KorAP: Find »[drukola/base=adoptat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...58 >

1,450 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

Codul Civil și Decretul nr. 182 din 19 octombrie 1951 privitor la înfiere. Decretul nr. 131 din 2 aprilie 1949 introduce în primul articol al capitolului "Despre adopțiune" principiul potrivit căruia Adopțiunea nu se poate face decât in interesul celui adoptat . Același articol prevede că nu mai puteau fi adoptați decât minorii. Ca și în Codul Civil se stipulează că părinții biologici sau tutorele trebuie să-și dea consimțământul pentru adopție. Elementul de noutate este prevederea cu privire la adopția copiilor abandonați față de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
O schimbare importantă privește încetarea oricăror drepturi și responsabilități ce revin copilului adoptat respectiv părinților biologici unii față de ceilalți. Astfel articolul 313 din Codul Civil se modifică și stipulează că: Prin adopțiune încetează, in același timp, toate drepturile și obligațiunile adoptatului față de părinții săi firești și rudele acestuia, iar articolul 312 prevede că prin adopțiune, adoptatul capătă numele adoptatorului, dar el poate adăuga, când devine major, și vechiul sau nume. În urma acestui decret puteau deveni adoptatori și persoanele care aveau copii

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
biologici unii față de ceilalți. Astfel articolul 313 din Codul Civil se modifică și stipulează că: Prin adopțiune încetează, in același timp, toate drepturile și obligațiunile adoptatului față de părinții săi firești și rudele acestuia, iar articolul 312 prevede că prin adopțiune, adoptatul capătă numele adoptatorului, dar el poate adăuga, când devine major, și vechiul sau nume. În urma acestui decret puteau deveni adoptatori și persoanele care aveau copii descendenți legitimi în momentul adopției prin eliminarea condiției prevăzute în Codul Civil la articolul 309

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
legitimi în momentul adopției prin eliminarea condiției prevăzute în Codul Civil la articolul 309, potrivit căreia nu pot adopta decât personele... cari la epoca adopțiunii nu vor ave nici copii nici descendinți legitimi. Se schimbă acum și drepturile și obligațiile adoptatului și ale adoptatorului unul față de celălalt. Potrivit art. 313, drepturile și îndatoririle părintești față de adoptat trec asupra adoptatorului, iar adoptatul și descendenții săi legitimi dobândesc, față de adoptator, toate drepturile și obligațiile personale și patrimoniale pe care le au copiii legitimi

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
personele... cari la epoca adopțiunii nu vor ave nici copii nici descendinți legitimi. Se schimbă acum și drepturile și obligațiile adoptatului și ale adoptatorului unul față de celălalt. Potrivit art. 313, drepturile și îndatoririle părintești față de adoptat trec asupra adoptatorului, iar adoptatul și descendenții săi legitimi dobândesc, față de adoptator, toate drepturile și obligațiile personale și patrimoniale pe care le au copiii legitimi față de părinții lor.. De asemenea, decretul stipulează o serie de prevederi prin modificarea articolului 314, cu privire la desfacerea sau anularea adopției

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
celor care înfiază, ca un copil firesc al acestora din urmă, iar drepturile și îndatoririle izvorâte din filiație între cel înfiat și părinții săi firești și rudele acestora încetează. Și în acest din urmă caz, se menține interdicția căsătoriei între adoptat și rudele sale firești, până la gradul IV, prin articolul 6. Capitolul al III-lea, al Codului Familiei care face referire la adopție, se menține în vigoare până în 1997, când este abrogat de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 25 din

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
restrângă adopțiile in străinătate și, pe de altă parte, să implementeze mecanismele pentru adopțiile internaționale. Într-adevăr, în perioada august 1990 iulie 1991 un număr impresionant de copiii (aproximativ 10.000 conform anumitor autori 62), au părăsit granițele țării fiind adoptați internațional. Această perioadă s-a caracterizat printr-o libertate totală oferită adoptatorilor străini. În încercarea de a stopa acest exod, în iulie 1991 se promulgă Lege nr. 48 din 16 iulie 1991 care aduce o serie de completări și modificări

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pe care îl are nivelul educațional al părinților, în special al mamelor adoptatoare, asupra adopției. În majoritatea acestora s-a arătat că mamele cu un nivel educațional ridicat sunt mai predispuse să înregistreze un eșec în construirea relației cu copilul adoptat 105. De exemplu Barth și Berry 106 demonstrau că rata de întrerupere a adopțiilor în rândul părinților adoptatori absolvenți de facultate este de două ori mai ridicată (26%) decât rata adopțiilor întrerupte în cazul părinților adoptatori absolvenți de liceu (11

