1,929 matches
-
de 900°C. Dintr-o soluție de acid acetic 1 N, se prepară cinci soluții (la balon cotat de 100 mL), prin amestecarea volumelor indicate în tabelul 38: Experimentul este constituit din trei părți: * Determinarea concentrației inițiale a acidului acetic; * Adsorbția acidului acetic pe carbune; * Determinarea concentrației la echilibru (după adsorbție). 1. Determinarea concentrației inițiale a acidului acetic Din baloanele 1, 2, 3, 4, 5 se prelevează minim două probe, volumul variind în funcție de concentrație (tabel 38). Se adaugă 1 - 2 picături
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
N, se prepară cinci soluții (la balon cotat de 100 mL), prin amestecarea volumelor indicate în tabelul 38: Experimentul este constituit din trei părți: * Determinarea concentrației inițiale a acidului acetic; * Adsorbția acidului acetic pe carbune; * Determinarea concentrației la echilibru (după adsorbție). 1. Determinarea concentrației inițiale a acidului acetic Din baloanele 1, 2, 3, 4, 5 se prelevează minim două probe, volumul variind în funcție de concentrație (tabel 38). Se adaugă 1 - 2 picături indicator fenolftaleină și se titrează cu soluție NaOH 0,1
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
fenolftaleină și se titrează cu soluție NaOH 0,1 N de titru cunoscut până la viraj slab roz persistent; se notează volumele de NaOH consumate la titrare, V0. Se calculează concentrațiile exprimate în g/L ale acidului acetic înainte de titrare: . 2. Adsorbția acidului acetic pe cărbune Din baloanele 1, 2, 3, 4 și 5 se prelevează câte 50 mL soluție (cu o pipetă cu bulă de 50 mL) și se aduc cantitativ în alte 5 baloane prevăzute cu dop rodat. În fiecare
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
filtru). În cazul în care hârtia de filtru se umectează în prealabil, trebuie ca primele porțiuni de filtrat să se arunce. Filtratele se colectează în pahare numerotate în aceeași ordine ca baloanele. 3. Determinarea concentrației acidului acetic la echilibru (după adsorbție) Din filtrate se prelevează volume egale cu cele utilizate pentru determinarea concentrațiilor inițiale și se titrează cu soluție NaOH 0,1 N, notând volumele V consumate la titrare. Se calculează apoi concentrațiile la echilibru (după adsorbție) c1, c2, ....,c5 exprimate
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
acetic la echilibru (după adsorbție) Din filtrate se prelevează volume egale cu cele utilizate pentru determinarea concentrațiilor inițiale și se titrează cu soluție NaOH 0,1 N, notând volumele V consumate la titrare. Se calculează apoi concentrațiile la echilibru (după adsorbție) c1, c2, ....,c5 exprimate în g/L. Se calculează cantitatea de acid acetic adsorbită de unitatea de masă a adsorbantului (g): Se reprezintă grafic dependența ( )x f c m = obținând izoterma de adsorbție (fig. 45.a). Pentru a verifica în ce măsură
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Se calculează apoi concentrațiile la echilibru (după adsorbție) c1, c2, ....,c5 exprimate în g/L. Se calculează cantitatea de acid acetic adsorbită de unitatea de masă a adsorbantului (g): Se reprezintă grafic dependența ( )x f c m = obținând izoterma de adsorbție (fig. 45.a). Pentru a verifica în ce măsură se aplică ecuația lui Freundlich (217), se trasează o a doua curbă logaritmică dublă: pe ordonată se notează lg x m iar pe abscisă lg c, adică . Se obține o dreaptă cu panta
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de calciu) Deferoxamina; EDTA Na2Ca; DMP; Penicilamina. Chimic Chelarea Fe; Pb, Cd, Cu, Zn; Arsenic; Cu, Pb, Hg, As, Bi. Albastru de metilen Chimic Reducerea Methemoglobinizante Protamina Chimic Electrostatic Heparină Apă Fizic: diluție Ingestie de alcaline, acizi. Cărbune activat Fizico-chimic: adsorbția Fenobarbital Antivenin; Anticorpi specifici pentru Neutralizare tip antigen Tratamentul mușcăturilor de șerpi veninoși, scorpioni; 32 digoxină. anticorp Intoxicația cu digoxină Pralidoxima, Obidoxima Reactivarea enzimatică Organofosforice Preparate pure de colinesteraze Donori de grupări tiolice (acetilcisteina, cisteamina, metionina, etiofos). Compensarea deficitului endogen
