3,907 matches
-
unui preț remuneratoriu pentru produsele agricole care să dea posibilitatea micilor exploatații să-și găsească rentabilitatea necesară. 1. Premisele înființării asociațiilor de valorificare Necesitatea organizării valorificării produselor micilor producători agricoli pe baze raționale este impusă de structura actuală a proprietății agrare și a producției agricole. Astfel sectorul particular deține cea mai mare pondere în totalul suprafețelor cultivate și în producțiile totale la toate culturile și la toate speciile de animale. Datorită dimensiunilor reduse ale exploatațiilor, producătorii obțin cantități mici din diferite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Ionescu de la Brad în rândurile următoare "Nu ziceți că omul de la țară are resursa pământului. Pământul fără capital este gleba, este munca silită, este omul rob..."85. Problema creditului pentru agricultură este de mare actualitate în prezent, când, prin reforma agrară înfăptuită s-au înființat un număr foarte mare de gospodării individuale lipsite de capitalul de exploatare necesar. Această problemă este amplificată de faptul că acum, spre deosebire de perioada interbelică, nu mai există acele instituții de credit cooperatist de genul Băncilor Populare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
activităților desfășurate în acestea. În vederea atingerii acestui scop trebuie să se acționeze pe trei direcții principale: * organizarea eficientă a producției agricole și, legat de aceasta, adoptarea unor măsuri care să conducă la creșterea dimensiunilor exploatațiilor individuale, eventual la comasarea proprietății agrare; * creșterea eficienței valorificării produselor agricole prin extinderea prelucrării, depozitării, transportului și vânzării în comun a acestora. * utilizarea eficientă a creditelor pentru agricultură, inclusiv punerea la punct a unui sistem de asigurări agricole; Un studiu efectuat asupra încercărilor de organizare eficientă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
funciare, încurajarea arendării (încheierea de contracte de arendare pe termene mai lungi), încurajarea înființării unor asociații familiale de dimensiuni mai mici, eventual pe criterii de rudenie, astfel încât încrederea între membrii grupului să fie mai mare etc. Toate măsurile de politică agrară care vizează creșterea dimensiunilor exploatațiilor agricole și folosirea mai eficientă a resurselor materiale, financiare și umane trebuie să aibă în vedere problema socială. Actuala structură a exploatațiilor agricole și caracterul de subzistență al agriculturii românești este și o consecință a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
proprietate personală și dreptul de folosință personală în cooperația agricolă, Editura Ceres, București, 1985; 21. Caccamini D. Tecniche della gestione aziendale e strutture di sviluppo delle colettivita agricole, Editura REDA, Roma, 1991; 22. Caia A., Magazin P., Ștefan G. Economia agrară, Editura "Ion Ionescu de la Brad", Iași, 1998; 23. C.E.F.A. Le cooperacion agricola en Europa, Minerbio, Bologna, 1985; 24. Ciobanu I. Strategii de management, Editura Universității "Al.I. Cuza" Iași, 1994; 25. Ciumara M. Reconstituirea proprietății țărănești. Limite și consecințe Sesiunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Bussiness Cooperative Service, March, 1995; 43. Furnari A. Le impresse associative nell agricoltura irlandese, Rivista di Politica Agraria, nr. 2/1978; 44. Galasso A., și colab. L'impresa agricola, Editura Di Donato, Bari 1978; 45. Garoflid C. Păreri în chestia agrară, București, 1907; 46. Garoflid C. Problema agrară și dezlegarea ei, Iași, 1917; 47. Galan A.G. Ce este cooperația, Editura Bucovina, Iași 1995 48. Gavrilescu D.Economii rurale locale Dimensiuni și perspective, Editura AGRIS, București, 1998; 49. Ghiulea N. Asociațiile țărănești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
