1,474 matches
-
ne arată că, în anul 2007, 93% dintre disparițiile de copii nu sunt răpiri, omoruri și accidente, ci plecări voluntare de acasă. Acești copii care pleacă de acasă s-au săturat să tot fie neglijați de părinții lor indiferenți, ori agresați de părinți abuzivi, adesea alcoolici sau drogați. în lipsa unei îndrumări, copilul poate intra în anturajul altor copii sau tineri alături de care începe să fure, să vândă droguri, să consume alcool. Alți copii neglijați de părinți se interiorizează profund, se distanțează
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
1 Massmedia și convingeri De ce dați crezare informațiilor reluate în jurnalele TV? Rapiditatea informațiilor și credulitatea 2. De ce sunteți convinși că va izbucni gripa aviară atunci când vedeți reportaje cu puii incinerați? Euristica disponibilității 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de un psihopat atunci când priviți știrile? Sindromul lumii rele 4. De ce sunteți frustrați când schimbați canalele televizorului? Costurile de oportunitate 5. De ce copilul dumneavoastră este agresiv după ce a văzut „Armă fatală”? Televiziunea și dezinhibarea violenței 6. De ce nu mai mâncați
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
De ce dăm crezare informațiilor reluate de mai multe ori în jurnalele TV? Rapiditatea informațiilor și credulitatea 2. De ce sunteți convinși că va izbucni gripa aviară atunci când vedeți reportaje cu puii incinerați? Euristica disponibilității 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de un psihopat atunci când priviți știrile? Sindromul lumii rele 4. De ce sunteți frustrați când schimbați canalele televizorului? Costurile de oportunitate 5. De ce copilul dumneavoastră este agresiv după ce a văzut „Armă fatală”? Televiziunea și dezinhibarea violenței 6. De ce nu mai mâncați
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Another look at the availability heuristic”, Journal of Personality and Social Psychology, 61, pp. 195-202. Tversky, A., Kahneman, D. (1973), „Availability: A heuristic for judging frequency and probability”, Cognitive Psychology, 5, pp. 207-232. 3. De ce sunteți convinși că veți fi agresat de un psihopat după ce priviți știrile? Sindromul lumii rele Atentate, răpiri de copii, pedofilie, accidente aviatice sau de circulație, erori medicale sau cataclisme: jurnalele de seară oferă o imagine condensată a tot ceea ce se poate întâmpla catastrofic în lume. Omniprezența
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
De ce avem un mecanism de „memorie emoțională”? Pur și simplu pentru că situațiile care provoacă emoțiile puternice sunt mai importante pentru supraviețuirea noastră și e bine să le memorăm. Noradrenalina ne ajută să memorăm toate detalii unei străzi unde am fost agresați, pentru a nu mai călca pe acolo. Ne ajută să memorăm contextul unei întâlniri amoroase ca pentru a ne determina să începem actul reproductiv și să oferim o șansă de supraviețuire genelor noastre. Tot ea ne ajută să reținem numele
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Pentru că încercăm, practic, ceva nu doar pe dos, ci și ilogic, adică să ieșim din efecte rămânând în cauză, noi înșine și ideile noastre despre faptele economice fiind adevărata cauză. Dihotomiile din teorie aplicate distinct, cu pretenție de autonomie explicativă, agresează complexitatea intersubiectivității, o simplifică excesiv, o îndeamnă să se fixeze în material (uitând astfel de origini) sau îndeamnă complexitatea să se îndrepte spre origini, ca obsesie a echilibrului (rupând-o astfel de substanța ei inefabilă). Între aceste stări nefirești se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a două imagini/idei poetice relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic studiat, aparținând simbolismului Numind un spațiu preistoric al locuirii, lacustra devine la Bacovia un spațiu poetic ce semnifică finitudinea ființei umane, insecuritatea universului interior, mereu agresat de forțele distructive ale unei lumi ostile. Prima secvență a poeziei schițează imaginea unui univers în dezagregare, prin câteva elemente simbol „decupate“ din planul naturii (șirul nesfârșit de nopți, ploaia ce pare a lichefia totul, transformând obiectele diverse ale lumii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Radu, în incipitul romanului), este legată de curtea unei case de la țară (casa bunicului său, Spiridon Popescu, învățător în satul Burlești). Anamneza este declanșată de imaginea cu care începe lumea: tufele de zmeură - laitmotiv al romanului simbolizând copilăria pierdută, inocența agresată de haosul și violența anilor ’50, dezrădăcinarea și înstrăinarea oamenilor mutilați de război. În lungile discuții dintre cei doi, se reliefează teoriile fascinante ale lui Zare despre arheologia lingvistică, despre istorie și război, despre trecut și prezent, ca forme diferite
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
