35,844 matches
-
însă mama și pentru ea și pentru copii. Păcat ar fi sa rămîie ceva pe mine". Că precupeața e întrepridă. Face de toate. E și podăreasa la apă unui rîu, ia în antrepriza tăierea unei păduri, da bani cu dobîndă, adunînd creițar lîngă creițar, florin lîngă florin. Nu numai pentru ea. Dar, cu deosebire, pentru copii. Economiile, care se tot adună, le ține în trei ciorapi (pentru ea și cei doi copii), cu gîndul la viitor. Deși are bani, zgîrcita, nu
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
Face de toate. E și podăreasa la apă unui rîu, ia în antrepriza tăierea unei păduri, da bani cu dobîndă, adunînd creițar lîngă creițar, florin lîngă florin. Nu numai pentru ea. Dar, cu deosebire, pentru copii. Economiile, care se tot adună, le ține în trei ciorapi (pentru ea și cei doi copii), cu gîndul la viitor. Deși are bani, zgîrcita, nu dă din ei chiar si in clipe grele, cînd, totuși, s-ar fi cuvenit să cheltuiască, scoțînd banii de la ciorap
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
de comandă și de acțiuni concertate de la un pupitru unanim ascultat. Dar așa risipit cum era, exilul românesc și-a făcut auzit glasul polifonic. De curand, d-na Georgeta Filitti a făcut să apară, la Editură Enciclopedica, o ediție ce adună publicistica din exil. E vorba despre articole publicate în ziarul Vocea libertății, care a apărut, la Atena, între anii 1954-1968. Inițiativa apariției acestei publicații, în limba română, a aparținut publiciștilor greci Vasile Moussou și D.G.Petropuliadi, cu scopul de a
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
mare poet francez, aici metaforă nu e doar o simplă figură de comparație, ci un mijloc de-a crea o identitate: Gîndul și trupul tău de lup îmblînzit/ mersul și pragul pe care-l călci/ miros a ciuperci mari, albe/ adunate pe o vergea în pădure/ și copacii te găsesc de-al lor/ pietrele de rîu față ouă porumbe/ șarpele uscat pritocit între două fălii de lut/ iese copt din noi/ către o dublă realitate,/ mișuna căldură în pămînt ceresc/ focul
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
de odinioară. Nu mai există un buchet de arome critice. Există, însă, cîțiva comentatori fideli ai acestui gen de scrieri. Ei se cuvin a fi amintiți tocmai fiindcă de ani de zile fac lucrul acesta și nimeni nu i-a adunat niciodată la un loc. Acești fideli au abordat întotdeauna cărțile despre Gulag cu seriozitate și cu o patimă mai mult sau mai putin voalata de a scoate adevărul la suprafață. S-au deosebit prin stil și vîrsta, si, poate, chiar
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
frumusețea (ei, da) unui personaj cu totul aparte în literele române și despre motivele supraviețuirii sale spirituale. Toate textele despre Ovidiu Cotrus din orizontul lui 1999 sînt fațetele unei prisme ce descompune lumină lui în curcubee. O ediție care să adune laolaltă tot ce a lăsat scris eseistul și criticul literar, precum și mărturii și interpretări critice de felul celor din Orizont, s-ar cuveni alcătuită. Iar din această ediție n-ar putea să lipsească interviul pe care Nicolae Prelipceanu i l-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
din pridvorul Bojdeucii). Sau această devotată închinare, pe o trama antitetica, la statuia Luceafărului: "Privesc statuia lui Eminescu, noaptea,/ O noapte imperiala./ În preajma, iau cină tîrzie, măturătorii de stradă, bărbați și femei./ Au chipuri tăcute, imemoriale// Mai mulți șobolani se adună brusc/ în jurul statuii,/ într-un cerc conspirativ./ Încep să cînte pe trei voci,/ mai mult vociferînd:/ ăPoetul este un impostor!/ Nu descrie realitatea!/ Îl vom sfîșia, îl vom sfîrteca!a// E aproape media nopții, în Europa" (Statuia lui Eminescu, noaptea
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
pot deveni, de data aceasta măcar, simple elemente "auxiliare'. Este neîndoios ceea ce a reușit și anul acesta, Quadrienala de scenografie de la Praga, care a avut loc între 7 și 27 iunie. Organizată sub patronajul președintelui dramaturg Vaclav Havel, expoziția a adunat laolaltă artiști din 43 de țări, printre care și România. Pentru prima dată au fost prezente țări precum Africa de Sud sau Nouă Zeelandă. Quadrienala a avut 4 secțiuni: una consacrată decorului și costumului, organizată pe țări, una tematica - fiind expuse operele
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
se deschide sufletește artei sale, precum unei spovedanii laice, în nădejdea unei mîntuiri estetice. Victor Știr cultiva o poezie stranie, aptă de intensități, care se sprijină, frecvent, pe cuvinte puține, lăsînd să vibreze albul hîrtiei din jurul lor. Razele lirismului se adună în focarul textual, precum într-o lentilă, cu un efect incandescent: "Între tărmii/ poemului/ marea/ își înghite cascadele". Sau: "aceste/ cuvinte/ vii cum lumină/ fii sigur/ moarte și mate/ poartă în ele/ oricît de vii// moarte și mate!". Sau: "și
