43,415 matches
-
de plată, până la data de 30 decembrie 2024. Sumele care se restituie la bugetul de stat se determină ca diferență dintre sumele încasate și plățile efectuate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în anul 2024. (3) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată destinate finanțării cheltuielilor pentru drumuri județene și comunale încasate în bugetele locale în anul 2024 peste nivelul plăților de casă efectuate potrivit legii din acestea se restituie la bugetul de stat, din contul 21.A.11.05.00 "Venituri ale bugetului local - Sume defalcate
NORME METODOLOGICE din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292758]
-
drumuri județene și comunale încasate în bugetele locale în anul 2024 peste nivelul plăților de casă efectuate potrivit legii din acestea se restituie la bugetul de stat, din contul 21.A.11.05.00 "Venituri ale bugetului local - Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumuri" în contul 20.A.11.05.00 "Venituri ale bugetului de stat - Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumuri" din care aceste sume au fost încasate, pe bază de ordine de plată, până la data de 30 decembrie 2024. Sumele
NORME METODOLOGICE din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292758]
-
potrivit legii din acestea se restituie la bugetul de stat, din contul 21.A.11.05.00 "Venituri ale bugetului local - Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumuri" în contul 20.A.11.05.00 "Venituri ale bugetului de stat - Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumuri" din care aceste sume au fost încasate, pe bază de ordine de plată, până la data de 30 decembrie 2024. Sumele care se restituie la bugetul de stat se determină ca diferență dintre sumele încasate și plățile efectuate
NORME METODOLOGICE din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292758]
-
de plată, până la data de 30 decembrie 2024. Sumele care se restituie la bugetul de stat se determină ca diferență dintre sumele încasate și plățile efectuate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în anul 2024. (4) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor învățământului particular și a celui confesional, acreditate, încasate în bugetele locale în anul 2024 peste nivelul plăților de casă efectuate potrivit legii, din acestea, se restituie la bugetul de stat, din contul 21.A.11.09.00 "Venituri ale bugetului local
NORME METODOLOGICE din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292758]
-
a celui confesional, acreditate, încasate în bugetele locale în anul 2024 peste nivelul plăților de casă efectuate potrivit legii, din acestea, se restituie la bugetul de stat, din contul 21.A.11.09.00 "Venituri ale bugetului local - Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea învățământului particular și a celui confesional" în contul 20.A. 11.09.00 "Venituri ale bugetului de stat - Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea învățământului particular sau confesional acreditat" din care aceste sume au fost încasate, pe bază
NORME METODOLOGICE din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292758]
-
bugetul de stat, din contul 21.A.11.09.00 "Venituri ale bugetului local - Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea învățământului particular și a celui confesional" în contul 20.A. 11.09.00 "Venituri ale bugetului de stat - Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea învățământului particular sau confesional acreditat" din care aceste sume au fost încasate, pe bază de ordine de plată, până la data de 30 decembrie 2024. Sumele care se restituie la bugetul de stat se determină ca diferență dintre
NORME METODOLOGICE din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292758]
-
până la data de 30 decembrie 2024. Sumele care se restituie la bugetul de stat se determină ca diferență dintre sumele încasate și plățile efectuate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în anul 2024. În vederea regularizării sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor învățământului particular și cel confesional, acreditate, ordonatorii de credite ai bugetelor locale din care s-au acordat sumele solicită unităților de învățământ particular și confesional, acreditate, ca până la data de 24 decembrie 2024 să comunice situația
NORME METODOLOGICE din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292758]
-
o copie a ordinului de plată prin care restituie bugetului local sumele încasate, rămase neutilizate. ... 5.7. Nu se supun operațiunilor de regularizare, la finele anului, cu bugetul de stat următoarele categorii de sume: a) sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, alocate potrivit art. 4 lit. d) din Legea nr. 421/2023, în măsura în care prevederile legale în vigoare nu reglementează altfel; ... b) sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale suplimentate pe bază
NORME METODOLOGICE din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292758]
-
a) sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, alocate potrivit art. 4 lit. d) din Legea nr. 421/2023, în măsura în care prevederile legale în vigoare nu reglementează altfel; ... b) sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale suplimentate pe bază de hotărâri ale Guvernului din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, dacă prin actele normative de alocare nu se prevede altfel; ... c) subvenții primite la subdiviziunea de venituri bugetare 42.28.00 "Subvenții primite
