3,926 matches
-
ironizat pe Voin atunci când acesta i-a spus că a fost sincer în acțiunile sale4. Acțiunea de la Canal nu s-a putut intensifica prea mult din cauza specificului coloniilor de muncă, unde primordială era îndeplinirea normei. Bătăile aveau loc seara, iar agresorii încercau să le mascheze atât vizual, cât și sonor. Dar pentru că deținuții lucrau în aer liber, comunicarea era mult înlesnită iar torturile nu au putut fi tăinuite. Capitolul IItc "Capitolul II" Oprirea acțiunii. Înscenarea proceselortc "Oprirea acțiunii. Înscenarea proceselor" Momentele
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Generale a Penitenciarelor. Transferul la Gherla al lotului care îi cuprindea pe Popa „Țanu”, Vasile Pușcașu și alți lideri importanți ai acțiunii de la Pitești, în iunie 1950, în condițiile în care Țurcanu și, probabil, și celelalte vârfuri de lance ale agresorilor credeau că vor fi eliberați, ar putea constitui motivul pentru care torturile au continuat, cu și mai mare brutalitate, atât la Pitești, cât și la Gherla. A fost primul moment în care deținuții care colaborau cu Securitatea și administrația penitenciarelor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sublinia ridicolul ei. Conform acelorași documente oficiale, primele cercetări au debutat abia în aprilie 1952. Fiindcă se urmărea numai incriminarea deținuților care au torturat, fără a implica în nici un fel autoritățile, prima etapă a constat în obținerea de acuzații împotriva agresorilor din partea celor care au fost schingiuiți. Au fost chestionați, în decursul lunii aprilie și la începutul lui mai 1952, opt victime ale sistemului Pitești: Gabor Chirică, Constantin Teja, Gheorghe Chirculescu, Alexandru Matei, Aurel Obreja, Ion Pangrate, Virgil Maxim și Aureliu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
își vor intra în rol începând din martie 1953 și până în august 1954, puneau toate întrebările după un program bine stabilit. În schimb, în etapa cercetărilor preliminarii despre care am vorbit mai sus, întrebările sunt benigne și fără tentă. Anchetele agresorilor s-au desfășurat în două mari centre: la Ploiești (martie 1953 - august 1954) și Râmnicu Sărat (iunie 1953 - iunie 1954). Sunt necesare unele precizări despre cum erau realizate anchetele. Cel care scria procesul-verbal era întotdeauna anchetatorul, deținutul urmând doar să
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pentru a fi eliberat înainte de termen. La Pitești a dus o „activitate criminală”, a maltratat deținuți și l-a ucis pe Bogdanovici din ordinul lui Țurcanu, continuând ulterior activitatea la Gherla. Rechizitoriul îl prezintă ca fiind cel mai sadic dintre agresori, menționând că l-a torturat două luni de zile pe Vintilă Vais (Weiss). Pușcașu este acuzat și că ar fi scos material informativ din închisoare prin Grigore Romanescu. Vasile Păvăloaie ar fi fost pregătit pentru a deveni legionar în 1939
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a fost condamnat. Eliberat în 1947, a fost rearestat în anul următor și închis la Jilava după proces. La începutul lui februarie 1949 a fost dus la Pitești, unde s-ar fi înțeles cu Țurcanu să treacă formal de partea agresorilor, după doar câteva palme 2. A luat parte la bătăi (inclusiv asupra lui Bogdanovici, care a murit din cauza bătăilor sale, ale lui Roșca și Pușcașu), a cules informații și a pregătit cadre pentru acțiune, activând, din iunie 1950, în același
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
implicați în evenimente având loc la Suceava, înainte de a apărea soluția violentă, condamnarea sa datorându-se poziției de vârf pe care o ocupase în Mișcarea Legionară. În ceea ce privește grosul lotului, cu toții au fost torturați și abia apoi au trecut de partea agresorilor, iar unii dintre ei nici nu au făcut parte din echipe de agresori. Rolurile lui Cristian Paul Șerbănescu ori Constantin P. Ionescu au fost mai degrabă organizatorice la Gherla, în timp ce Pafnutie Pătrășcanu, Octavian Voinea, Dan Dumitrescu, Cornel Pop ori Constantin
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sa datorându-se poziției de vârf pe care o ocupase în Mișcarea Legionară. În ceea ce privește grosul lotului, cu toții au fost torturați și abia apoi au trecut de partea agresorilor, iar unii dintre ei nici nu au făcut parte din echipe de agresori. Rolurile lui Cristian Paul Șerbănescu ori Constantin P. Ionescu au fost mai degrabă organizatorice la Gherla, în timp ce Pafnutie Pătrășcanu, Octavian Voinea, Dan Dumitrescu, Cornel Pop ori Constantin Juberian au fost printre cei mai torturați. Câteva exemple: Voinea activase într-un