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
obscură a materiei însăși, imanenta ei enigmatic organizată, înflorita într-o grație umbroasa: "uite/ pămîntul că un melc/ cum își scoate coarnele//prin țarina reavăna/ i-o sănătate-n univers numai noi/ lirici bîjbîim// apele cresc repede/ frunză decade/ copacul adună cercuri lumești/ norii deasupra încuviințează/ trecerea toamnei// ți-ai lăsat privirea-n jos/ părul mătăsos și moale/ ispitele// totul în univers știe ce are de făcut" (Călătorie). De sub condeiul lui Luca Onul izvoraște un cu totul alt lirism, cantabil, torid-melancolic
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
știe, Hașdeu a fost și un literat. Acest despărțămînt al operei sale trebuia, și el, restituit într-o ediție critică. Misiunea și-a asumat-o dl Stancu Ilin, care, în 1986, a publicat, într-o bună ediție critică, primul volum, adunînd poezia din volume și periodice. Apoi a urmat o nedorită pauză de un deceniu, cînd dl Stancu Ilin asociindu-si-l pe dl Ionel Oprișan, face să apară, în 1996, al doilea volum, conținînd proza din volume. Din fericire, numai
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
inimoasei Veronica Lazăr. Aparițiile sale fulgurante pe ecran în chip de profesoară examinatoare sau trecătoare interogata asupra fericirii au stîrnit aplauze, meritate în primul rînd pentru extraordinară selecție. Afinitățile "lazăr"-iene i-au permis distinsei actrițe de origine română să adune laolaltă mari cineaști cu importante opere recente. Inevitabil, inaugurarea s-a făcut cu Viața e frumoasă (importat pentru rețeaua autohtonă de către New Films Internațional - România), Roberto Benigni trimițînd o scrisoare cinefililor români care l-au îndrăgit dintr-o manifestare similară
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
a fost ucis, iar Matei rămâne captiv într-o țară transformată în întregime într-o temnița. Protagonistul românului lucrează într-o mină, urmând exemplul tatălui lui. Împreună cu un prieten, plănuiește să arunce în aer sediul PCR și în acest scop adună acasă dinamita, dar este descoperit de Securitate și trimis din nou în închisoare. Eliberat la 21 decembrie l989, ia parte la Revoluție, riscându-si în repetate rânduri viața. Apoi înființează ziarul Cronică zilei prin care, speră, nu fără o anumita
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
român n-ar fi putut fi publicat înainte de ^89, ajungem la însăși structura de rezistență a acestei cărți: lumea românească interbelică, privită cu o explicită simpatie. Expoziția jubiliara ca simbol al României europenizate în timp record, cursele de cai ce adună o splendida protipendada, vacanțele la mare, vizitele în saloanele marilor familii, pensionul Notre-Dame de Sion unde învăța Adriana, sora naratorului, sunt toate elemente ale unei lumi interzise cândva și idealizate astăzi. Alexandru George, Oameni și umbre, Editura Albatros, București, 1996
Romanul prozatorului la tinerete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17861_a_19186]
-
Editură "Crater", posibilitățile de exprimare nu au mai fost limitate de prejudecăți și s-a petrecut o schimbare a spunerii discursive. Textul cîștiga în coerentă pe masura ce rostirea își depășește limitele impuse de gîndirea despre poezie, proza, eseu etc. Frazele se adună una cîte una într-un singur gest al unei povestiri care obosește pe masura ce este spusă. Una dintre caracteristicile prozei despre care scriu este un fel de oboseală care determină, permanent, ca distanță dintre autoare și text să devină un spațiu
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
dincolo mult de experiență trăită. Dar nici nu se poate contesta că biograficul ocupă, în opera lui Istrati, locuri considerabile. Regretatul Alexandru Talex, secretarul și editorul statornic al operei lui Istrati, s-a gîndit, în ultimii ani de viață, să adune într-o carte momente semnificative din viața scriitorului. Folosește, pentru asta, texte concludențe ale scriitorului dintr-o perioadă sau alta, ediția să constituindu-se că o autobiografie de un fel special. Oricum, cititorul acestei ediții (textele, cele mai multe, sînt traduse de
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
E convins că societatea capitalista e profund nedreaptă, iar așa-zisul socialism sovietic o cruntă dezamăgire. Ba, a ajuns să nu mai creadă nici în rolul artei ("artă este o escrocherie; la fel ca și omul bisericii, predică sublimul, dar adună la gologani, cît poate mai mulți"). Începe să-și traducă în românește opera (n-a terminat-o) și o publică, idee nefericită, în cea mai rau privită colecție românească ("Colecția 15 lei"), aducînd deservicii propriei opere. În martie 1933 îi
