3,174 matches
-
județul Hunedoara), Almășeni (o „văiugă“, afluent de dreapta al Băișoarei), Almăj (sat în județul Dolj), Almăjel (sat în județul Dolj), Depresiunea Almăjului (în Munții Banatului), Munții Almăjului (în Banat), Țara Almăjului (în Banat), Hălmagiu (sat în județul Arad), Hălmașu („vîlcea“, afluent de dreapta al pîrîului Ilișua), Hălmăcioaia (sat în județul Bacău), Hălmăgel (pîrîu, afluent de stînga al Băneștilor și sat în județul Arad), Hălmăjanu (deal pe lîngă Cărand). Apelativul maghiar alma („măr“) explică, direct sau indirect, toate aceste toponime. Alma este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
județul Dolj), Almăjel (sat în județul Dolj), Depresiunea Almăjului (în Munții Banatului), Munții Almăjului (în Banat), Țara Almăjului (în Banat), Hălmagiu (sat în județul Arad), Hălmașu („vîlcea“, afluent de dreapta al pîrîului Ilișua), Hălmăcioaia (sat în județul Bacău), Hălmăgel (pîrîu, afluent de stînga al Băneștilor și sat în județul Arad), Hălmăjanu (deal pe lîngă Cărand). Apelativul maghiar alma („măr“) explică, direct sau indirect, toate aceste toponime. Alma este o toponimizare prin conversiune a acestui apelativ; Almaș toponimizează, tot prin conversiune, apelativul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
așadar Almásovó, în care finalul devine ău (ca în erdő-ovó, „paznic de pădure“ > ardău), iar ș transformat în s prin analogie cu alte nume terminate în -său (Otăsău, Beregsău etc.). Ampoi Este numele unui rîu lung de 57 de kilometri, afluent de dreapta al rîului Mureș. Prin polarizare, s-au format Ampoița (pîrîu și sat), Calcarele de la Ampoița (rezervație geologică), Cheile Ampoiței și Pietrele Ampoiței. Hidronimul continuă, foarte probabil, anticul Apullum, care desemna un oraș pornind de la numele tribului apulli, care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
unei mănăstiri, adjunctul abatelui“ < lat. ecleziastic praepositus (Proștea Mică, Proștea Mare); din magh. remete, „pustnic, sihastru, călugăr“ (Remetea, Remeți, Rimetea, Rîmeți). Amaradia Este numele unui rîu lung de 106 kilometri, cu o suprafață a bazinului de 870 de kilometri pătrați, afluent de stînga al Jiului. Prin polarizare, de la acesta, au fost create: Amărăzuia (afluentul său, lung de 23 de kilometri). Amaradia Pietroasă (pîrîu de 41 de kilometri, afluent al Jiului), Dealul Amaradiei (în Pie montul Oltețului) și Șesul Amaradiei (altitudine 200
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
remete, „pustnic, sihastru, călugăr“ (Remetea, Remeți, Rimetea, Rîmeți). Amaradia Este numele unui rîu lung de 106 kilometri, cu o suprafață a bazinului de 870 de kilometri pătrați, afluent de stînga al Jiului. Prin polarizare, de la acesta, au fost create: Amărăzuia (afluentul său, lung de 23 de kilometri). Amaradia Pietroasă (pîrîu de 41 de kilometri, afluent al Jiului), Dealul Amaradiei (în Pie montul Oltețului) și Șesul Amaradiei (altitudine 200 m, în Sub carpații Gorjului). Este atestat începînd cu secolul al XVI-lea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de 106 kilometri, cu o suprafață a bazinului de 870 de kilometri pătrați, afluent de stînga al Jiului. Prin polarizare, de la acesta, au fost create: Amărăzuia (afluentul său, lung de 23 de kilometri). Amaradia Pietroasă (pîrîu de 41 de kilometri, afluent al Jiului), Dealul Amaradiei (în Pie montul Oltețului) și Șesul Amaradiei (altitudine 200 m, în Sub carpații Gorjului). Este atestat începînd cu secolul al XVI-lea sub formele Hămă rade, Amărada, Amărăzea, Hămăradie, Hămărazia, Ameradia, Amăradia, Amarazi etc. O ipoteză
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