din mijlocul clasei de copii în numele nu știu cărei pedagogii "progresiviste", așa cum avertizează Hannah Arendt. În plus, în cazul în care un copil vrea jucăria altui copil, iar acesta din urmă refuză să i-o împrumute, primul se simte îndreptățit să-l agreseze deoarece refuzul împrumutului reprezintă o jignire; în astfel de situații, copiii mai mari (care reprezintă și liderii grupului) intervin de obicei pentru a-i împăca sau pentru a restitui obiectul furat, dacă s-a întâmplat așa ceva: "Copiii mai mari respectă
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
urmă autoglorificare. Fiecare din noi are tendința să se considtre drept unica ființă omenească dreaptă într-o lume nedreaptă. Nimic mai firesc decît faptul ca, în final, ansamblul oamenilor pretins drepți, acuzîndu-se reciproc că sînt nedrepți, să ajungă să se agreseze nu numai imaginativ, ci și real și activ. Pretextul justificator va fi cînd principiul banalității (a abuza de alții ca să nu fii prada abuzului lor), cînd idealismul inchizitorial (a-i ataca pe ceilalți, a-i elimina pe cei nedrepți pentru
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
este atât de ridicat?". Sau: " O anchetă inedită realizată de sociologul X arată că aproximativ 84% dintre elevi afirmă că există violență în școală. Aproape 37% dintre elevi au fost deja victime ale furturilor, iar 4,7% au fost deja agresați în școală". În realitate, cercetătoarea se bazează pe cifrele referitoare la furt (de altfel, mult mai mici decât în Franța) fiindcă sunt cele mai ridicate, dar omite să spună că încăierările, insultele, agresiunile fizice împotriva adulților sunt net mai puțin
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Interpretarea acestor rezultate ridică probleme ținând de cauză și efect. Poate că victimizarea cauzează efectele negative. Sau poate faptul că este deprimat și are o stimă de sine mediocră îl poate face pe un elev mai susceptibil de a fi agresat. Studiile retrospective realizate pe adulți sugerează totuși posibilul impact al victimizării în copilărie și arată că anumite efecte pot fi pe termen lung. Anchetele longitudinale sugerează că ambele procese pot fi implicate". Hărțuirea este definită ca o formă de comportament
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cea a băieților și ar fi mai puțin directă decât la aceștia, care recurg mult mai des la agresiune fizică. Fetele au tendința de a exercita forme indirecte de violență, precum batjocura sau răspândirea zvonurilor. Băieții sunt mult mai des agresați de congeneri, în timp ce fetele sunt susceptibile de a fi victime ale agresorilor de ambele sexe. Băieții sunt mai susceptibili să fie autori ai violențelor, după cum și riscă mai mult decât fetele să fie victime, indiferent de țară (Gottfredson și Gottfredson
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
indiferent de țară (Gottfredson și Gottfredson, 1985; Nabuzoka et al., 1993; Lindström, 1995; Smith, 2002; Gottfredson, 2001). Studiul suedez despre droguri și violență (Lindström, 1996) dezvăluie că aproximativ 10% dintre fete și 20% dintre băieții de 12-13 ani au fost agresați în primul semestru al anului școlar 1995. Un studiu precedent, din 1995 (The Swedish Council for Information on Alcohol and other Drugs, cf. Andersson și Hibell, 1995), conchide că 5% dintre băieții de 15-16 ani și 1% dintre fete au
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Smith, 1997) raportează, de asemenea, că nivelul de bullying este mai ridicat în școlile care concentrează copii cu dificultăți socio-economice; • NCVS (National Crime Victimization Survey) demonstrează, prin date adunate în 4 ani (1992-1996), că profesorii sunt de două ori mai agresați în școlile urbane din SUA și că problemele cu armele de foc sunt aici importante pentru 24% dintre elevi (cf. Canada, 2000). Numeroase reevaluări ale subiectului demonstrează corelația puternică între inegalitățile sociale și violență: de exemplu, Lipsey și Derzon (1997
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prudență. În consecință, victimele sunt mai ales indivizi izolați, fără suficientă protecție. Cusson ia exemplul grupului care merge la cinema la o oră târzie: grupul nu pățește nimic, dar individul izolat riscă într-o măsură mult mai mare să fie agresat. La fel se întâmplă și la școală pentru copiii-victime, care sunt adesea foarte izolați, lipsiți de sprijinul unui grup de colegi care să-i protejeze. La fel și cu dascălii-victime: în școlile în care munca în echipă e foarte slabă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lor în 1995, iar acum au ajuns la 19,5%, adică o creștere foarte limitată de 2,5%. Creșterea sentimentului de nesiguranță este legată în primul rând de intensificarea victimizărilor pentru un număr mai restrâns de victime care au fost agresate mai dur. N-avem de-a face aici cu "fantasma insecurității". Aceste rezultate confirmă pe deplin lucrările