1,552 matches
-
22 de clustere simptomatice, care conduc la 12 dimensiuni ale funcționării maladaptative ale personalității. Acestea sunt investigate cu un instrument de autoevaluare - Snap (Clark, 1993Ă - și sunt raportate la trei factori de înalt ordin, sugerați de Westen (1999Ă: afectivitatea negativă, afectivitatea pozitivă și constrângerea. Siever și Davis (1991Ă sugerează o co-ocurență între tulburările de personalitate și tulburările Axei I, în ideea că nu există granițe semnificative între cele două axe. Se caută și se sugerează un continuum între fiecare categorie de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Pe de altă parte, la o analiză mai atentă, ansamblul trăsăturilor anormale de bază apare ca tinzând să se organizeze în puține clase sau clustere de mare generalitate (Widiger, 2005Ă. Toate sistemele dimensionale cuprind un domeniu de tipul extroversiei sau afectivității pozitive. Un alt domeniu comun este cel al agresivității, al relațiilor interpersonale antagoniste, dissociale. Sistemele care nu reprezintă bine un astfel de domeniu nu au elaborat scale pentru a-l identifica. Tot de mare generalitate mai sunt: domeniul constrângerii, compulsivității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
exasperării și a furiei la ceilalți prin testarea continuă a loialității și o preocupare intruzivă și inchizitorie față de eventualele motive ascunseă. Într-un mod asemănător cu disfuncția relațiilor interpersonale ar trebui comentate - susține Millon - și alte aspecte, cum ar fi afectivitatea, percepția, gândirea, controlul impulsurilor etc. De fapt, autorul pledează pentru descrierea unor „tipuri ideale” cât mai pure și orientative. Căci, susține el, oricum aceste tipuri sau prototipuri trebuiesc completate cu subtipuri care sunt sugerate de practică și care ar rezolva
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a tulburărilor de personalitate mult mai detaliat decât sistemele categoriale prototipice. Totuși, este în continuare loc pentru perspective analitice mai nuanțate care să îndepărteze ambiguitatea, aspectul vag și neprecis al multor evaluări. Vom comenta câteva aspecte. Când se vorbește de afectivitate nu se face totdeauna distincție între emoții, dispoziție afectivă, atitudine afectivă, față de altul și față de sine, și sentiment. Dragostea, ura, ignorarea sunt diferite de euforie, anxietate, iritare, apatie, precum și față de bucurie, spaimă, furie, areactivitate. Afirmarea „instabilității afective” ar trebui să
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ceva constant, care dăinuie dincolo de circumstanțe, putând implica zona intimă a subiectului. Când se comentează perturbarea relațiilor interpersonale la cei cu tulburări de personalitate se cere precizat la care aspect al acestora se face referință și în ce corelație cu afectivitatea și/sau impulsivitatea. Etichetarea unei persoane ca prezentând o tulburare de personalitate și plasarea ei într-o categorie prototipică este un demers exterior ce se plasează la nivelul impersonal al statisticii. Evaluarea ei mai detaliată, prin diverse sisteme dimensionale, poate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
părere despre sine, crescut potențial agresiv, impulsiv-explozive și lipsă a fricii. Manifestarea față de alții e deseori agresivă, violentă în diverse modalități, uneori cu tendința de a batjocori și umili. Psihopații manifestă deseori ură, ostilitate, sunt suspicioși dar și lipsiți de afectivitate și empatie. Se mai notează lipsa remușcării și responsabilității. Această descriere - precum și utilizarea unor epitete asemănătoare - acoperă domenii precum: atitudinea față de sine și de alții, afectivitatea relațională, acțiunea negativă asupra altora în sens de agresivitate, manipulare, chinuire, lipsa dimensiunii morale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
batjocori și umili. Psihopații manifestă deseori ură, ostilitate, sunt suspicioși dar și lipsiți de afectivitate și empatie. Se mai notează lipsa remușcării și responsabilității. Această descriere - precum și utilizarea unor epitete asemănătoare - acoperă domenii precum: atitudinea față de sine și de alții, afectivitatea relațională, acțiunea negativă asupra altora în sens de agresivitate, manipulare, chinuire, lipsa dimensiunii morale. În jurul acestor caracteristici se poartă o serie de discuții și se fac comentarii. Se poate pleca de la o schemă. Tablou schematic standard al caracteristicilor psihopatului Dispoziția
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
absența bucuriilor vârstei prin satisfacția reușitei. Dar frustrarea afectivă îl secătuiește lăuntric, resursele lui de emotivitate fiind și așa scăzute. Poate că romanul cu pretenții psihologice Om (1936) nu va fi fost doar urmarea unui pariu literar. Blocajul sau carența afectivității, puse în seama personajului feminin, constituie tema lui de profunzime. Patetizările neconvingătoare și ifosul filosofării artificializează însă un discurs narativ de o insuficientă performanță analitică. Un dram de poezie ar fi în evocarea toamnelor bucureștene. Anotimp care împânzește un abur
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