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Coriolan Gherman, Steier ori Fuchs. Deși suntem de acord că mai sus menționații au fost implicați în evenimente, considerăm că nici unul dintre deținuți nu trebuia condamnat. Singurul semn de întrebare se menține asupra celor cinci care s-au alăturat grupului agresorilor de la Suceava, dacă este adevărat că nu au fost presați moral și fizic - însă din cauza faptului că nu există informații suficiente pentru a putea afirma cu certitudine acest lucru, preferăm să nu arătăm cu degetul decât spre organizatorii acestei acțiuni
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prea puține pentru a putea cunoaște în detaliu tot ceea ce s-a întâmplat. Virgil Maxim spune că prima dată au fost chemați ca martori muncitorii și țăranii, printre care și grupul lui Pangrate din Dobrogea, care a fost bătut de agresorii lui Popa și Livinschi. Peste noapte, când aceștia se odihneau, câțiva au reușit să se elibereze din legături, i-au izolat pe agresori și i-au întrebat de ce i-au bătut, chemând apoi gardienii, care i-au eliberat pe agresori
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
martori muncitorii și țăranii, printre care și grupul lui Pangrate din Dobrogea, care a fost bătut de agresorii lui Popa și Livinschi. Peste noapte, când aceștia se odihneau, câțiva au reușit să se elibereze din legături, i-au izolat pe agresori și i-au întrebat de ce i-au bătut, chemând apoi gardienii, care i-au eliberat pe agresori, dându-le ocazia să-și continue munca. Procurorul arăta prin aceasta că legionarii s-au bătut între ei, dar Pangrate a acuzat că
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
agresorii lui Popa și Livinschi. Peste noapte, când aceștia se odihneau, câțiva au reușit să se elibereze din legături, i-au izolat pe agresori și i-au întrebat de ce i-au bătut, chemând apoi gardienii, care i-au eliberat pe agresori, dându-le ocazia să-și continue munca. Procurorul arăta prin aceasta că legionarii s-au bătut între ei, dar Pangrate a acuzat că intervenția s-a făcut pentru agresori; prin urmare, administrația cunoștea și susținea acțiunea. Studenții au fost reprezentați
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
i-au bătut, chemând apoi gardienii, care i-au eliberat pe agresori, dându-le ocazia să-și continue munca. Procurorul arăta prin aceasta că legionarii s-au bătut între ei, dar Pangrate a acuzat că intervenția s-a făcut pentru agresori; prin urmare, administrația cunoștea și susținea acțiunea. Studenții au fost reprezentați mai întâi de Tomuța și Barbă, care au fost întrebați numai dacă îi cunosc pe acuzați. Titi Stoica, primul dintre cei care trecuseră și prin Târgșor, a făcut un
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
prin Târgșor, a făcut un scurt rechizitoriu partidului, comunismului și URSS-ului, dar a fost scos din sală înainte de a termina. Maxim a fost întrebat și el pe care dintre acuzați îi cunoaște, după care a explicat judecătorului că nici un agresor nu l-a bătut, în calitate de deținut, pe motive personale, ci toți au acționat în calitate de securiști, pentru motive politice și religioase. Subtil, Petrescu i-a făcut semn grefierului să nu noteze. Fiindu-i refuzat accesul la consemnarea grefierului, Maxim a refuzat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
celorlalte acuzații. Datorită acestei schimbări de încadrare, Bărbosu a avut o condamnare mai mică decât ceilalți implicați. Comportamentul lui Bărbosu pe parcursul acțiunii de la Gherla este contradictoriu. Cu toate că, împreună cu cei din echipa sanitară (majoritatea trecuți cu arme și bagaje de partea agresorilor), a fost complice la moartea mai multor pacienți din infirmerie, este posibil ca el să fi fost prins într-o horă din care nu avea cum să iasă, asemenea multor gardieni și chiar directori de penitenciare. Ion Pangrate, torturat în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
înțeles ce dorea Securitatea de la el să declare, și anume că Horia Sima (liderul Legiunii) i-ar fi predat prin niște intermediari un cifru secret, prin care trebuia înlesnită transmiterea de informații dinspre un închipuit comandament legionar de la Aiud spre agresorii din Pitești. În urma torturilor, Popescu a cedat în vara lui 1955 și a inventat o poveste pe placul anchetatorilor, în care „recunoștea” că a primit cifrul secret prin izmenele lui Iosif V. Iosif și Ion Păunescu, care trebuia să ajungă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