A. Le impresse associative nell agricoltura irlandese, Rivista di Politica Agraria, nr. 2/1978; 44. Galasso A., și colab. L'impresa agricola, Editura Di Donato, Bari 1978; 45. Garoflid C. Păreri în chestia agrară, București, 1907; 46. Garoflid C. Problema agrară și dezlegarea ei, Iași, 1917; 47. Galan A.G. Ce este cooperația, Editura Bucovina, Iași 1995 48. Gavrilescu D.Economii rurale locale Dimensiuni și perspective, Editura AGRIS, București, 1998; 49. Ghiulea N. Asociațiile țărănești Formele, istoricul și rezultatele asociației țărănești. Asociația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Organizarea producțiunii agricole prin asociațiuni rurale, Atelierele grafice SOCEC&Co., București; 62. Ionescu Sisești Gh. Cooperația agricolă și dezvoltarea agriculturii noastre. Argus, 24 aprilie 1924; 63. Ionescu Sisești Gh Agricultura în epoca contemporană, București, 1931; 64. Ionescu Sisești Gh Politica Agrară, București 1914; 65. Iordache A. Cooperativele și horticole în Olanda, Fundația pentru asociații rurale, București 1997; 66. Jinga V. Dinamica economiei cooperatiste, Editura "Astra", Brașov 1941; 67. Kirkman C. H., Ingalsbe G., What are cooperatives?, USDA, RBCDS/Cooperative Service, Cooperative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Editura Bucovina, Iași 1995; 75. Madgearu V. Agrarism, capitalism, imperialism, București 1936; 76. Madgearu V., Mladenatz Reforma cooperației, Colecția Actualități Cultura Națională; 77. Mandache R. și colabAnaliza economico-financiară în exploatațiile agricole, Editura "Terra Nostra, Iași, 2003 78. Mandache R. Structuri agrare în România, Editura Muntenia, 1999; 79. Mandache R. Analiza economico financiară în managementul unităților agricole, Editura Macarie, 1996; 80. Melis G.Gli indici di bilancio delle imprese cooperative, Editura Edam, Roma 1989: 81. Martino G. Evoluzione di cooperative agroindustriali in
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
III, Editura Helicon, Timișoara, 1994; 102. Parlagreco A. Agricoltura di gruppo. Guida socio-giuridica alla sua organizzazione, REDA Ramo editoriale degli agricoltori, Roma, 1981; 103. Parnell E. Reinventing the cooperative, Editura Plunkett Foundation, Oxford 1995; 104. Parpală O. Economii și politici agrare, Editura Ceres, București, 1996; 105. Pattison D. Agricultural Cooperatives in Selected Transitional Countries, I.C.A.O., C.C.A., February 2000; 106. Pătrășcanu L. Studii economice și social politice, Editura Politică, București 1978; 107. Pekar V. Marketing agroalimentar, Editura Junimea, 1998; 108
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
prodotti agricoli, Editura REDA, Roma 1991 120. Saccomandi V. Il management delle impprese cooperative agricole, Editura Etaslibri, 1992 121. Saccomandi V. Cooperazione e cooperativismo in agricoltura un analisi economica, Editura REDA, Roma 1986; 122. Samochiș B. Opțiuni în dezvoltarea structurilor agrare, Universitatea Cluj, 1997; 123. Secrieru C. Economia agrară, Editura Universității "Al.I.Cuza", Iași, 1995; 124. Secrieru C. Economia Agrară mondială note de curs 1990 1991, 125. Secrieru C Management, evaluare și analiză economică în întreprinderile agroalimentare, Editura Muntenia, 1999
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
V. Il management delle impprese cooperative agricole, Editura Etaslibri, 1992 121. Saccomandi V. Cooperazione e cooperativismo in agricoltura un analisi economica, Editura REDA, Roma 1986; 122. Samochiș B. Opțiuni în dezvoltarea structurilor agrare, Universitatea Cluj, 1997; 123. Secrieru C. Economia agrară, Editura Universității "Al.I.Cuza", Iași, 1995; 124. Secrieru C. Economia Agrară mondială note de curs 1990 1991, 125. Secrieru C Management, evaluare și analiză economică în întreprinderile agroalimentare, Editura Muntenia, 1999; 126. Secrieru C., Talmaciu M., Mironiuc M. L
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