ori familiale, retrospective biografice. Problematica investigată este cea a individului: împlinirea, calitatea morală, suferința, sacrificiul, căutarea fericirii într-un cuvânt. Discursul romanesc e centrat pe rutina cotidianului, pe gesturile mărunte, îndărătul cărora sunt depistate - și interpretate - chestiunile esențiale ale existenței: afectivitatea, preocuparea pentru realizarea profesională și, în general, umană (în versiunea eroismului nespectaculos și negrandilocvent, eroismul banalului), preocuparea pentru onoare, pentru demnitate, vocația pentru sacrificiu, dorința fiecăruia de a fi recunoscut, iubit și prețuit. Acest inventar sentimental și ideatic - depistabil la
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
prematur, în urma unui accident. O selecție din critica sa apare postum, sub titlul Basoreliefuri (1977). Alte două volume de nuvele, Umbrele iubirii și Sărutul, au rămas în manuscris. În proza de început, C. se lasă copleșit, ca mulți debutanți, de afectivitate și elan juvenil, stări de care nu se va debarasa complet nici în romanul Logodna, în pofida unei vizibile maturizări. Centrată pe aceeași temă a erosului generator de suferințe, cartea are carențe de compoziție, precum și o anume lipsă de consistență, pe
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
o altă lucrare clasică a psihologiei americane: The Measurement of Intelligence. În 1932 și-a sistematizat ideile și orientările asupra învățării în The Fundamental Laws of Learning. Ultima mare lucrare, apărută în 1935, expunea cercetările lui Thorndike asupra motivației și afectivității: The Psychology of Wants, Interests and Attitudes. Lucrarea conținea și o revizuire a „legilor învățării” din rândul cărora Thorndike repudia „legea exercițiului”. În 1931 a publicat o colecție de eseuri intitulată Human Learning. În semn de respect, în 1949, colegii
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
repudiat însă și pe „făuritorii de liste” - care se străduiau să inventarieze gama uriașă de motive și interese umane; pe „animalizanți” - care încercau să reducă motivația umană la un set de instincte fundamentale; pe „biologizanți” - care încercau să derive atât afectivitatea, cât și motivația din mecanisme ale adaptării și supraviețuirii. El considera că problema motivației umane nu este bine pusă și că toți acești cercetători se orientează într-o direcție eronată. După Guthrie, această problemă constă în „înțelegerea surselor activității umane
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
dar uneori și explicit, că disonanța cognitivă este un fenomen natural, o caracteristică originală a lumii umane. Din subcapitolele anterioare s-a putut deduce că el a realizat o teorie psihologică a cunoașterii și învățării, fundamentând-o pe realități ale afectivității umane. Formulările sale voit pozitiviste nu pot estompa această credință nemărturisită după care raporturile omului cu semenii și cu lucrurile au o componentă emoțională și pulsională „inextricabilă”. În 1957 a formulat două ipoteze centrale (de fapt, teze!) ale disonanței cognitive
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cu care se confruntă familia contemporană merg de la rupturi afective, separări pe anumite perioade de timp, la divorț, parcurs marcat de numeroase schimbări și în privința exercitării rolurilor în familie (fie supraîncărcarea unui partener, fie degrevarea de sarcini a altuia), scăderea afectivității, a comunicării între parteneri, deteriorarea relațiilor dintre cei doi soți prin manifestări agresive fizice și/sau verbale, schimbarea valorilor tradiționale ale familiei. Toate aceste efecte își amplifică influența atunci când în cuplurile respective există și copii. Nu numai că procesul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
procedăm conform rutinei creată în cadrul serviciului și s-a terminat!); gândirea normativă (judecarea unui caz conform propriilor norme și valori, izvorâte din normele și valorile comunității în care trăiește intervenientul). Aceste mecanisme defensive sunt puse în funcție la profesioniști, de afectivitatea necontrolată, reactivă la situația de abandon și suferință în care se află copilul față de care ei au responsabilitatea de a-l proteja. Mecanismele defensive ale intervenienților pot sta la baza unei violențe mai mult sau mai puțin disimulate în relația
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
odată cu progresele înregistrate în descifrarea mecanismelor neurofiziologice implicate. Astfel, prin descoperirea neuropeptidelor și a aportului lor informațional major, concepția despre psihismul prenatal s-a scientizat suplimentar. Este vorba de acei aminoacizi ce orchestrează dinamica emoțională și constituie liantul dintre corp, afectivitate și gândire. C. Pert (1999) a identificat prezența unor receptori neuropeptidici, chiar și la fetus, ca urmare, fluxul neuropeptidic matern ajunge la copilul nenăscut, generând trăiri similare. Evoluând în aceeași descendență ideativă, D. Goleman (2001), în consens cu opinia unei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de părinți, nu au nici un fel de reacții, spre furia părinților. Se comportă ca și când nu ar fi acolo în momentul bătăii. Nivelul III mecanisme nevrotice 1. intelectualizarea, izolarea ideilor de emoții: dorințele instinctive sunt gândite formal, în termeni lipsiți de afectivitate și nu se acționează conform lor. Ideea este în conștient, dar sentimentele lipsesc; 2. reprimare (refulare): apare ca o naivitate inexplicabilă, o lipsă de memorie, scăderi de conștientizare a impulsului venit de la anumite organe de simț care creează o problemă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