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
3.Prezența În sânge a unui antidot (În intoxicația cu metanol Însă se corectează pierderea, corelat cu eliminarea prin dializă a etanolului administrat ca antidot). HEMOPERFUZIA ¾ Sângele trece printr-un cartuș ce conține cărbune activat (CA) ¾ Toxicele sunt Îndepărtate prin adsorbție ¾ Proprietăți necesare: o Volum de distribuție scăzut <1L/kg o Clearence endogen scăzut <4cc/min/kg o Adsorbabile pe CA Indicații Intoxicații cu: 1.Barbiturice cu durată scurtă de acțiune. 2.Sedativ-hipnotice nebarbiturice (glutetimid, meprobamat). 3.Compuși cu efecte toxice
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
eliberare prelungită, sau dacă se suspectează formarea bezoarilor (uneori pentru eliminarea acestora este nevoie de fragmentarea endoscopică). Provocarea de vărsături se evită datorită riscului de apariție a convulsiilor. 4. Cărbunele activat administrare repetată (1 g/kg) previne absorbția drogului prin adsorbție În intestin și poate crește eliminarea teofilinei, datorită Întreruperii circuitului entero-hepatic al medicamentului și creșterea eliminării prin exsorbție enterocapilară. 5. Irigarea intestinală totală cu soluții de polietilenglicol (2 litri/oră pe sondă nazogastrică) la pacienții care au ingerat cantități mari
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
provoacă vărsături (risc de reexpunere a mucoasei digestive la toxic și aspirație bronhopulmonară). b) NU se face lavaj gastric (risc de perforații)! c) NU se administrează acizi sau baze În scop de neutralizare! (reacție exotermă). d) NU se administrează cărbune! (adsorbție redusă a corozivelor, În plus interferă cu rezultatul endoscopiei). Bibliografie: 1) Andreoni B., Farina ML, Diffi R., Crosta C.: Esophageal perforation and caustic injury: Emergency management of caustic ingestion. Dis Esophagus 1997; 10: 95 -100 2) Bologa Cristina, Frasin Mihai
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
monoclonali dirijați împotriva: endotoxinei, exotoxinei; TNF, IL-1, PL A2, C5a; moleculelor de adeziune ICAM, ELAM, receptorului CD 18; factorului X activat, factorului XII. 2. Antagoniști ai receptorilor pentru: TNF ; IL-1 ; PAF; Bradikinină. 3. Epurarea endotoxinei și a mediatorilor: hemofiltrare, plasmafereză; adsorbția endotoxinei pe coloane conținând polimixină B. 4. Modularea lipidelor: alimentație îmbogățită în acizi grași polinesaturați; perfuzii cu PGE 2 sau PGI 2; AINS (ibuprofen); inhibitori ai sintezei TXA 2 (imidazol); inhibitori ai lipooxigenazei (dietilcarbamazina); anti PAF. 5. Inhibitori ai PMN
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
că acestea au o activitate și o stabilitate bună în procesul de utilizare ca biocatalizatori și au fost intens semnalate în literatură [16,17]. După cum se vede din Figura 2, enzimele legate de suport se realizează prin cele trei metode (adsorbție fizică, legare ionică și legare covalentă) unde intervin legături și interacțiuni diferite: legături covalente; legături ionice ( interacțiuni ionice); legături de hidrogen; interacțiuni hidrofobe; interacțiuni Van der Waals. Obișnuit în procesul de imobilizare concură mai multe tipuri de legături și interacțiuni
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
de imobilizare covalentă a enzimelor este prin intermediul reacției de condensare cu glutaraldehidă, reacție ce se poate realiza prin două variante: activarea cu glutaraldehidă a unor schimbători ce conțin grupări aminice primare sau secundare, urmată de reacția suportului activat cu enzima; adsorbția fizică sau chemosorbția enzimei pe schimbătorul macromolecular acrilic, urmată de reacția de condensare a grupelor aminice cu glutaraldehidă. Reacția de condensare a schimbătorului de anioni ce posedă grupări funcționale de etilenamină cu aldehida glutarică are loc, probabil, prin participarea uneia