reeducarea de la Aiud din perioada 1962-1964. Se poate concluziona că, dintre toate procesele înscenate de comuniști în legătură cu acțiunea de la Pitești, acesta este cel mai fantezist și mai ridicol. Numai Gheorghe Caziuc și Virgil Bordeianu au făcut parte din echipele de agresori și, cu toate că nu există foarte multe date despre destinul lor complet în închisoare, se știe că primul a fost prins de Țurcanu că a ascuns anumite informații, motiv pentru care a fost dat pe mâna celor pe care îi torturase
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1949, fiind cel care l-a înfruntat pe Țurcanu, deranjat de aroganța acestuia 1. Angelescu a fost dintre cei mai torturați deținuți din acest lot și, cu toate că a fost bătut în mai multe rânduri de Țurcanu, Popa și ceilalți dintre agresori, dar și de către gardieni, a continuat să îi înfrunte verbal. A fost transferat la Gherla, probabil, cu lotul din iunie 1950, existând indicii că a fost torturat și în acest penitenciar. S-a îmbolnăvit de TBC și se pare că
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
studia cât de cât pe Marx, pe Engels, pe Lenin. Ceea ce tu, Eugene, la Suceava, nici n-ai vrut să auzi!, moment în care Țurcanu a început să îl calce în picioare. Ulterior, a fost bătut și de ceilalți suceveni agresori, care s-au oprit doar cât să le permită lui Holdevici și Zaharia să-l reanimeze. Țurcanu l-a întrebat ciocănindu-l batjocoritor în cap: „Vrei să mori, Șura? N-avea grijă, că n-ai să scapi. Ai vrea tu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ținut în carantină la o cameră de la subsol, împreună cu Bogdanovici, Lucinescu, Dan Dumitrescu, Cornel Pop, Păvăloaie, Mărtinuș și alți câțiva deținuți. A participat la bătăile din decembrie de la camera 4-spital, dar nu este foarte clar dacă în calitate de victimă ori de agresor. Bogos a urmat școala de cadre de la camera 4-spital în lunile aprilie și mai și a fost transferat la Gherla în iunie 1950. A luat parte la discuțiile inițiale pentru organizarea acțiunii de la Gherla, împreună cu Popa „Țanu”, Pușcașu, Livinschi, Zbranca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
atunci „comitetul” camerei (printre alții: Eugen Măgirescu, Constantin Păvăloaie și Petru Cojocaru) încercând să obțină informații de la victime. Neculai Popa, care era și el în celulă, spune că Bordeianu dădea cu milă și a fost observat și turnat de cineva agresorilor. A fost snopit în bătăi pentru aceasta și apoi arătat camerei gol până la genunchi, întreg corpul fiindu-i plin de vânătăi 1. A trecut prin grotesca punere în scenă a Crăciunului din 1950, când a fost supus unor umilințe ieșite
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1926 în comuna Boroaia din județul Suceava, Bordeianu a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru activitate legionară 2. Alăturat mișcării lui Țurcanu de la Suceava, imediat după condamnarea survenită în februarie 1949, a fost unul dintre cei mai activi agresori din Pitești. A participat la bătăi încă din decembrie 1949, acționând în mai multe camere, până în august 1951: camera 4-spital, camera 3-biserică, camera 2-subsol. La sfârșitul lui octombrie 1950, a fost transferat la Valea Neagră, activând acolo în subordinea lui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
disciplinare la Pitești, unde va ajunge în februarie 1951, după ce va trece mai întâi pe la Jilava. În martie 1951 a avut loc prima bătaie în celula sa, la care Buracu a fost doar spectator, fiind omis, intenționat sau nu, de către agresori. Scenele văzute l-au traumatizat cumplit însă. Șeful camerei avea să devină Juberian, care îl cunoscuse pe fratele lui Buracu, astfel că l-a protejat oarecum pe acesta. Într-una dintre bătăi, un agresor l-a făcut „labagiu” și „onanist
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fiind omis, intenționat sau nu, de către agresori. Scenele văzute l-au traumatizat cumplit însă. Șeful camerei avea să devină Juberian, care îl cunoscuse pe fratele lui Buracu, astfel că l-a protejat oarecum pe acesta. Într-una dintre bătăi, un agresor l-a făcut „labagiu” și „onanist” pentru că plângea. A fost bătut la pielea goală, timp în care era apelat cu aceiași termeni, față de care a găsit puterea să protesteze: „Băteți-mă, schingiuiți-mă cât vreți, călcați-mă în picioare, dar nu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
2. Student în București, a fost condamnat la 10 ani de detenție pentru că era șeful unei organizații anticomuniste. A trecut repede de partea lui Țurcanu, dar una dintre victimele sale spune că lovea mai mult „simbolic”3. Se numără printre agresorii primului lot din camera 1-corecție, din 6 decembrie 1949, astfel că e greu de știut dacă și când a fost torturat. Pe 19 decembrie 1949 a fost trimis la camera 4-spital, alături de Pătrășcanu, Coriolan Gherman, Maximilian Sobolevschi și Vasile Andronache
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]