KorAP: Find »[drukola/base=adsorbție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...77 >

1,908 matches

Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266

colorantul cationic și suprafața încărcată negativ a zeolitului (Alpat și al., 2008). Adsorbția se conformează modelului Langmuir, atingându-se capacitatea maximă de 1,92 10-4 mol g-1 la 40șC, și este un proces de difuzie în două etape. Tot o adsorbție în două etape caracterizează reținerea coloranților Albastru de metilen și Rodamina B pe un zeolit natural din Australia, care este compus în principal din clinoptilolit, cuarț și mordenit și are capacitatea de schimb cationic 120 mvali/100 g (Wang și

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
metilen și Rodamina B pe un zeolit natural din Australia, care este compus în principal din clinoptilolit, cuarț și mordenit și are capacitatea de schimb cationic 120 mvali/100 g (Wang și Zu, 2006). Pentru Albastrul de metilen capacitatea de adsorbție este 6,8 10-5 și 7,9 10-5 mol g-1 la 30, respectiv 50°C, iar pentru Rodamina B 2,1 10-5 și 2,8 10-5 mol g-1 la aceleași temperaturi, studiul termodinamic indicând un proces endoterm. Adsorbentul poate fi

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
cu rezultatele cele mai bune pentru colorantul negru. Calculele de acoperire a suprafeței zeolitului indică formarea unui bistrat care favorizează interacțiunea grupelor anionice ale colorantului cu suprafața cationică a zeolitului. Tufurile vulcanice zeolitice Mârșid și Nereju au fost utilizate pentru adsorbția unor coloranți textili (Dulman, 2005). S-a realizat analiza dispersă completă a celor două tufuri vulcanice indigene și au fost caracterizate fracțiunile în scopul stabilirii modului în care se repartizează zeoliții în aceste fracțiuni. Date preliminare au indicat o selectivitate

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
complex care conține materie organică în diferite etape de degradare. În funcție de natura materialului parental, turba se clasifică în patru grupe: turba de mușchi, turba ierbacee, turba lemnoasă și turba sedimentară. Acest material natural este abundent, relativ ieftin, cu capacitate de adsorbție pentru o mare varietate de poluanți. Turba brută conține în principal lignină, celuloză, acid fulvic și humic. Acești constituenți, în special lignina și acidul humic, posedă grupe funcționale polare (alcoolice, aldehidice, cetonice, carboxilice, fenolice, eterice), care pot fi implicate în

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
eficientă în reținerea coloranților din soluție. Allen și al. (2004), Ho și McKay (1998b; 2003) și Ramakrishna și Viraraghavan (1997) au observat că turba tinde să aibă o mare capacitate de schimb cationic. Pentru coloranții acizi și bazici performanțele de adsorbție sunt comparabile cu cele ale cărbunelui activ, în timp ce pentru coloranții disperși este chiar mai bună. Utilizarea turbei brute are o serie de limitări, cum ar fi rezistență mecanică scăzută, afinitate mare pentru apă, tendința de a se contracta și/sau

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
rezistență mecanică scăzută, afinitate mare pentru apă, tendința de a se contracta și/sau umfla (Couillard, 1994). Tratarea chimică și dezvoltarea de granule imobilizate pot însă conduce la un mediu robust. La fel ca în cazul altor sorbenți, proprietățile de adsorbție pot fi îmbunătățite prin tratare chimică, de exemplu obținere de rășini pe bază de turbă prin tratarea turbei cu alcool polivinilic și formaldehidă (Sun și Yang, 2003). Aceste materiale au o structură poroasă macroreticulată cu proprietăți fizice îmbunătățite, cu capacitate

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
îmbunătățite prin tratare chimică, de exemplu obținere de rășini pe bază de turbă prin tratarea turbei cu alcool polivinilic și formaldehidă (Sun și Yang, 2003). Aceste materiale au o structură poroasă macroreticulată cu proprietăți fizice îmbunătățite, cu capacitate maximă de adsorbție pentru Basic Violet 14 și Basic Green 4 de 400, respectiv 350 mg g-1. Mecanismul adsorbției pe turbă rămâne în continuare un subiect controversat, doarece studii diferite conduc la concluzii diferite. Se presupune că poate avea loc prin adsorbție fizică

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
cu alcool polivinilic și formaldehidă (Sun și Yang, 2003). Aceste materiale au o structură poroasă macroreticulată cu proprietăți fizice îmbunătățite, cu capacitate maximă de adsorbție pentru Basic Violet 14 și Basic Green 4 de 400, respectiv 350 mg g-1. Mecanismul adsorbției pe turbă rămâne în continuare un subiect controversat, doarece studii diferite conduc la concluzii diferite. Se presupune că poate avea loc prin adsorbție fizică, schimb ionic, complexare, chimiosorbție (Brown și al., 2000). Variațiile în tipul și modul de preparare a