NORME METODOLOGICE din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292758]
-
finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările și completările ulterioare, la data de 31 decembrie 2024, nu mai beneficiază de sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale care au fost sistate în condițiile legii în cursul anului 2024. ... 5.9. (1) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale care au primit în cursul anului 2024 subvenții de la bugetul de stat sau de la
NORME METODOLOGICE din 16 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292758]
-
conform art. 294 alin. (5) lit. a)-b^1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în situația în care entitățile nonprofit, respectiv societățile deținute integral de entitatea/entitățile nonprofit nu au depus în termen cererea de restituire a taxei pe valoarea adăugată și/sau documentația aferentă, la solicitarea acestora, directorul general al direcției generale regionale a finanțelor publice poate aproba efectuarea restituirii taxei pe valoarea adăugată, dacă cererea este depusă în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului
ORDIN nr. 114 din 21 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293918]
-
deținute integral de entitatea/entitățile nonprofit nu au depus în termen cererea de restituire a taxei pe valoarea adăugată și/sau documentația aferentă, la solicitarea acestora, directorul general al direcției generale regionale a finanțelor publice poate aproba efectuarea restituirii taxei pe valoarea adăugată, dacă cererea este depusă în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul la restituirea taxei. În acest sens, pe baza documentelor prevăzute la art. 2, depuse de
ORDIN nr. 114 din 21 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293918]
-
cu întârziere față de termenul prevăzut la art. 3, la art. II din Ordinul ministrului finanțelor nr. 6.251/2024 și la art. II din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanțelor publice, nr. 114/2025, sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea restituirii taxei pe valoarea adăugată, care va fi înaintat directorului general al direcției generale regionale a finanțelor publice, pentru aprobarea efectuării restituirii taxei pe valoarea adăugată. ... Articolul II Prin excepție de la prevederile art. 3 din anexa la Ordinul ministrului finanțelor nr. 3.044/2024 pentru aprobarea
ORDIN nr. 114 din 21 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293918]
-
II din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanțelor publice, nr. 114/2025, sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea restituirii taxei pe valoarea adăugată, care va fi înaintat directorului general al direcției generale regionale a finanțelor publice, pentru aprobarea efectuării restituirii taxei pe valoarea adăugată. ... Articolul II Prin excepție de la prevederile art. 3 din anexa la Ordinul ministrului finanțelor nr. 3.044/2024 pentru aprobarea Procedurii de restituire a TVA aferente achizițiilor de bunuri sau servicii efectuate de entitățile nonprofit și de societățile deținute integral de
ORDIN nr. 114 din 21 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293918]
-
acte normative, cu modificările ulterioare, efectuate anterior datei de intrare în vigoare a Legii nr. 204/2024, cu modificările ulterioare, de către entitățile nonprofit, precum și de către societăți deținute integral de entitatea/entitățile nonprofit, acestea pot solicita restituirea taxei pe valoarea adăugată în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin. Articolul III Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Viceprim-ministru, ministrul finanțelor, Ráduly Róbert-Kálmán, secretar de stat București, 21 ianuarie
ORDIN nr. 114 din 21 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293918]
-
de stat ad-hoc, precum industria auto, industria chimică, industria farmaceutică, industria alimentară, metalurgie, materiale de construcții, apărare și energie. Programe de garanții pentru industria prelucrătoare și IMM-uri, cu accent pe investiții, pe exporturi și pe cele cu valoare adăugată ridicată. Mecanisme de finanțare de „private equity“, orientate spre performanța economică. Stabilitate și predictibilitate, prin parteneriat real cu mediul de afaceri. Orice modificare de taxe și impozite va fi în prealabil discutată cu mediul de afaceri, după o evaluare a
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
programele de sprijinire a investițiilor la IMM-uri pentru susținerea autoconsumului și facturi mai mici la energie electrică; • Încurajarea valorificării superioare a gazului natural din Marea Neagră în industrie. Sprijinirea industriei petrochimice, cu posibile facilități fiscale, pentru a da valoare adăugată gazului românesc. România are potențialul să devină un jucător puternic în regiune în ceea ce privește produsele industriale rezultate din valorificarea resurselor naturale pe care le deține; • Mix energetic cu emisii scăzute. ... – Accelerarea tranziției către energie regenerabilă: • Dezvoltarea de capacități