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
a) sau intermoleculară (2 b). Aceste reacții joacă un rol foarte important în procesul de imobilizare a enzimelor pe suporturi acrilice din următoarele motive: consumă grupele aminice primare rămase nereacționate în procesul de imobilizare ionică a enzimei, înlăturând tendința de adsorbție specifică a preparatului enzimatic; crearea unor punți de reticulare suplimentară față de reticularea inițială ceea ce îmbunătățește 182 caracteristicile fizico-mecanice ale preparatului enzimatic [18]. b). activarea suporturilor prin reacția de condensare a grupărilor carboxilice cu carbodiimide. c). activare prin reacția de amidare
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
prezentate succint cele trei metode de imobilizare a enzimelor prin legare pe suport. După cum se vede din Figura 2, metodele de legare a enzimei pe suport insolubil se înpart în trei categorii, după natura legăturilor formate: metoda legării enzimei prin adsorbție fizică; metoda legării ionice; metoda legării covalente. Metoda imobilizării prin adsorbție Metoda adsorbției fizice de imobilizare a enzimelor se bazează pe adsorbția enzimei native pe suportul insolubil în apă. Această metodă poate cauza, sau nu, mici schimbări conformaționale ale enzimei
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
pe suport. După cum se vede din Figura 2, metodele de legare a enzimei pe suport insolubil se înpart în trei categorii, după natura legăturilor formate: metoda legării enzimei prin adsorbție fizică; metoda legării ionice; metoda legării covalente. Metoda imobilizării prin adsorbție Metoda adsorbției fizice de imobilizare a enzimelor se bazează pe adsorbția enzimei native pe suportul insolubil în apă. Această metodă poate cauza, sau nu, mici schimbări conformaționale ale enzimei native. Dacă suportul este potrivit pentru enzima ce urmează a fi
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
După cum se vede din Figura 2, metodele de legare a enzimei pe suport insolubil se înpart în trei categorii, după natura legăturilor formate: metoda legării enzimei prin adsorbție fizică; metoda legării ionice; metoda legării covalente. Metoda imobilizării prin adsorbție Metoda adsorbției fizice de imobilizare a enzimelor se bazează pe adsorbția enzimei native pe suportul insolubil în apă. Această metodă poate cauza, sau nu, mici schimbări conformaționale ale enzimei native. Dacă suportul este potrivit pentru enzima ce urmează a fi imobilizată, metoda
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
a enzimei pe suport insolubil se înpart în trei categorii, după natura legăturilor formate: metoda legării enzimei prin adsorbție fizică; metoda legării ionice; metoda legării covalente. Metoda imobilizării prin adsorbție Metoda adsorbției fizice de imobilizare a enzimelor se bazează pe adsorbția enzimei native pe suportul insolubil în apă. Această metodă poate cauza, sau nu, mici schimbări conformaționale ale enzimei native. Dacă suportul este potrivit pentru enzima ce urmează a fi imobilizată, metoda poate fi simplă și eficientă. Totuși, ea are dezavantajul
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
în: suporturi anorganice: cărbune activ, caolin, gel de silice, bentonită, etc; suporturi organice naturale: celuloză , amidon, etc; suporturi organice naturale modificate: carboximetil celuloză, dietilaminoetil celuloză, nitrat de celuloză, dextran reticulat, etc; suporturi sintetice: schimbători de anioni, schimbători de cationi, etc. Adsorbția unor enzime pe un suport insolubil în apă este dependentă de următorii factori: pH-ul mediului, natura chimică a suportului, cantitatea în proteină și activitatea enzimei inițiale, temperatura la care are loc imobilizarea. Toți acești factori au fost studiați de
