3,869 matches
-
În marea lor majoritate, din cercurile nomeclaturii ceaușiste, promovate În anii ’60 și rămase În funcție până la prăbușirea regimului. Ocupând funcții pe linie de partid sau În Securitate, ele s-au remarcat prin participarea activă la propaganda regimului și prin afinități cu național-comunismul promovat de Nicolae Ceaușescu. În afara președintelui de onoare al PSM, Constantin Pârvulescu, actele de disidență ale acestor elite au fost aproape nule. Din perspectiva raportării lor la trecutul comunist, toate cele trei partide s-au caracterizat printr-un
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
proiecte privind societatea informațională, elaborate de Uniunea Europeană, să se elimine acest efect prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor informaționale<footnote D.C. Korten, Corporațiile conduc lumea, Editura Antet, București, 1997. footnote>; ruinarea vieții de familie sau a afinităților de grup prin izolare și continuă căutare de mai bine, pentru dobândirea de noi și cât mai multe cunoștințe, inclusiv amenințarea vieții private<footnote J. Naisbitt, Megatendințe. Zece noi direcții care ne transformă viața, Editura Politică, 1989. footnote>; stres crescut
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
postsimboliști români din primele decenii ale veacului al XX-lea. S-a vorbit și despre descendența sa din G. Topîrceanu, legat de modul de a produce „suprarealitatea afabilă, plutitoare, plină de deliciile spiritului îndulcit, melancolizat” (Gh. Grigurcu); s-a remarcat afinitatea dintre o Elegie din volumul de debut („O, vechi și dragi bucătării de vară, / Simt iar în gură gust suav de-amiază / Și în tristețea care mă-nconjoară / Din nou copilăria mea visează: / Ienibahar, piper prăjit pe plită, /Pești groși
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
se pot percepe și ecouri din M. Blecher, dar și din poezia „dinamitardă” a „generației războiului”, îndulcite însă, acestea din urmă, prin fixarea în derizoriu și parodie. Ca și, fără îndoială, „trimiteri” la Tudor Arghezi și Ion Barbu. Totuși, aceste afinități ori coincidențe nu dau seama integral de panoplia și maniera poetului, din care răzbat incontestabil accente goliardice, uneori villonești, mai ales în nerușinat-candidele epitalamuri, irmoase ori invocații erotice. Oricum, nu în asemănări ori filiații stă valoarea poeziei lui, ci în
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
lui B., subsumabilă filosofiei culturii, este polarizată de căutarea originilor, omologând în plan istoric nostalgia esențelor. „Ideea thracică”, figură matricială a spiritualității naționale, a „preformat” elementele frumosului românesc, imprimându-i „stilul pământului”, în timp ce ideea romană și cea bizantină, selectate prin afinitate, i-au determinat și precizat caracterele. Expresie a „sufletului colectiv”, definit prin sentiment cosmic, ataraxie și idealism, creația autohtonă manifestă echilibrul senin în care se rezolvă, sub semnul melancoliei, tensiunea dintre „un mit ceresc” și „un mit al pământului”, ambele
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
chiar dacă inspirația e circumscrisă sferei tradiționale; o manieră evocând, pe-alocuri, gestul ironic sau autopersiflant, prin care mai adesea își asumă sau înfruntă lumea poetele din spațiul pravoslavnic. Poeta exersează un răstimp - menționabil - și comentariul critic, deconspirându-și gustul, preferințele, afinitățile, într-o deplină acceptare a obsesiilor spirituale. Un număr însemnat de tălmăciri din Baudelaire rămase de la C. Z. Buzdugan apar antologate de B.-H. în 1942. Lasă ea însăși câteva traduceri (remarcate), din François Villon, Paul Valéry, Petöfi, Robert Browning
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
79-84; Raicu, Structuri, 74-81; Balotă, Umanități, 368-377; Andriescu, Disocieri, 177-183; Șuluțiu, Scriitori, 91-120; Șt. Aug. Doinaș, Orfeu și tentația realului, București, 1974, 167-178; Melania Livadă, Inițiere în poezia lui Blaga, București, 1974; Piru, Poezia, I, 44-57; Mircea Vaida, L. Blaga. Afinități și izvoare, București, 1975; Micu, „Gândirea”, 20-206, 217-220, 363-457, 839-857, 905-931; Negoițescu, Engrame, 10-13; Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii, Timișoara, 1975; Bălan, Artă, 121-130; Tașcu, Incidențe, 127-134; Dorcescu, Metafora, 83-98; Zalis, Tensiuni, 28-37; Cristea, Domeniul, 49-65; Pop, Transcrieri
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
președinte. Așa s-a Întâmplat și cu Adrian Năstase. Au mai fost și alții care au mers În această direcție. Ioan Talpeș, de pildă. Grație cărții de convorbiri cu Ion Iliescu, m-am aflat o vreme aproape de centrul puterii. Grație afinităților mele intelectuale și ideologice, m-am aflat destul de aproape de centrul puterii În perioada Constantinescu. Așa se face că am cunoscut foarte mulți dintre consilierii celor doi președinți. Este frapant cazul lui Octavian Știreanu, redactor-șef al cotidianului Azi În perioada
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