V. Cooperazione e cooperativismo in agricoltura un analisi economica, Editura REDA, Roma 1986; 122. Samochiș B. Opțiuni în dezvoltarea structurilor agrare, Universitatea Cluj, 1997; 123. Secrieru C. Economia agrară, Editura Universității "Al.I.Cuza", Iași, 1995; 124. Secrieru C. Economia Agrară mondială note de curs 1990 1991, 125. Secrieru C Management, evaluare și analiză economică în întreprinderile agroalimentare, Editura Muntenia, 1999; 126. Secrieru C., Talmaciu M., Mironiuc M. L'analyse d'un projetd'investitssment dans le tourisme rurale, apărut în volumul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Talmaciu M., Mironiuc M. L'analyse d'un projetd'investitssment dans le tourisme rurale, apărut în volumul ",Sustainable Integrate rural development and the role of rural tourism" Editura "Casa Cărții de știință", Cluj Napoca, 1999; 127. Secrieru C. și colab. Relațiile agrare într-o economie competitivă, Editura "Europolis", 2002 128. Segre Andrea, Gnudi G. Le associazioni di produttori agricoli in Germania, Rivista di politica agraria, Nr.1, Bologna, 1994; 129. Segura B. Eficiencia en la gestion de las cooperativas agrarias de commercializacion
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Tașcă, "Capitalismul român și cooperația", București, 1926, p.8 28 Gr. Mladenatz, op. cit., p. 246 29 Gr. Mladenatz, op. cit., p.150 30 Gr. Mladenatz, op. cit., p.151 31 Gr. Mladenatz, op. cit., p.153 32 Ștefan Zeletin, "Cooperație Română?", Revista "Pagini agrare și sociale", București, 1925 33 Gromoslav Mladenatz, op. cit., p. 242 34 Gr. Mladenatz, V. Madgearu, "Reforma cooperației", Ed. Bucovina, p.33 35 Alessandro Pacciani, Gaetano Petriccione, "La cooperazione agro-alimentaria in Italia, "Il Mulino", 1993 36 Alessandro Pacciani, Gaetano Petriccione,op. cit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
p. 48. 49 XXXCooperative Principles and Legal Foundations. USDA, Cooperative Information Report 1, Section 1, 1993, p.16-18 50 xxx Cooperative Principles and Legal Foundations.USDA, Cooperative Information Report 1, Section 1, 1993, p.21 51 Vasile M. Kogălniceanu, " Legislația agrară și măsurile luate în favaorea agricuulturii", București, 1902, p. 11 52 : Garoflid, "Păreri în chestia agrară", București, 1907, p. 9 53 C. Moldoveanu,"Organizarea agriculturii prin cooperație", București 1935, p. 78. 54 A. G. Galan, " Ce este cooperația", Editura Bucovina, 1995
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
p.16-18 50 xxx Cooperative Principles and Legal Foundations.USDA, Cooperative Information Report 1, Section 1, 1993, p.21 51 Vasile M. Kogălniceanu, " Legislația agrară și măsurile luate în favaorea agricuulturii", București, 1902, p. 11 52 : Garoflid, "Păreri în chestia agrară", București, 1907, p. 9 53 C. Moldoveanu,"Organizarea agriculturii prin cooperație", București 1935, p. 78. 54 A. G. Galan, " Ce este cooperația", Editura Bucovina, 1995, p. 75 76. 55 A. G. Galan, op. cit., p. 76 56 Gromoslav Mladenatz, "Istoria gândirii cooperative", București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
bază). Se fac aprecieri cu privire la necesitatea depășirii societății industriale și inevitabila apariție a societății postindustriale (sau ceea ce Huntington Samuel numea „The Third Wave”) - un moment de depășire a etapei actuale a civilizației. „Primul val” ar fi fost reprezentat de revoluția agrară și de apariția primei societăți de tip rural; „al doilea val” este revoluția industrială, care a promovat civilizația industrial-capitalistă; „al treilea val”, care va marca trecerea spre societatea postindustrială, este era informațională, a microprocesoarelor. - Modelul de civilizație capitalist-occidentală constituie pentru
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Donnell, 1994). Pentru ca votanții să aibă o posibilitate de alegere semnificativă între partide, trebuie să existe o societate civilă, adică grupuri organizate avînd libertatea să-și promoveze interesele independent de stat: de exemplu sindicate, asociații ale oamenilor de afaceri, cooperative agrare, biserici, corpuri academice și profesionale. Societatea civilă este impor-tantă în formarea partidelor politice. În relatarea lor despre apariția partidelor politice competitive în Europa de Vest, Lipset și Rokkan (1967) subliniază că partidele au luat naștere ca reprezentanți ai intereselor organizate pre-existente în