astfel, este plauzibilă. Ardeal Este numele uneia dintre cele trei mari provincii istorice (state, înainte de Marea Unire) componente ale Romîniei. Prin polarizare, au fost create numele de sat Ardealu (în județul Tulcea), Plaiul Ardeleanului (culme în Subcarpații Vrancei), Pîrîul Ardelenilor (afluent de stînga al pîrîului Apa Mare), Ardeloaia (vîrf în Obcina Feredeului) sau Ardeluța (sat în județul Neamț). Nicolae Drăganu mai consemnează un munte Ardeal (la sud-est de Săliște), un pîrîu Ardeoanu, un vîrf de deal și o poiană pe valea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
aceștia, ci e nevoie de studierea genezei toponimului, a procesului, uneori sinuos, de toponimi zare (prin extensie, transfer, adaptare, traducere, etimologie populară etc.), pentru care lingviștii trebuie să colaboreze strîns cu geografii și cu istoricii. Argeș Este numele unui rîu, afluent de stînga al Dunării, lung de 350 de kilometri, și al unui județ aflat pe cursul său inferior. De la acest toponim au fost formate, prin polarizare, numele Argeșani (localitate în județul Argeș), Argeșel (pîrîu, afluent de stînga al Argeșului, și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Argeș Este numele unui rîu, afluent de stînga al Dunării, lung de 350 de kilometri, și al unui județ aflat pe cursul său inferior. De la acest toponim au fost formate, prin polarizare, numele Argeșani (localitate în județul Argeș), Argeșel (pîrîu, afluent de stînga al Argeșului, și sat în județul Argeș), Curtea de Argeș (munici piu), Gruiurile Argeșului, Lunca Argeș-Sabar și Argeșul Vechi (pîrîu, afluent de stînga al Argeșului). Herodot consemnează rîul sub numele Ordessόs. În documentele latinești el apare sub forma Ordesόs. Localizarea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cursul său inferior. De la acest toponim au fost formate, prin polarizare, numele Argeșani (localitate în județul Argeș), Argeșel (pîrîu, afluent de stînga al Argeșului, și sat în județul Argeș), Curtea de Argeș (munici piu), Gruiurile Argeșului, Lunca Argeș-Sabar și Argeșul Vechi (pîrîu, afluent de stînga al Argeșului). Herodot consemnează rîul sub numele Ordessόs. În documentele latinești el apare sub forma Ordesόs. Localizarea este aproximativă, teritoriul prin care curge actualul Argeș fiind doar una dintre posibilități. Ambele forme străvechi diferă de forma romînească prin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Orgame - Arganum, iar palatalizarea lui d+e la ghe s ar fi putut produce într-una dintre cele cîteva limbi mai vechi sau mai noi care au „filtrat“ fonetic vechile nume). În favoarea continuității dintre Ordessos și Argeș pledează indirect ceilalți afluenți mari din zonă, de dreapta și de stînga, ai Dunării: Olt, Jiu, Tisa, Prut, Timoc, Lom, Iscăr, Iantra etc., care și-au păstrat, majoritatea, numele vechi. Așadar, fie forma Ordessos este atît de mult deformată încît nu trebuie ținut seama
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Bîrceni etc. provin mai degrabă din antroponime. Sunt exemple de omonime topice cu etimoane diferite, nu întotdeauna ușor de precizat, fără documentare istorică, de teren și lingvistică. Bîrlad Toponimul desemnează în prezent un municipiu din județul Vaslui și un rîu, afluent al Siretului, precum și cîteva nume rezultate prin polarizare de la primele: Culoarul Bîrladului, Podișul Bîrladului, Bîrlădeanca (o colină din zonă), Bîrlădel (afluent al Siretului). Consemnarea într-un document rusesc de la 1174 a numelui unei localități Berlad, aflată undeva în afara Rusiei (principele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