noastre anterioare despre evoluția violenței școlare (Debarbieux et al., 1999) și despre delincvența minorilor (Debarbieux et al., 2002). La începutul cercetărilor noastre, în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sentiment neplăcut sau ciudat. În orice caz, visele negative generează senzații negative de opresiune. Când persoana își rezolvă problemele și își depășește temerile, visele de agresiune, care sunt adesea recurente, încetează. Indiferent dacă cel ce visează este agresor sau este agresat, fondul rămâne același, numai atitudinea diferă. Este activ (agresor) sau pasiv (agresat). Agenții agresori simbolizează întotdeauna partea întunecată a psihicului, ceea ce Jung numește «Umbra». În consecință, aceste vise sunt supărătoare. Cel ce visează percepe inconștient amenințarea pe care o conțin
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de opresiune. Când persoana își rezolvă problemele și își depășește temerile, visele de agresiune, care sunt adesea recurente, încetează. Indiferent dacă cel ce visează este agresor sau este agresat, fondul rămâne același, numai atitudinea diferă. Este activ (agresor) sau pasiv (agresat). Agenții agresori simbolizează întotdeauna partea întunecată a psihicului, ceea ce Jung numește «Umbra». În consecință, aceste vise sunt supărătoare. Cel ce visează percepe inconștient amenințarea pe care o conțin: este lăsat să întrevadă ceea ce este de obicei refulat. Umbra corespunde pulsiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
riscul de a provoca un conflict. Îi arată și care îi sunt resursele și îi exprimă nevoia de afirmare și capacitatea de a face față. Această interpretare este adevărată mai ales când cel ce visează își înfruntă dușmanii. Însă atunci când agresează o persoană nevinovată, un copil, pe cineva apropiat, un animal de companie (vezi cuvintele respective), este vorba de o simbolizare mai complexă. Visul manifestă fie pulsiuni negative (Umbra), și deci reprimate de conștiința sa morală, care nu se pot exprima
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
doilea caz, poate fi vorba de obligația de a displăcea cuiva pentru a se proteja sau pentru a proteja pe altcineva, așa cum face părintele care spune «nu» sau își ceartă copilul pentru a-l feri de un pericol. A fi agresat îl plasează, dimpotrivă, pe cel ce visează în poziția de victimă. Este persecutat fie de persoane, fie de evenimente, fie de pulsiunile sale negative care îl sperie și nu le mai poate ține sub control. E un scenariu simplu care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
simplu care corespunde unei situații reale și nu trebuie interpretat: persona traversează o perioadă dificilă, cum ar fi divorțul, șomajul, boala, un proces, falimentul etc. Visul de agresiune, în acest context, exprimă angoasele, resemnare în fața unei situații dureroase. Subiectul este agresat în vis la fel cum este agresat și în realitate. În schimb, dacă perioada nu este prea dificilă, visul exprimă temeri ascunse. În cest caz trebuie ținut cont și de context, în speță dacă un eveniment nu a reactualizat cumva
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
nu trebuie interpretat: persona traversează o perioadă dificilă, cum ar fi divorțul, șomajul, boala, un proces, falimentul etc. Visul de agresiune, în acest context, exprimă angoasele, resemnare în fața unei situații dureroase. Subiectul este agresat în vis la fel cum este agresat și în realitate. În schimb, dacă perioada nu este prea dificilă, visul exprimă temeri ascunse. În cest caz trebuie ținut cont și de context, în speță dacă un eveniment nu a reactualizat cumva răni sau angoase mai vechi. Visul mai
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
binele. Unele lucruri par înspăimântătoare, dar în realitate pot fi, necesare, chiar pozitive. Schimbarea deranjează, chiar și atunci când există dorința de a progresa. Trebuie să ne depășim temerile și să îndrăznim să ne avântăm către necunoscut. Un necunoscut care ne agresează în vis ar putea semnifica foarte bine rezistența la schimbare. Pentru a preciza originea pericolului, trebuie să stabilim care sunt agenții agresori, natura agresiunii și modalitățile acesteia de acțiune. Agresorii pot fi cunoscuți sau necunoscuți. Dacă sunt identificabili în vis
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în vis ideile de lumină, claritate și căldură. Poate indica înțelegerea, eliberarea sau recolta. Simbolistica galbenului este mai ales legată de cea a soarelui. Ea are proprietățile sale luminoase, iradiante și vii. Galbenul exaltă și iluminează, fără a întrista ori agresa, cum o poate face roșul. Constituie, de fapt, octava superioară. Corespunde planului celest și divin. Îmbracă un caracter sacru, care explică faptul că este regăsit într-un mare număr de veșminte religioase. Aliat cu roșul, simbolizează uniunea pământului (roșu) și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]