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de adsorbție pentru Basic Violet 14 și Basic Green 4 de 400, respectiv 350 mg g-1. Mecanismul adsorbției pe turbă rămâne în continuare un subiect controversat, doarece studii diferite conduc la concluzii diferite. Se presupune că poate avea loc prin adsorbție fizică, schimb ionic, complexare, chimiosorbție (Brown și al., 2000). Variațiile în tipul și modul de preparare a sorbentului fac dificilă compararea rezultatelor. Este recunoscut totuși că schimbul ionic este mecanismul predominant. Nămolul de hidroxizi metalici (NHM) Nămolul este un reziduu

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
este un reziduu uscat din industria de electroplatinare, care este produs prin precipitarea ionilor metalici din apa reziduală cu hidroxid de calciu. Conține hidroxizi metalici insolubili și alte săruri. Unii autori (Netpradit și al. 2003; 2004) au investigat capacitatea de adsorbție a NHM și mecanismul prin care aceștia îndepărtează coloranții azoici reactivi. Ei au arătat că NHM este un adsorbent eficient încărcat pozitiv, cu o capacitate maximă ridicată de adsorbție a coloranților reactivi (48 - 62 mg g-1). Încărcarea coloranților este un

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Unii autori (Netpradit și al. 2003; 2004) au investigat capacitatea de adsorbție a NHM și mecanismul prin care aceștia îndepărtează coloranții azoici reactivi. Ei au arătat că NHM este un adsorbent eficient încărcat pozitiv, cu o capacitate maximă ridicată de adsorbție a coloranților reactivi (48 - 62 mg g-1). Încărcarea coloranților este un factor important în adsorbție, datorită mecanismului de schimb ionic. Cenuși ușoare Cenușa ușoară este un material rezidual care rezultă în cantități mari în urma proceselor de combustie. O sinteză a

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
mecanismul prin care aceștia îndepărtează coloranții azoici reactivi. Ei au arătat că NHM este un adsorbent eficient încărcat pozitiv, cu o capacitate maximă ridicată de adsorbție a coloranților reactivi (48 - 62 mg g-1). Încărcarea coloranților este un factor important în adsorbție, datorită mecanismului de schimb ionic. Cenuși ușoare Cenușa ușoară este un material rezidual care rezultă în cantități mari în urma proceselor de combustie. O sinteză a informațiilor din literatura de specialitate referitoare la utilizarea acestui tip de adsorbent pentru reținerea unor

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
cum ar fi de exemplu metalele grele, este larg utilizată în industrie în mai multe țări (Janos și al., 2003). Cenușa de bagasă generată în industria zahărului nu conține cantități mari de metale toxice și a fost larg utilizată în adsorbția coloranților, suprafața sa fiind de 15,6 m2 g-1. Proprietățile sale sunt extrem de variate și depind puternic de origine. Mall și al. (2005; 2006) au utilizat cenușa de bagasă pentru reținerea coloranților Verde malachit (pH 7; 170,33 mg g-1

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
ore, iar creșterea temperaturii are un efect favorabil asupra reținerii colorantului. Alte tipuri de adsorbenți neconvenționali cu preț de cost redus sunt prezentate în Tabelul 3.9. 4. BIOSORBENȚI MICROBIOLOGICI 4.1. Biosorbția microbiologică În general, biosorbția definește procesul de adsorbție a unor substanțe diverse (inclusiv poluanți) din soluții apoase, prin utilizarea unor materiale de natură biologică. Alături de sorbenții neconvenționali discutați anterior (Capitolul 3), o serie de microorganisme sunt capabile de a îndepărta diverși coloranți textili, exclusiv prin biosorbție. Se impune

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
viabile și are la bază un mecanism de reținere pasivă a substanțelor toxice de către biosorbenții microbiologici neviabili/inactivi sau derivați ai acestora. Biosorbția se datorează unui număr de procese independente de metabolism, care în esență au loc în peretele celular, adsorbție fizică și chimică (schimb ionic, complexare, chelatizare și microprecipitare), în care mecanismele responsabile pentru reținerea unui poluant vor fi diferite pentru un anumit tip de biomasă. În mod curent cercetătorii folosesc termenul de biosorbție și pentru celulele viabile, dacă se

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
un anumit tip de biomasă. În mod curent cercetătorii folosesc termenul de biosorbție și pentru celulele viabile, dacă se consideră că reținerea poluantului are loc numai la suprafața celulelor. De exemplu, în cazul coloranților textili care au masă moleculară mare, adsorbția externă este preponderentă. În anumite condiții de mediu stresante celulele unor microorganisme pot produce polimeri extracelulari (EPS) care pot fi situați în apropierea celulelor formând o barieră protectoare împotriva unor substanțe toxice (EPS legați), iar o parte sunt eliberați în

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Legarea la situsurile suprafeței celulare pentru care manifestă afinitate chimică nu este dependentă de metabolism, producându-se pentru ambele tipuri de celule microbiene viabile și inactivate, fapt semnalat de mult timp (Mishra și Tripathy, 1993; Slokar și Le Marechal, 1997). Adsorbția coloranților de către masa microbiană, ca de exemplu, drojdii, fungi, bacterii, microalge prin biosorbție reprezintă o alternativă pentru îndepărtarea acestui tip de poluanți și se bazează pe un comportament similar cu cel al unor sorbenți clasici. Biosorbenții microbiologici în stare naturală

