fie compensate. Altfel, inviolabilitatea ar deveni un concept iluzoriu, care ar putea fi nesocotit fără niciun drept la despăgubire ori de câte ori autoritățile
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
că, în cazul unor erori de apreciere ale statului, remediul existent este unul apt să corecteze nedreptatea săvârșită. ... 28. De aceea, raportat la libertatea individuală, Curtea a reținut că devine axiomatic faptul că, dacă s-a făcut dreptate pe fondul acuzației în materie penală, fiind constatată netemeinicia sa, efectele actului de dreptate în mod inevitabil se repercutează și asupra măsurilor preventive privative de libertate luate în cursul procesului penal, ceea ce implică necesitatea existenței unui remediu judiciar de natură a corecta
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
procesul penal este soluționat prin aplicarea uneia dintre cauzele de încetare [art. 16 alin. (1) lit. e)-j) din Codul de procedură penală], care în sine împiedică instanța să soluționeze fondul cauzei, dreptul la repararea pagubei nu subzistă pentru că acuzația penală nu a fost soluționată pe fond, procesul penal încetând din motive procedurale sau substanțiale care au împiedicat soluționarea sa. În aceste cazuri, persoana poate solicita continuarea procesului penal, conform art. 18 din Codul de procedură penală, pentru a obține
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
de Apel Ploiești, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, astfel încât prin soluționarea sesizării s-ar ajunge ca Înalta Curte de Casație și Justiție să soluționeze, în realitate, fondul cauzei, statuând dacă fapta ce formează obiectul acuzației penale este sau nu prevăzută de legea penală. În consecință, în raport cu aspectele expuse, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea de Apel Ploiești, Secția
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
vizat (sau de către proprietarul ori deținătorul legal) și acest acces este o formă de exercitare a atribuțiilor de serviciu“, caz în care „nu se va reține existența unei infracțiuni de acces ilegal“ la sistemul informatic, în ipoteza în care acuzațiile au fost formulate împotriva unor „persoane care au dreptul de interogare a bazelor de date în virtutea exercitării atribuțiilor de serviciu“, cum este și situația din speță, depășirea limitelor autorizării nu poate fi stabilită decât „prin raportare la acțiunile subsecvente
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
minori și de familie, prin formularea sesizării tinzându-se, de fapt, la rezolvarea conflictului de drept penal dedus judecății și, implicit, la soluționarea de către instanța supremă a fondului cauzei, în sensul de a stabili dacă fapta ce face obiectul acuzației penale este sau nu prevăzută de legea penală, lucru inadmisibil din perspectiva prevederilor art. 475 din Codul de procedură penală. ... VI. Opinia specialiștilor consultați asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
că lămurirea chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile nu se repercutează în niciun fel și nu poate avea vreo înrâurire asupra deciziei ce va fi luată pe fondul apelului înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești, ce presupune verificarea temeiniciei acuzației aduse apelantului inculpat prin rechizitoriu și dezlegarea definitivă a raportului juridic de drept penal dedus judecății, prin stabilirea întrunirii sau, după caz, a neîntrunirii condițiilor de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de acces fără drept (prin depășirea limitelor autorizării) la un
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
prevederile prezentului regulament. Articolul 2 Prezentul regulament stabilește regulile de procedură cu privire la audierea sportivilor, a personalului asistent al sportivilor și a altor persoane, față de care Agenția Națională Anti-Doping, denumită în cele ce urmează ANAD, a formulat o acuzație de încălcare a reglementărilor anti-doping. Capitolul II Organizare Articolul 3 (1) Comisia de audiere este compusă dintr-un număr de până la 12 membri, cu o bună reputație, desemnați pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului pentru
REGULAMENT din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251435]
-
având ca obiect suspendarea provizorie în urma finalizării procedurii administrative de cercetare prealabilă din procesul de gestionare a rezultatelor; ... b) complete formate din 1 sau 3 membri, pentru celelalte cauze date în competența Comisiei de audiere, în funcție de natura acuzației și de probatoriul dedus judecății; ... c) în plen, pentru atribuțiile prevăzute în prezentul regulament. ... (2) Președintele Comisiei de audiere sau, după caz, vicepreședintele acesteia stabilește judecarea speței în complete formate din 1 sau 3 membri în funcție de natura acuzației
REGULAMENT din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251435]
-