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
era pentru acea perioadă de 106,30$. Cu toate acestea, 27% dintre familiile adoptive din România care au adoptat între 1990 și 1999 prin intermediul Fundației Holt au declarat că au resimțit nevoia unui suport financiar din partea statului pentru creșterea copilului adoptat 111. Discrepanțe în ceea ce privește venitul părinților adoptatori în raport cu a celor biologici sunt înregistrate și în studiile internaționale (Tabel 2.4). Tabelul 2.4 Venitul mediu al părinților adoptatori comparativ cu venitul mediu a părinților biologici Autorul/ anul cercetării Eșantion Media venitului

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
care au încercat să determine influența genului copilului asupra succesului adopției oferă rezultate mixte. Smith et al125, studiind un număr de 15.947 de cazuri de copii adoptați în SUA, au evidențiat un procent de 9,26 adopții întrerupte când adoptatul a fost de gen feminin, respectiv de 9,7% când adoptatul a fost de gen masculin. Barth et al126 studiind un număr de 8.647 adopții încheiate legal au identificat o rată de desfacere a adopției de 0,6% pentru

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
oferă rezultate mixte. Smith et al125, studiind un număr de 15.947 de cazuri de copii adoptați în SUA, au evidențiat un procent de 9,26 adopții întrerupte când adoptatul a fost de gen feminin, respectiv de 9,7% când adoptatul a fost de gen masculin. Barth et al126 studiind un număr de 8.647 adopții încheiate legal au identificat o rată de desfacere a adopției de 0,6% pentru copiii de gen masculin, respectiv 1% pentru copiii de gen feminin

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
vinovăție rezultate ale abandonului și pierderii sunt diminuate prin contactul direct cu părinții biologici 173; înțelegerea realistă, corectă a factorilor contextuali care au condus la plasamentul în vederea adopției 174; background-ul informațional important incluzând istoricul genetic și medical, necesar copilului adoptat este disponibil 175. Un alt aspect important este legat de identitatea copilului. Copiii au nevoie de informații despre propriile origini pentru a-și dezvolta identitatea și totodată au nevoie să se confrunte direct cu realitatea, indiferent cât de dură ar

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
părinții biologici, în etapa a treia a studiului Simon și Altstein semnalau că, 38% dintre copiii adoptați declarau că au făcut sau urmează să facă demersuri pentru a-și găsi familiile biologice. În ultima etapă a studiului (1990-1991), 25% dintre adoptați au declarat că au încercat să-și localizeze părinții. Dintre aceștia doar unul a încercat să-și găsească tatăl, restul și-au căutat doar mama biologică. În concluzie, așa cum se poate constata, studiile susțin viabilitatea adopțiilor transrasiale și transetnice. Copiii

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
participarea școlară decât copiii negri. Feigelman 2000 adaptarea tinerilor adulți adoptați transrasial 240 de persoane adulte adoptate în copilărie: 37 persoane albe adoptate intra-rasial, 151 asiatici adoptati transrasial, 33 afro-americani, 19 persoane hispanice adoptate trasn-rasial; media de vârstă a adoptaților a fost de aproximativ 23 ani date culese în 1993 anchetă pe bază de chestionar; chestionarul a fost autoadministrat, fiind trimis prin posta părinții care au adoptat trasnrasial nu au raportat un număr mai mare de probleme psihologice și sociale

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copiilor adoptați 82 de familii adoptive: 41 au adoptat transrasial 41 au adoptat interrasial Media de vârstă a copiilor ăn momentul adopției a fost de aproximativ 6 luni pentru copiii adoptați trasnrasial și de aproximativ 3,8 luni pentru cei adoptați intra-rasial; la momentul studiului copiii ajunseseră la vârsta preșcolară studiu trasnersal interviul analiza documentelor sociale satisfacțiile și problemele expuse de părinții care au adoptat transrasial au fost similare cu cel expuse de părinții care au adoptat intra-rasial. satisfacțiile

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Brodzinsky mai adaugă încrederea interpersonală, respectiv angajamentul față de familia adoptivă, ambele influențând evaluarea și procesul de coping. Aceste două variabile sunt considerate a fi părți integrante ale procesului de adopție. Figura 3.1 Modelul stres și coping în adaptarea copilului adoptat 251 Variabilele personale anterior menționate influențează procesul de evaluare a pierderii atunci când copilul dobândește maturitatea cognitivă necesară înțelegerii semnificației adopției. Abandonul unui nou născut, urmat de plasarea copilului într-o familie adoptivă, nu determină în sine, un sentiment al pierderii