aspirațiile sale imperiale. Vladimir Tismăneanu: În mod cert este vorba de așa ceva. Cred că „partida rusă” din clasa politică românească a fost și este În pierdere de teren, deși nu lipsește complet. În presa română s-a scris mult despre afinitățile În direcția Estului pe care le-ar fi avut un fost șef de administrație prezidențială, generalul Vasile Ionel. Sub nici o formă nu vreau să folosesc ideea că cineva ar fi agent, mă feresc de acest tip de acuzații, pentru că ele
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și Virgil Măgureanu. Între aceștia exista o relație conflictuală atât de puternică, Încât, deși lui Ion Iliescu nu-i place să tranșeze, a fost obligat să o facă. Și aici au apărut relații conflictuale, nu cred că au fost profunde afinități cu șeful administrației prezidențiale când În același timp exista și microguvernul de la Cotroceni, așa cum pe vremuri existau la Comitetul Central secții care controlau ministerele. Mircea Mihăieș: Secretarul partidului era peste ministrul de ramură. Vladimir Tismăneanu: Așa a fost ani de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
momentul de față de realism politic, de pragmatism, de reconfigurări ideologice, dar nu În sensul ideologiilor tari. Cum spuneam și la conferința la care am fost Împreună aici, la Washington, este nevoie de redesenarea unor aliniamente nu neapărat ideologice, a unor afinități. Am aici un editorial al lui David Brooks din The New York Times, despre cât de puternic este partizanatul care precedă cunoașterea politică. Or, În prezent avem de-a face cu o stare extrem de incoerentă. A spune „sunt contra ceva” nu este suficient
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
poezii inedite ale lui Ștefan Petică, privit ca un însemnat reprezentant al simbolismului românesc, din nefericire dispărut prematur (Cântece de seară, Între luptă și vis), și, de asemenea, versurile unor poeți minori, dar având toți, mai mult sau mai puțin, afinități cu orientarea simbolist-modernistă: Ion Amaru, N. Țintă, Agatha Grigorescu, G.D. Apostol, Mihail D. Stamate, I. Negură, Gh. Ionescu, Eugeniu Ștefănescu-Est, Ed. Sbiera. Deși privilegiază lirica, revista acordă suficient spațiu și prozei. În paginile ei apar pentru prima oară principalele scrieri
ATENEUL CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285486_a_286815]
-
stă cu „porțile vraiște”, „taina cunoașterii s-a pierdut”, „cunoștințele se vând pe tarabe populare” etc.) și, într-o ordine mai concretă, tabloul apocaliptic al spulberării trecutului în Bucureștii demolărilor. Viziunea este orwelliană - o distopie lirică având, pe teren românesc, afinități cu claustrul și regresiunea bacoviană. „E frig la ultimul etaj,/ e frig în Utopia”, ca și în Orașul Bacovia - titlu emblematic pentru această utopie negativă. „Bocet”, „priveghi” (noțiuni resemantizate în spiritul noii viziuni), „noapte”, „gheață”, „Fundătura”, „Frica” se instituie în
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
din anturajul său, o bună și riguroasă documentare. Ar mai fi de adăugat că portretul suportă cele mai diverse abordări: poate fi neutru, liric, ironic sau șarjat. Iată un memorabil și inegalabil portret în cheie ironică: N. Iorga avea multe afinități cu smeul din poveste. După cum buzduganul acestuia își preceda stăpânul izbind în poartă, în ușă, pentru a se așeza apoi singur în cui, tot astfel glasul profesorului Iorga se auzea indistinct pe scări și pe culoare, înainta intensificându-se viforos
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
materialitatea tangibilă. Năzuința către transcendență găsește o împlinire cu reverberații foarte concrete (setea de informare, oportunitatea de a cumpăra ceva, interpelarea operativă a unei competențe care te interesează etc.); ivirea unui nou tip de sociabilitate, mult mai eterate, bazată pe afinități autentice și mare încredere, ce poate suplini carențele sociabilității reale (stringența contiguității spațiale, rutina și plictiseala unei cognoscibilități forțate etc.). Fiecare pas sau fațetă a virtualizării apropie pe om de realitate și de adevăr. Departe de a construi un spațiu
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
care mă asaltează activând, totodată, sistemul de date preexistente. Fondul latent, de detecție a noului, are o mare importanță în învățare. Cunoștințele deja stocate mă vor ajuta să absorb și să interpretez noile date într-un anumit fel. Există o afinitate, un anumit izomorfism dintre cunoașterea explicită și cea implicită, în sensul că de calitatea implicitului va depinde calitatea cunoașterii explicite. Edificiul cognitiv al persoanei este autoorganizant. Un individ „deștept” are toate șansele să-și accelereze știința într-un ritm mult
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
identifică următoarele trăsături ale comunității virtuale: relații preferențiale pe bază de aceleași interese simbolice (fiind independenți de mediul geografic și de distanțele fizice, actorii aderă conștient și independent la o serie de valori, prin regruparea după orizonturile de interes și afinități); un anumit nivel de interactivitate (participarea prin discuții prin e-mail asupra unor subiecte); comunicare sincronică (dialogul în timp real permite indivizilor dezvoltarea unor relații spontane, încărcate de emoții, de „naturalitate”); diversitate a participanților (emergența unei comunități virtuale presupune interacțiunea unui