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
cu partid unic reprezintă opusul libertății, implicită într-o democrație. Regimurile nedemocratice diferă unul de altul prin ceea ce încearcă să facă și prin ceea ce nu fac. Unele regimuri nedemocratice caută în mod activ să transforme societatea, trecînd de la o societate agrară la o putere industrială, mobilizînd țăranii să-și satisfacă stagiul militar într-o armată puternică sau înlocuind sistemul capitalist cu o economie socialistă, dirijată. Alte regimuri sînt mulțumite să trăiască și să lase și pe alții să trăiască atît timp
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
ale managementului” este universalitatea acestei 17 științe. Are loc permanent un transfer de concepte, principii, tehnici și instrumente manageriale din domeniul activității industriale în toate celelalte domenii ale vieții și activității umane. Astfel în prezent se vorbește curent de management agrar, management în construcții, management bancar, financiar, al asigurărilor, educațional, etc., managementul afirmându-se în toate domeniile economice și sociale. Se conturează astfel multiple dimensiuni și, prin urmare, multe accepțiuni ale conceptului de management care, cel mai adesea, se completează unele
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
nevoi sociale printr-un sistem practic de colonizare, căci colonia e un canal de abatere a superfluenței populației care, rămasă în țară, ar îneca în valurile ei și statul și cultura. În Rusia însă ne-ntîmpină ciudatul fenomen al tendențelor comuniste agrarii. Daca socialismul orașelor industriale e esplicabil, deși nu justificat, cel agrar în vremile noastre nu are înțeles și mai ales nu într-o țară în care pământ nempărțit există cu prisosință și populația e rară. Socialismul industrial pornește de la o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un canal de abatere a superfluenței populației care, rămasă în țară, ar îneca în valurile ei și statul și cultura. În Rusia însă ne-ntîmpină ciudatul fenomen al tendențelor comuniste agrarii. Daca socialismul orașelor industriale e esplicabil, deși nu justificat, cel agrar în vremile noastre nu are înțeles și mai ales nu într-o țară în care pământ nempărțit există cu prisosință și populația e rară. Socialismul industrial pornește de la o iluzie economică. El ignorează pe deplin faptul că, chiar de s-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și intelectuale a poporului din acele provincii. Galiția și Bucovina sânt țări agricole, învederat că țăranii, micii proprietari, vor fi aceia în privința cărora vor avea a se constata și cunoaște efectele uzurei. În urma legilor de la 1848 și 1855 regulîndu-se cestiunea agrară, țăranii dobândiră dreptul de proprietate și libertatea, fără însă ca legiuitorul să se fi gândit la măsurile tutelare în ve derea stării lor și la măsurile necesare pentru ridicarea lor morală și intelectuală spre a putea susține lupta mai ales
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Adunarea sindicatului Unit al Muncitorilor din industria alimentară, Bacău: Vom lupta alături de întreg poporul român pentru realizarea dezideratelor din platforma propusă de P.C. din România. Țăranii din comuna Săpunari cer ca Partidul Național Liberal să adere la planul de reformă agrară al Partidului Comunist." (Scânteia, 1944, nr. 9-45) Ulterior, când era necesară susținerea guvernului Petru Groza se folosește aceleași tipuri de argumente: "Ceea ce constituie una din caracteristicile principale ale guvernului P. Groza este faptul de a fi primul guvern din țară
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]