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
legate de propriile sale origini, susținerea copilului pentru a face față pierderilor legate de adopție, sprijin pentru dezvoltarea unei imagini de sine și a unei identități pozitive a copilului în relație cu adopția și, în anumite cazuri, în special când adoptații ajung la vârsta adolescenței sau la vârsta adultă, oferirea de suport în decizia de a-și căuta familia biologică 264. Vom reveni asupra acestei teorii în capitolul al șaselea al lucrării. Tabelul 3. 2. Stadii ale ciclului vieții familiei adoptive

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de timp283. Tabelul 3.3. Dezvoltarea atașamentului la copiii români adoptați internațional Autor Populația studiată Metode de cercetare Dezvoltarea atașamentului Markovitch et al., 1997 56 de copii români adoptați în Canada perioada adopției 1990-1991 vârsta copiilor în momentul adopției: 37 adoptați înainte de a împlini 6 luni, 19 adoptați după vârsta de 6 luni vârsta copiilor in momentul studiului: 3 5 ani Child Behavior Checklist Scala de Inteligență Stanford-Binet Scalele Bayley pentru dezvoltarea nou-născutului Scalele Merrill Palmer Scalele de Performanță Leiter; Scalele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
la copiii români adoptați internațional Autor Populația studiată Metode de cercetare Dezvoltarea atașamentului Markovitch et al., 1997 56 de copii români adoptați în Canada perioada adopției 1990-1991 vârsta copiilor în momentul adopției: 37 adoptați înainte de a împlini 6 luni, 19 adoptați după vârsta de 6 luni vârsta copiilor in momentul studiului: 3 5 ani Child Behavior Checklist Scala de Inteligență Stanford-Binet Scalele Bayley pentru dezvoltarea nou-născutului Scalele Merrill Palmer Scalele de Performanță Leiter; Scalele Vineland de măsurare a comportamentului adaptativ; o

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
sau mai mare și tatăl adoptiv este de 37,8 ani. Din punct de vedere educațional, 74% dintre mame, respectiv 67% dintre tații adoptatori au cel puțin studii liceale. Statusul marital al părinților adoptatori și prezența copiilor biologici și/sau adoptați. Din punct de vedere al statusului marital 94,3% dintre părinții adoptatori sunt căsătoriți sau recăsătoriți, în timp ce 5,7% sunt necăsătoriți, văduvi sau divorțați. În ceea ce privește experiența maritală constatăm că, majoritatea adoptatorilor au între 10 și 19 ani de căsătorie (54

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptatori în funcție de motivația care a stat la baza adopției am avut în vedere o serie de variabile: statusul marital, prezența copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat, protecția specială a copilului în familia adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori: 1. adoptatori care prezintă infertilitate primară, 2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
cercetării 5.2 Designul cercetării 5.2.1 Metode și instrumente 5.2.2 Eșantionarea și procesul de colectare a datelor 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori 5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului adoptat 5.3.2 Conduita copilului adoptat 5.3.3 Concluzii și implicații practice 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori 5.4.1 Resursele informaționale 5.4.2 Resursele sociale 5.4.3 Concluzii și implicații practice 5.5 Caracteristicile

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
2.1 Metode și instrumente 5.2.2 Eșantionarea și procesul de colectare a datelor 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori 5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului adoptat 5.3.2 Conduita copilului adoptat 5.3.3 Concluzii și implicații practice 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori 5.4.1 Resursele informaționale 5.4.2 Resursele sociale 5.4.3 Concluzii și implicații practice 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor 5

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
luni și 5 ani. Datele socio-demografice au indicat faptul că, o respondentă a adoptat singură, după decesul soțului și alte 9 au adoptat împreună cu partenerul marital. Niciuna dintre mamele adoptatoare nu are copii biologici. Nu există relație de rudenie între adoptați și adoptatori. Doi copii au fost adoptați din plasament familial la familia adoptivă, restul opt fiind adoptați în urma încredințării și încuviințării adopției. Analiza datelor. Informațiile au fost grupate pe trei categorii: cele care au relevat factori de stres, resurse și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
sănătate (trei cazuri), urmate de costurile cauzate de nevoile alimentare speciale (două cazuri), pe care le suportă din venituri proprii. 6.3.3 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada post-adopție Adaptarea Factori de stres specifici copilului adoptat. În ceea ce privește evoluția stării de sănătate, copiii care nu au semnalat probleme medicale în momentul adopției nu au avut probleme importante nici după încheierea acestui proces. Aici sunt integrați în general copiii care nu au fost instituționalizați fiind adoptați din familiile

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]