acuzației și de probatoriul dedus judecății; ... c) în plen, pentru atribuțiile prevăzute în prezentul regulament. ... (2) Președintele Comisiei de audiere sau, după caz, vicepreședintele acesteia stabilește judecarea speței în complete formate din 1 sau 3 membri în funcție de natura acuzației și de probatoriul dedus judecății. În toate situațiile, unul dintre membrii desemnați trebuie să aibă studii juridice. (3) Președintele sau, după caz, vicepreședintele Comisiei de audiere poate face parte din completele de soluționare a cauzelor și prezidează aceste complete. (4
REGULAMENT din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251435]
-
executarea pedepselor, legea nu face nicio distincție. De asemenea, organizarea procedurilor în faza de executare a pedepselor nu se supune art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, acest text vizând organizarea procesului în cazul unei acuzații penale. Ascultarea persoanei este asigurată, în conformitate cu art. 24 din Constituție, iar aceasta are posibilitatea exercitării căii de atac împotriva hotărârii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor. Astfel fiind, jurisprudența Curții Constituționale în materie este, ca atare, aplicabilă, drept pentru
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
două conduite posibile prevăzute de textul de lege criticat, încălcând astfel dispozițiile constituționale care consacră principiul separației puterilor în stat. ... 9. Se arată că, în mod special în cadrul procesului penal, claritatea și previzibilitatea normei pe care se presupune că acuzații au încălcat-o este de esența asigurării dreptului la un proces echitabil și a respectării principiului nulla poena sine lege. Or, textul de lege supus controlului de constituționalitate nu cuprinde niciun indiciu privind condițiile care ar putea permite aprecierea conduitei
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
la celelalte reglementări legale și regulamentare, permițând astfel atât destinatarului legii, cât și organului judiciar să stabilească situațiile în care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor putea să dispună o soluție de trimitere a dosarului la reevaluare. Împrejurarea că la baza acuzațiilor formulate prin rechizitoriu stă un punct de vedere diferit, respectiv că membrii Comisiei Centrale erau obligați să verifice raportul din perspectiva metodelor folosite de evaluator și concordanța acestora cu Standardele Internaționale de Evaluare, a comparabilelor utilizate etc. (verificare tehnică a
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
realizat prin intermediul recursului în casație. Dreptul la un proces echitabil conține o serie de garanții, pe care legiuitorul, în configurarea procedurii de judecată, nu le poate îndepărta. Consideră că, în cadrul procedurii de executare, condamnatul se confruntă cu o acuzație în materie penală ce are consecințe directe asupra libertății sale. Având în vedere, pe de o parte, că erorile de drept au efecte iremediabile asupra condamnatului, iar, pe de altă parte, că procedura de judecată se evaluează în ansamblu, apreciază
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
pedepselor, prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt inaplicabile, având în vedere că o procedură care privește executarea pedepsei nu pune în discuție o acuzație în materie penală. ... 17. Așa fiind, Curtea Constituțională apreciază că nu poate fi reținută critica autorului excepției de neconstituționalitate, în sensul că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură penală, care exclud posibilitatea atacării cu recurs
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
Curtea observă că hotărârile definitive pronunțate în materia executării pedepselor nu dezleagă fondul cauzei penale, având în vedere că nu statuează asupra existenței faptei penale și a vinovăției inculpatului. Întrucât nu soluționează o acțiune penală ce are ca obiect o acuzație în materie penală, această categorie de hotărâri definitive nu poate să atragă incidența niciunuia dintre cazurile de recurs în casație reglementate de dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală. Or, calea extraordinară de atac analizată are ca
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
a precizat că activitatea sa în noaptea evenimentelor s-a limitat doar la fotografierea acesteia și la prelevarea amprentelor acesteia, a subliniat că nicio altă probă (în afară de Procesul-verbal întocmit la 8 iunie 2011 de I.N.) nu a confirmat acuzațiile de purtare abuzivă și a subliniat că înregistrarea audio-video se întrerupsese brusc chiar înainte de faptele care stau la baza învinuirii sale, astfel încât era lipsită de relevanță. ... 5. Prin Sentința penală din 18 decembrie 2013, Tribunalul București l-a
HOTĂRÂREA din 29 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259753]
-
brusc chiar înainte de faptele care stau la baza învinuirii sale, astfel încât era lipsită de relevanță. ... 5. Prin Sentința penală din 18 decembrie 2013, Tribunalul București l-a achitat pe reclamant, reținând că faptele care au stat la baza acuzațiilor nu au fost confirmate de nicio probă. În ceea ce privește declarațiile lui I.N., consemnate în Procesul-verbal întocmit la 8 iunie 2011, instanța a considerat că acestea nu erau în măsură să justifice condamnarea reclamantului, cu atât mai mult cu
HOTĂRÂREA din 29 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259753]