interacțiune socială -Cum să fac cereri? -Cum să-mi exprim nevoile? -Încrederea și respectul față de ceilalți. -Înțelege-mă și acceptă-mă! -Eu și ceilalți - roluri, reguli, responsabilități. -Grupul. Presiunea negativă a grupului. -Presiunea grupului și comportamentul asertiv - pasiv - agresiv. 4. Prevenirea afectivității negative -Emoții pozitive - emoții negative; -Exprimarea emoțiilor; -Emoții - imaginea de sine - comportament. 5. Învățarea în școală -Surse de motivație pentru învățare; -Fazele învățării; Rolul atenției în învățare; -Tehnici de studiu individual; -Cum învăț eficient la obiectul preferat? -Scrisul și cititul
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
național. N-aș vrea să judecăm afectiv politica externă. Laurențiu Ciocăzanu: Deci vreți să spuneți că francezii nu sunt supărați. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, nu, nu... Și am să merg chiar și mai departe decât dumneavoastră. În politica externă nu există afectivitate. În politica externă există numai interes național și, dacă vreți să judecăm așa, atunci acceptați că, aidoma oricărei politici, ea este, în felul ei, cinică. Noaptea decisivă a Turciei Ovidiu Nahoi: În Europa se discută mult despre un subiect care
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
tiparului romanul Mă numesc Alzheimer, subiectul abordat, terifianta boală omonimă, fiind o premieră, cel puțin în literatura de limbă română. Protagonist multiplu în acest peisaj israelian este femeia, cu pliurile sufletului ei fragil și deopotrivă eroic, resemnat și clocotitor de afectivitate, grevat uneori de frustrare, gelozie și nesăbuință, bucuros de minuni revelatoare, neînfricat în fața incurabilului și a morții. Peisajul israelian nu înseamnă doar Mediterana, grădini răsărite-n deșert, șosele fără cusur, cocotieri, palmieri și portocali, Beer-Sava, Tel Aviv, cartiere de lux
Portrete în mișcare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12532_a_13857]
-
atît de mare finețe, ceremonialul creației sale nu este unul prometeic, măreț și inhibant pentru privitorul neprevenit. Forța lui ieșită din comun nu este consecința vreunei retorici copleșitoare, ci rezultatul direct al unei mari capacități de concentrare și al unei afectivități profunde și discrete. Brâncușian matur și responsabil în gîndirea formei, fie că este solidar, fie că este polemic față de lumea lui Brâncuși, Peter Jacobi este interesat, în egală măsură, de suprafață și de volum, de stabilitate și de mișcare. Și
Peter Jacobi - schiță pentru un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11350_a_12675]
-
și la birou; într-un univers despuiat de orice raport afectiv se mișcă greu, le vine greu să se împlinească. Această slăbiciune le face să sufere, paginile „psiho“ din Marie-Claire le-o amintesc mereu: ar fi mai bine să separe afectivitatea de profesie; însă femeile nu pot, iar paginile „mărturii“ din aceeași Marie-Claire o dovedesc permanent. Trecînd pe lîngă Rouen, m-am gîndit iar la istoria tatei. Marea descoperire a căpitanului Chaumont era că Aișa întreținuse cu tata „raporturi intime“. Accidental
Michel Houellebecq - Platforma () [Corola-journal/Journalistic/13645_a_14970]
-
sunteți dascăl. Cum împăcați sensibilitatea artistului cu exigența pedagogului? Ana VALKAY:Nu vă vine să credeți cât de bine se împacă sensibilitatea cu exigența. Ce s-ar face un balerin fără grijă, strictețe, pretenție față de execuție, sau pedagogul fără sensibilitate, afectivitate? Un profesor de balet, după cum îi spune și numele, este atât artist cât și pedagog. Sensibilitatea artistului îl ajută să dezvolte starea de empatie cu elevii săi, iar exigența pedagogului îl ajută să recepteze valoarea actului artistic și să o
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
asociate ...................................................... ............................................................................ Dezvoltarea senzorial - perceptivă ......................................... ............................................................................ Nivelul dezvoltării psihomotricității ..................................... ............................................................................ Nivel de dezvoltare intelectuală (Vârsta de dezvoltare, Coeficient de dezvoltare) - se precizează testul/proba psihologică folosită I. Gândirea (inclusiv nivelul operațional) ................................. ............................................................................ II. Memoria ................................................................ ............................................................................ III. Atenția ............................................................... ............................................................................ Nivelul I de cunoaștere Imaginația ................................................................. ............................................................................ Limbajul și comunicarea .................................................... ............................................................................ Afectivitate ............................................................... ............................................................................ Motivație .................................................................. ............................................................................ Temperament ................................................................ ............................................................................ Voința ..................................................................... ............................................................................ Atitudini .................................................................. ............................................................................ Aptitudini ................................................................. ............................................................................ Nivelul maturizării psihosociale ........................................... ............................................................................ Profilul psihologic ........................................................ ............................................................................ Recomandări psihologice .................................................... ............................................................................ ............................................................................ Data ................................................. Semnătura psihologului ............................... Semnătura șefului de serviciu ........................ Anexa IX Dosar nr. .......................................... Data înregistrării.................................. Numele profesorului/psihopedagogului ............... Șef serviciu ....................................... MODEL DE FIȘA PRIVIND TRASEUL EDUCAȚIONAL Nume ................ Prenume ....................... Vârsta............... Grădinița
GHID din 19 mai 2003 pentru evaluarea copilului cu dizabilităţi ��i încadrarea într-un grad de handicap*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152876_a_154205]
-
asociate ...................................................... ............................................................................ Dezvoltarea senzorial - perceptivă ......................................... ............................................................................ Nivelul dezvoltării psihomotricității ..................................... ............................................................................ Nivel de dezvoltare intelectuală (Vârsta de dezvoltare, Coeficient de dezvoltare) - se precizează testul/proba psihologică folosită I. Gândirea (inclusiv nivelul operațional) ................................. ............................................................................ II. Memoria ................................................................ ............................................................................ III. Atenția ............................................................... ............................................................................ Nivelul I de cunoaștere Imaginația ................................................................. ............................................................................ Limbajul și comunicarea .................................................... ............................................................................ Afectivitate ............................................................... ............................................................................ Motivație .................................................................. ............................................................................ Temperament ................................................................ ............................................................................ Voința ..................................................................... ............................................................................ Atitudini .................................................................. ............................................................................ Aptitudini ................................................................. ............................................................................ Nivelul maturizării psihosociale ........................................... ............................................................................ Profilul psihologic ........................................................ ............................................................................ Recomandări psihologice .................................................... ............................................................................ ............................................................................ Data ................................................. Semnătura psihologului ............................... Semnătura șefului de serviciu ........................ Anexa IX Dosar nr. .......................................... Data înregistrării.................................. Numele profesorului/psihopedagogului ............... Șef serviciu ....................................... MODEL DE FIȘA PRIVIND TRASEUL EDUCAȚIONAL Nume ................ Prenume ....................... Vârsta............... Grădinița
GHID METODOLOGIC 5 mai 2003 pentru evaluarea copilului cu dizabilit��ţi şi încadrarea într-un grad de handicap*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152921_a_154250]