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
în proteină și activitatea enzimei inițiale, temperatura la care are loc imobilizarea. Toți acești factori au fost studiați de cercetători ca: Zittle [19], James și Augenstein [20], Mc Loren și colaboratorii săi [21,22], Anderson [23], etc. Mecanismul procesului de adsorbție este foarte complicat, adsorbția enzimei pe suporturi insolubile putând fi atribuită schimbului ionic sau legăturilor fizico-chimice create prin interacțiunile hidrofobe, atracțiilor de tip Van der Waals. Aceste interacțiuni depind de natura chimică a suportului folosit pentru imobilizare [24] . Activitatea enzimei
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
enzimei inițiale, temperatura la care are loc imobilizarea. Toți acești factori au fost studiați de cercetători ca: Zittle [19], James și Augenstein [20], Mc Loren și colaboratorii săi [21,22], Anderson [23], etc. Mecanismul procesului de adsorbție este foarte complicat, adsorbția enzimei pe suporturi insolubile putând fi atribuită schimbului ionic sau legăturilor fizico-chimice create prin interacțiunile hidrofobe, atracțiilor de tip Van der Waals. Aceste interacțiuni depind de natura chimică a suportului folosit pentru imobilizare [24] . Activitatea enzimei imobilizate prin adsorbție fizică
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
complicat, adsorbția enzimei pe suporturi insolubile putând fi atribuită schimbului ionic sau legăturilor fizico-chimice create prin interacțiunile hidrofobe, atracțiilor de tip Van der Waals. Aceste interacțiuni depind de natura chimică a suportului folosit pentru imobilizare [24] . Activitatea enzimei imobilizate prin adsorbție fizică poate varia de la ”zero” la valori destul de ridicate. În unele cazuri favorabile, activitatea imobilizatului poate atinge activitatea relativă a enzimei solubile. Au fost imobilizate prin această metodă enzime ca: aminoacilaza [25], adsorbită pe un suport de acrilamidămetilenbisacrilamidă (Akrilex-P), α-amilaza
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
metilmetacrilat fin divizat [26], obținându-se un preparat cu o activitate enzimatică bună. Imobilizarea glutamatului de dehidrogenază, a tripsinei și glucoamilazei au fost realizate pe suporturi de palmitat de sepharoză [27]; lactat dehidrogenaza, alcool dehidrogenaza [28] au fost imobilizate prin adsorbție fizică pe suporturi de poli(clortrifloretilenă) . De asemenea, prin adsorbție fizică a fost imobilizată lipaza pe copolimeri de stiren divinilbenzen [29]. Metoda legării ionice Metoda legării ionice se bazează pe legarea ionică a enzimelor de suportul insolubil în apă. Legarea
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
activitate enzimatică bună. Imobilizarea glutamatului de dehidrogenază, a tripsinei și glucoamilazei au fost realizate pe suporturi de palmitat de sepharoză [27]; lactat dehidrogenaza, alcool dehidrogenaza [28] au fost imobilizate prin adsorbție fizică pe suporturi de poli(clortrifloretilenă) . De asemenea, prin adsorbție fizică a fost imobilizată lipaza pe copolimeri de stiren divinilbenzen [29]. Metoda legării ionice Metoda legării ionice se bazează pe legarea ionică a enzimelor de suportul insolubil în apă. Legarea enzimei de suport se face în condiții mai blânde în comparație cu
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
Legarea enzimei de suport se face în condiții mai blânde în comparație cu legarea covalentă. De aceea, metoda legării ionice a enzimelor pe suporturi cauzează puține schimbări ale conformației și a activității enzimelor. Tăria legăturii ionice este mai puternică decât în cazul adsorbției fizice; scoaterea enzimei din suport este posibilă numai la tării ionice mai mari sau la variații de pH. Această metodă are o serie de avantaje mărind șansele de reușită a acestor preparate: conservă aproape total activitatea enzimei; procesul de imobilizare
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]