documentare istorică, de teren și lingvistică. Bîrlad Toponimul desemnează în prezent un municipiu din județul Vaslui și un rîu, afluent al Siretului, precum și cîteva nume rezultate prin polarizare de la primele: Culoarul Bîrladului, Podișul Bîrladului, Bîrlădeanca (o colină din zonă), Bîrlădel (afluent al Siretului). Consemnarea într-un document rusesc de la 1174 a numelui unei localități Berlad, aflată undeva în afara Rusiei (principele Andrei de Suzdal îl trimitea pe David Rostislavici să se ducă în Berlad, căci nu-i mai permite să stea în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din *birljadi a fost depalatalizat pe teren romînesc (la fel ca în ucr. bljudu > blid, ucr. kljućăr > clucer). Așadar, proveniența dintr-un slav *brlad sau birljadi se dovedește posibilă lingvistic, verosimilă geografic (dată fiind înfățișarea văii rîului respectiv și a afluenților săi) și probabilă istoric (prin trecerea numelui de la rîu la oraș și la ținut), înlăturînd totodată obsedanta asociere a populației romînești cu tîlharii berladnici. Aceștia, de altfel, au fost identificați de către specialiști ca fiind o populație turcică nomadă care cutreiera
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
este extinsă, cuprinzînd, printre derivatele sale, un rîu Berlad în Podolia, foarte apropiat formal de hidronimul și oiconimul romînesc, și numele orașului Berlin, care este și el de origine slavă. Bîrsa Este numele unui pîrîu cu lungimea de 10 kilometri, afluent de stînga al Someșului, al unui rîu cu lungimea de 73 de kilometri, afluent de stînga al Oltului și a două sate din județele Arad, respectiv Sălaj. Afluenți ai rîului Bîrsa sunt Bîrsa Fierului, de 15 kilometri, și Bîrsa lui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de hidronimul și oiconimul romînesc, și numele orașului Berlin, care este și el de origine slavă. Bîrsa Este numele unui pîrîu cu lungimea de 10 kilometri, afluent de stînga al Someșului, al unui rîu cu lungimea de 73 de kilometri, afluent de stînga al Oltului și a două sate din județele Arad, respectiv Sălaj. Afluenți ai rîului Bîrsa sunt Bîrsa Fierului, de 15 kilometri, și Bîrsa lui Bucur, de 12 kilometri. Corelate etimo logic cu toponimul Bîrsa pot fi: Bîrsana (care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
origine slavă. Bîrsa Este numele unui pîrîu cu lungimea de 10 kilometri, afluent de stînga al Someșului, al unui rîu cu lungimea de 73 de kilometri, afluent de stînga al Oltului și a două sate din județele Arad, respectiv Sălaj. Afluenți ai rîului Bîrsa sunt Bîrsa Fierului, de 15 kilometri, și Bîrsa lui Bucur, de 12 kilometri. Corelate etimo logic cu toponimul Bîrsa pot fi: Bîrsana (care denumește un sat în județul Alba și un altul în județul Maramureș), Măgura Bîrsancii
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu toponimul Bîrsa pot fi: Bîrsana (care denumește un sat în județul Alba și un altul în județul Maramureș), Măgura Bîrsancii (în Cîmpia Romanațiului), Tarnița Bîrsanului (în Munții Rodnei), Bîrsănescu (vîrf în Munții Maramureșului), Bîrsănești (deal în Subcarpații Tazlăului; pîrîu, afluent de dreapta al Tazlăului, și sat în județul Bacău), Bîrsău (sat în județul Satu Mare; pîrîu, afluent de dreapta al Someșului), Bîrsău de Jos și Bîrsău de Sus (sate în județul Satu Mare), Bîrsău Mare (sat în județul Sălaj), Dealul Bîrsăului (culme