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de a se implica și de a fi actor. La nivelul internetului, subiecții sunt în același timp emițători și receptori, autonomi în ceea ce privește derularea activităților, consumarea timpului, alegerea locurilor de accesare. Cultura de tip internet deschide calea comunităților virtuale, realizării unei afinități și solidarități autentice dintre cunoaștere și purtătorii acesteia. Internetul facilitează accesul imediat la un referențial de cunoaștere de ultimă oră, livrat din mai multe direcții, uneori autorizat sau validat. Și elevii, și profesorii s-au obișnuit cu acest mediu, au
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
suport scris (unități de curs sau cursul întreg), fie prin apelul la tehnicile electronice și informatice (telefonia, televiziunea, internetul etc.); - flexibilitatea sau relativizarea grupului de învățare, datorate interacțiunilor continue sincrone sau asincrone dintre educatori și educați, prin restructurarea permanentă (în funcție de afinități, interese, posibilități etc.) a grupului educațional de referință; - realizarea unei interactivități imediate sau amânate, în funcție de calitățile medierii (în cazul teleconferinței, interactivitatea este imediată, pe când în cazul textului scris, aceasta este amânată). Conținutul instructiv care este livrat trebuie să fie astfel
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
damnare și mântuire. Portrete ale celui deal doisprezecelea ucenic de-a lungul istoriei Păcatul Împotriva Duhului Sfânt: incursiune biblică și patristică Ce pierdem ignorând literatura apocrifă? Călătorii apocaliptice În jurul insulei Patmos Mitul Îngerilor căzuți Traducerea Septuagintei În românește Dumitru Stăniloae, afinitățile și idiosincraziile sale patristice Teologie și patristică În catolicismul secolului XX: pagini din jurnalul intim al Bisericii, când nu mai avea șaptesprezece ani Addenda „Iuda Iscariotul, până ieri diavol, acum, frate de cruce al lui Isus!” „Biblia nu se apără
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Septuagintei, ci de inserarea acesteia În marea și bogata tradiție exegetică a Părinților, dat fiind că apartul de note conține numeroase trimiteri la tradiția patristică a Bisericii. (apărut și În România literară nr. 10-11/2004) PAGINĂ NOUĂ 8. Dumitru Stăniloae, afinitățile și idiosincraziile sale patristice I Dumitru Stăniloae (1903-1993) face parte, incontestabil, din acea pleiadă de teologi prestigioși al căror renume nu Încetează să sporească nici după moarte. I-au fost consacrate numeroase lucrări, Începând cu volumul omagial apărut În anul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
tot Între 1990-1991 primele zece volume au fost rapid și, trebuie spus, destul de prost reeditate, cu sute de greșeli de ortografie și neaduse la zi din punct de vedere istoriografic. Dionisie vs. Pseudo-Dionisie Să revenim acum la titlul acestui studiu: „afinități și idiosincrazii patristice”. Unul dintre autorii preferați ai lui Stăniloae este Pseudo-Dionisie Areopagitul. Îl cunoștea din tinerețe, Însă abia mult mai târziu, În ultimii ani ai vieții, a făcut o traducere foarte frumoasă, amplu comentată, a corpusului dionisian. Cartea, apărută
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lui S. Bărnuțiu. Fără să fie propriu-zis un comparatist, are preocupări constante de literatură comparată, cercetând literatura română în contextul mai larg al „istoriei literaturii generale”. Condus de premisa că un artist nu se lasă înrâurit decât datorită unor puternice afinități artistice ori ideologice, el a restrâns aria investigațiilor la acei scriitori străini care puteau oferi elemente de atracție, din acest punct de vedere, pentru un scriitor român. Plecând, bunăoară, de la pregătirea și preferințele lui Barac, el a reușit să descopere
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
s-a arătat niciodată un gazetar grăbit în concluzii, mai ales când s-a referit la operele literare. T. Maiorescu și C. Dobrogeanu-Gherea i-au fost mentori recunoscuți, fără ca el să se situeze cu totul de partea unuia dintre ei. Afinitățile ideologice l-au impulsionat să scrie mai frecvent despre principiile criticii gheriste, însă cu anumite obiecții. B. nu s-a considerat, el însuși, un critic literar, ci doar un cititor oarecum avizat și privilegiat în a-și putea exprima opiniile
BRANISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
special de operele „deschise”, ce lasă locul unor interpretări multiple. Din chiar acest prim volum se conturează preocupările constante ale carierei viitoare: interesul pentru opera lui Swift, din care vor rezulta o ediție critică și o teză de doctorat, și afinitatea pentru opera lui James Joyce, în legătură cu care aduce și un element inedit, dacă nu chiar spectaculos. Astfel, mergând cu scrupul detectivistic pe urma unui sumar indiciu literar, eseistul dovedește că Joyce pornea în toate componentele scrisului său de la realitate: cartea
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]