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
de redresare și reziliență, PR - Programul Regional PV - panouri fotovoltaice, SNASC - Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2024-2030 SNCISI - Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022 - 2027 SNEC - Strategia națională pentru economie circulară, VAB - valoarea adăugată brută, VE - vehicule electrice. CUPRINS PREFAȚĂ 1. INTRODUCERE ... 2. VIZIUNE 2.1. Viziune ... 2.2. Misiune ... 2.3. Valori ... ... 3. ANALIZA CONTEXTULUI ȘI DEFINIREA PROBLEMELOR 3.1. Analiza macro-economică ... 3.2. Analiza lanțurilor de valoare ... 3.3. Concluziile analizei situației actuale ... 3.4. Definirea problemelor ... 3.5. Analiza
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
În analiză au fost adăugați și alți indicatori, cum ar fi cei asociați, pe de o parte, resurselor (forța de muncă, investițiile, cheltuielile de cercetare-dezvoltare) și, pe de altă parte, rezultatelor (cifra de afaceri, productivitatea aparentă a muncii și valoarea adăugată). În contextul crizei prețurilor energiei electrice și a gazelor naturale, a fost adăugată și o descriere succintă a evoluției acestora prin comparație cu nivelurile europene și ale unor state din vecinătate, având în vedere efectele pe care le-au avut
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
scădere a cererii de servicii, li s-au adăugat fluxurile mai reduse de investiții și de comerț exterior, ceea ce a determinat scăderea cererii de servicii legate de comerțul exterior și financiare. În grupul statelor analizate, ponderea industriei în valoarea adăugată brută (VAB), calculată în prețuri curente, plasează România după Polonia, Bulgaria și Germania (v. Figura 4). Figura 4: Valoarea adăugată brută pe activități economice (% în total VAB), 2022; Sursa datelor: Eurostat (Tabela NAMA_10_A10) În ceea ce privește populația ocupată*4), sectorul
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
a determinat scăderea cererii de servicii legate de comerțul exterior și financiare. În grupul statelor analizate, ponderea industriei în valoarea adăugată brută (VAB), calculată în prețuri curente, plasează România după Polonia, Bulgaria și Germania (v. Figura 4). Figura 4: Valoarea adăugată brută pe activități economice (% în total VAB), 2022; Sursa datelor: Eurostat (Tabela NAMA_10_A10) În ceea ce privește populația ocupată*4), sectorul industrial al României deține o pondere similară cu statele din proximitatea noastră, substanțial mai mare în comparație cu media Uniunii
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
300 de persoane), urmate de cele din industria chimică, a echipamentelor electrice și în industria metalurgică (între 70 și 80 de persoane). Figura 10: Numărul întreprinderilor pe sectoare industriale; Sursa: Eurostat (tabelele SBS_SC_IND_R2 și SBS_SC_OVW) Productivitatea aparentă a muncii (Valoarea adăugată brută/numărul de personal), a avansat modest în ultimii cinci ani*10) în sectoarele preponderente din economie, inclusiv în sectorul calculatoarelor, produselor electronice și optice, al echipamentelor electrice, ori al autovehiculelor rutiere sau al altor mijloace de transport. Sectoarele care contribuie substanțial
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
consecință, este necesar ca investițiile să vizeze cu preponderență tehnologii care să contribuie la reducerea consumurilor de energie, concomitent cu găsirea de soluții de formare a personalului și de stimulare a inovării tehnologice (v. Figura 11). *10) Datele aferente Valorii adăugate brute pentru anul 2022 nu sunt disponibile. Figura 11: Productivitatea aparentă a muncii pe sectoare industriale (Mii Euro/persoană ocupată); Sursa: Eurostat (tabela SBS_SC_IND_R2) Investițiile în active corporale din industria extractivă și prelucrătoare au ajuns în anul 2021 la 8,8 miliarde
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
2021 la 8,8 miliarde Euro, sub vârful de cca. 9,2 miliarde Euro din anul 2019 și cu cca. 14% peste nivelul din anul 2020. Rata investițiilor din industria extractivă și prelucrătoare, calculată ca raport între valoarea investițiilor corporale și valoarea adăugată brută, a fost în anul 2021 de 31,7%, în scădere cu 2,6 pp față de anul 2020, respectiv 5,4 pp comparativ cu anul 2019. Pe sectoare industriale, cu câteva excepții, rata investițiilor din ultimii cinci ani este sub media perioadei
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
și echipamente (- 1,8 pp), toate aflate pe o pantă descendentă. *11) Datele referitoare la investițiile corporale pentru sectoarele produselor din tutun și de prelucrare a țițeiului nu sunt disponibile. Figura 12: Rata investițiilor pe sectoare industriale (Investiții în active corporale/Valoarea adăugată brută în procente); Sursa: Eurostat (tabela SBS_SC_IND_R2 și SBS_SC_OVW) Strategiile europene și naționale de dezvoltare industrială subliniază importanța cercetării și dezvoltării ca piloni esențiali pentru creșterea competitivității economice, alături de procese de standardizare, inovație și progres tehnologic. Funcționarea pieței unice
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]