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în județul Maramureș), Măgura Bîrsancii (în Cîmpia Romanațiului), Tarnița Bîrsanului (în Munții Rodnei), Bîrsănescu (vîrf în Munții Maramureșului), Bîrsănești (deal în Subcarpații Tazlăului; pîrîu, afluent de dreapta al Tazlăului, și sat în județul Bacău), Bîrsău (sat în județul Satu Mare; pîrîu, afluent de dreapta al Someșului), Bîrsău de Jos și Bîrsău de Sus (sate în județul Satu Mare), Bîrsău Mare (sat în județul Sălaj), Dealul Bîrsăului (culme în Dealurile Ciceului), Dealurile Bîrsăului (în Chioar), Bîrsăuța (sat, județul Sălaj), Bîrseasca (pădure în Culoarul Oltului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a fost dedus și din alb. vertse, „scîn durică“ < lat. vertia, din sl. brdce, brdco, „vîrf ascuțit“ (iar în limbile neoslave „deal, munte“) sau din magh. berc, „vîrf de munte“. Bîrzava Este numele unui rîu, lung de 154 de kilometri, afluent de stînga al Timișului, al unui pîrîu, afluent de stînga al Mureșului, al unei culmi din Depresiunea Ciucului și a două sate din județele Arad și Harghita. Prin polarizare au fost create toponimele Bîrzăvița (culme în Munții Zarandului; rezervație în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
durică“ < lat. vertia, din sl. brdce, brdco, „vîrf ascuțit“ (iar în limbile neoslave „deal, munte“) sau din magh. berc, „vîrf de munte“. Bîrzava Este numele unui rîu, lung de 154 de kilometri, afluent de stînga al Timișului, al unui pîrîu, afluent de stînga al Mureșului, al unei culmi din Depresiunea Ciucului și a două sate din județele Arad și Harghita. Prin polarizare au fost create toponimele Bîrzăvița (culme în Munții Zarandului; rezervație în Munții Semenicului; „vîlcea“, afluent de stînga al Bîrzavei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Timișului, al unui pîrîu, afluent de stînga al Mureșului, al unei culmi din Depresiunea Ciucului și a două sate din județele Arad și Harghita. Prin polarizare au fost create toponimele Bîrzăvița (culme în Munții Zarandului; rezervație în Munții Semenicului; „vîlcea“, afluent de stînga al Bîrzavei; „vîlcea“, afluent de dreapta al pîrîului Miniș) și Cîmpia Bîrzavei (parte a Cîmpiei Banatului). Unii specialiști consideră că numele rîului continuă anticul Berzovia, Berzobis, atestat în Tabula Peutingeriană și în alte documente antice, dar nu au
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
stînga al Mureșului, al unei culmi din Depresiunea Ciucului și a două sate din județele Arad și Harghita. Prin polarizare au fost create toponimele Bîrzăvița (culme în Munții Zarandului; rezervație în Munții Semenicului; „vîlcea“, afluent de stînga al Bîrzavei; „vîlcea“, afluent de dreapta al pîrîului Miniș) și Cîmpia Bîrzavei (parte a Cîmpiei Banatului). Unii specialiști consideră că numele rîului continuă anticul Berzovia, Berzobis, atestat în Tabula Peutingeriană și în alte documente antice, dar nu au reușit să reconstituie un radical potrivit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cîmpinița, Sucevița, Ampoița, Bălșița, Șercăița, Vedița, Hobița, Brăilița, Vădăstrița etc.), pe cînd în formele slave accentul este pe rădăcină (ca în Bistrița, Oltenița, Toplița, Ialomița, Dîmbovița, Ciulnița, Cervenița, Oravița etc.) Blahnița Este numele unui rîu, lung de 56 de kilometri, afluent de stînga al Dunării, și al altuia, lung de 53 de kilometri, afluent de dreapta al Gilortului. De la unul dintre hidronime au fost formate, prin polarizare, numele satelor Blahnița de Jos și Blahnița de Sus din județul Gorj, precum și toponimul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
formele slave accentul este pe rădăcină (ca în Bistrița, Oltenița, Toplița, Ialomița, Dîmbovița, Ciulnița, Cervenița, Oravița etc.) Blahnița Este numele unui rîu, lung de 56 de kilometri, afluent de stînga al Dunării, și al altuia, lung de 53 de kilometri, afluent de dreapta al Gilortului. De la unul dintre hidronime au fost formate, prin polarizare, numele satelor Blahnița de Jos și Blahnița de Sus din județul Gorj, precum și toponimul Cîmpia Blahniței. Nicolae Drăganu și Iorgu Iordan consideră că Blahnița și Blașnița trebuie
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]