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
Continentului" o constituie Dosarul dedicat scriitorului francez Michel Houellebecq și românului sau Particule elementare care stîrnește, de un an, discuții fără precedent în lumea literară din Hexagon. (Cronicarul a citit de curînd în Le Figaro littéraire că, dacă s-ar adună tot ce s-a scris despre această carte, ar ieși un volum cu cîteva mii de pagini.) Dosarul Afacerii Houellebecq e alcătuit de oameni competenți, care au citit cartea și o prezintă cititorului român (Elenă Brîndușa Steiciuc), care au urmărit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
care am publicat în ultimii ani și am alcătuit o carte nu știu cît de necesară în care formulez îndoieli, fac constatări, îmi asum principii, nu evit mărturisirea biografica, bat cîmpii uneori. Propun acest dialog." Primele două secțiuni ale cărții adună articole din 1994, 1996, 1998 și chiar 1999. Temele sînt dintre cele mai diverse, iar caracterul, nu de puține ori urgent al avertismentelor, își păstrează actualitatea în dinamică lentă a culturii noastre: criza criticii, posibilă resurecție a anticulturii ceaușiste, pericolele
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
concert special, susținut la Köln; relativ recent concertul a avut loc în marea și moderna sală a Filarmonicii locale situată lângă impunătorul Dom, pe malul stâng al Rinului. Arhitectonica sălii este modernă. Acustica este perfectă. Îmbietoare. Pe podium sunetele se adună și sunt trimise mai departe, în mod egal, către auditori. Anual, în medie, aici au loc aproximativ 400 de concerte. Chiar și două, și trei pe zi. La o populație de un milion de locuitori. Pe aici educația muzicală - și
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
se dau în grijă cei ce mor.// Apoi începe să ne doară capul/ De crinii de pe ei și rînd pe rînd/ Ne-ndepărtăm de flăcările-albastre. Cîntînd pentru întoarcerea-n pămînt.// Gropari tocmiți pe capete de mort/ La potrivita vreme se adună/ Și-i lasă-n gropile în care-au fost/ Și pun pe ei o lespede mai bună" (Obicei). Dar instrumentul morții e, de regulă, cruzimea, care n-ar putea fi ocolită decît în chip artificios. Cruzime e și Erosul al
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
celor doi poli, norvegianul Roald Amundsen și americanul Frederic Cook (ultimul dezmințit totuși de Robert Peary). Această expediție este prima din lume cu un echipaj științific internațional și de asemeni prima care iernează dincolo de Cercul Polar de Sud. Ea va aduna un material științific imens, va descrie zone necunoscute, va face numeroase descoperiri și precizări în domeniile florei și faunei polare. Contribuția naturalistului expediției este, într-un asemenea context, determinantă. Materialele pe care el le colectează vor fi studiate, la întoarcere
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
că întreaga responsabilitate pentru ce se publică într-o gazetă revine conducerii acesteia. Numai că revista "22" are - și a avut de la bun început - un statut special. Ea s-a născut ca un "buletin" al unui grup de intelectuali bucureșteni adunați sub sigla Grupului pentru Dialog Social. în această situație, cititorul era obișnuit să găseacă acolo pozițiile membrilor grupului - personalități marcante ale vieții publice -, fără să fie șocat că părerile exprimate nu coincideau întotdeauna sută la sută cu ideologia afirmată a
Taifun în Calea Victoriei, 120 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17224_a_18549]
-
apariție, revista de dialog cultural Est-Vest-CONTINENT, editată de Centrul de Studii și Analize Suceava (redactori: Constantin Pricop, Florian Bratu și Constantin Severin) confirmă buna impresie lăsată de numărul inaugural: o publicație academică sobră, de aproape 300 de pagini A4, ce adună colaboratori valoroși, în special universitari, din toată țara (în acest număr, între mulți alții, Adrian Marino, Nicolae Balotă, Irina Mavrodin, Codrin Liviu Cuțitaru, Magda Jeanrenaud, Radu Andriescu, Elena-Brândușa Steiciuc). Predomină critica și teoria literară, dar nu sînt neglijate nici literatura
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
Hotar și era intens preocupat de cariera sa; bătrînul critic îi oferă sfaturi utile și protectoare. Pe vremuri, scria, un tînăr critic începea prin a scrie articole de întîmpinare despre cărți, căpăta o rubrică și, apoi, după un timp, le aduna într-un volum. Azi, cînd revistele s-au împuținat, "trebuie schimbată tactica: direct la volum. E și așa greu, dar barem rezultă ceva." Astfel de mărturisiri și îndemnuri trebuie să fi fost binefăcătoare pentru un tînăr critic, înfundat într-un
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]