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
al coloranților implicați, în funcție de clasa din care fac parte (Capitolul 1) și tipul de produs utilizat. În anumite studii se apelează la coloranți puri considerați model din punct de vedere structural. Concluziile care se desprind în urma stabilirii parametrilor optimi de adsorbție pot da o orientare generală, dar se modifică în cazul testărilor produșilor comerciali care conțin alături de coloranții puri și alți componenți în proporții diferite. De aceea, natura chimică a colorantului (specie, mărime, sarcină ionică) și sursa de proveniență determină mecanismul

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
pot da o orientare generală, dar se modifică în cazul testărilor produșilor comerciali care conțin alături de coloranții puri și alți componenți în proporții diferite. De aceea, natura chimică a colorantului (specie, mărime, sarcină ionică) și sursa de proveniență determină mecanismul adsorbției. Pentru celulele viabile toxicitatea colorantului și concentrația lui influențează mult procesul. Legarea de biomasa inactivată poate depinde în afară de tipul de colorant, de tipul de biomasă, de modul de obținere și proprietățile de suprafață specifice biosorbentului și condițiile de mediu (pH

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
2006; Fu și Viraraghavan, 2001a; Gupta și Suhas, 2009; Robinson și al., 2001). Deși biosorbția microbiologică este o cale simplă de decolorare a unor ape reziduale care conțin coloranți, totuși, nu este convenabilă pentru tratamente pe termen lung. În decursul adsorbției colorantul se concentrează pe biomasă și aceasta tinde de a se satura în timp, iar produsul rezultat adsorbent-colorant ridică probleme din punct de vedere practic, atât la separare, cât și la depozitare. De aceea, cercetările la nivel de laborator au

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
sub care este utilizat (nativ, modificat: fizic, chimic, genetic, magnetic, imobilizat); modul de operare (static sau dinamic). 4.2.1.1. Tipuri de biosorbenți conform naturii microorganismelor și a particularităților lor structurale Biosorbția cu microorganisme este un caz particular al adsorbției, care utilizează drept sorbenți numeroase specii de fungi, alge, bacterii, levuri. Natura microorganismului (conform clasificărilor din microbiologie), caracteristicile morfologice și în special particularitățile structurale ale peretelui celular sunt esențiale în selectarea celei mai eficiente perechi biosorbent-colorant. În continuare, vor fi

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
unitate de structură celula eucariotă, mai complexă (Zarnea, 1983; Zarnea și al., 1982). Referitor la elementele structurale ale celulelor microorganismelor, în continuare vor fi redate succint câteva aspecte generale, necesare unui chimist analist implicat în rezolvarea acestui caz particular de adsorbție. Bacteriile, în ce privește elementele structurale, au organizare celulară de tip procariot, unicelulară sau unicelular-colonială, delimitate de un perete celular rigid, în construcția căruia intră acizii mureinic, teichoic, diaminopimelic, totdeauna absenți la alte tipuri de organisme (Figura 4.1). Membrana plasmatică lipoproteică

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
și anume bacterii Gram pozitive și bacterii Gram negative. Complexitatea procesului de reținere a coloranților de către bacterii este reflectată prin afinitățile lor tinctoriale. Încă din 1884 metoda de colorație GRAM, introdusă în bacteriologie (pentru identificarea bacteriilor) s-a bazat pe adsorbția unor coloranți de către celulele bacteriene. Această tehnică de diferențiere a bacteriilor conține elementele de bază ale mecanismului de acțiune a coloranților bazici funcție de structura internă a celulei (Topală, 1968). Vijayaraghavan și Yun (2008a), pe baza informațiilor existente în literatură, au

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
formă de bule în decursul fotosintezei. 4.2.1.2. Tipuri de biosorbenți conform modului de obținere Biosorbenții microbiologici se pot obține pe căi diferite, în funcție de scopul urmărit, dar în final interesează realizarea unui material accesibil, cu eficiență ridicată în adsorbția coloranților din ape reziduale și preț de cost scăzut. Se disting următoarele tipuri de biosorbenți: - Culturi pure de microorganisme Se obțin în laborator conform tehnicilor curente microbiologice și constau în culturi de microorganisme (fungi, levuri, bacterii, microalge) care conțin celulele

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
punct de vedere tehnologic, nămolurile se consideră ca o fază finală a epurării apelor, în care sunt înglobate produse ale activității metabolice, materii prime, produși intermediari și produse finite ale activității industriale. S-a remarcat ca biosorbent eficient al coloranților, adsorbția fiind mecanismul primar, care poate conduce ulterior la biodegradare. Se utilizează frecvent în formă modificată fizic sau chimic. - Substanțe polimerice extracelulare (EPS) Anumite microorganisme, în condiții speciale de mediu și de creștere, pot produce și elibera în mediu compuși macromoleculari

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]