78,666 matches
-
monedele aruncate prin praful drumului, sau din găleata cu apă, pe care i-o puseseră miresei în cale... (pag. 63); cu un întreg film al ceremonialului nupțial: În fruntea alaiului, doi tineri, aleși dintre prieteni sau rubedenii, duceau lumânările mari, albe împodobite cu flori. După ei, venea mireasa condusă de-o parte și de alta de doi cavaleri de onoare... (ibid.). În descrierea amănunțită a nunții, prozatorul este ispitit să recondiționeze clișeul nupțial rural apelând din nou la vocabularul de coloratură
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
ifosele și suficiența ofițerilor inculți și tembeli, figuri sinistre de Moș Teacă tradiționali, și până la condițiile înjositoare de minim confort, ordonat și în litera regulamentelor și ordinelor militare aflate sub semnul absurdului și al unei minime decențe: Plutonul, cu bucile albe și goale, năvăli ca o avalanșă prin ușa ușor deschisă a sălii de dușuri ocupate în cea mai mare parte de cei dinaintea lor. Tălpile goale se chirceau pe cimentul rece ca gheața, alunecând pe luciul făcut de săpunul câtorva
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
sfârșim sub cruce! Drumul meu spre casa-n cer, Printre îngeri trece! Voi primi,dac-am s-ofer, Leru-i ler sau poate ler, Căldicel ești rece! Ger și frig,sau zile calde, Mici sau mari cu toții, Negre,gri sau poate albe, Dalbe flori sau poate dalbe, Noi datornici morții! Refren: Vine azi din cer, Și ne mântuieste, Leru-i Doamne ler, Domnul ne iubește! Referință Bibliografică: Un altfel de colind! / Constantin Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2179, Anul VI, 18
UN ALTFEL DE COLIND! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380756_a_382085]
-
am alungat și le-am gonit să plece inapoiAcolo unde-s numai lacrimi și ochi goi.... XII. FULGI DE ZĂPADĂ, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1776 din 11 noiembrie 2015. FULGI DE ZĂPADĂ Cad fulgi, Sunt mari și albi și sunt pufoși. Și cetinile brazilor Se rup sub greutatea lor. Cad fulgi, Și sunt și țurțuri,aici...acolo... Se lasă seară Și tot mai picura,cum pică ceară. Cad fulgi Din ce in ce mai rar și mici. Într-un ocean de sentimente
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
creste de torente. Cad fulgi? Ori s-au mutat din ceruri norii. Nu ști,să scapi,să vi, să fugi, Poate că nu...ba da...priveste-n zare! Cad fulgi. Citește mai mult FULGI DE ZAPADACad fulgi,Sunt mari și albi și sunt pufosi.Si cetinile brazilorSe rup sub greutatea lor.Cad fulgi,Si sunt și țurțuri,aici...acolo...Se lasă searaSi tot mai picura,cum pică ceara.Cad fulgiDin ce în ce mai rar și mici. Intr-un ocean de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
La bufnița-mpietrită In parc far’ de cărări cerești Uitată de ursită Ți-i toamnă - grea - de nu dai semn, Când vin de peste ape, Că vrei!... Doar nu-s de lemn Și-s dornic de agape * Te-a surprins bufnița albă Rătăcită printre pomi ... Citește mai mult Ți-i toamnăPaulei Romanescuți-i toamnă și trăiești ca-n visîn anii senectuțiiAbil omagiind prin scrisPlăcerile virtuții!Asculți chemările fierbințiDin fauna tăcutăCând arborii cu chip de sfințiAdorm în toamna mutăți-i toamnă - lungă - de priveștiLa bufnița-mpietrităIn
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
posibilitatea să închei lista. E o situație în care se află tot omul viețuitor pe acest pământ, căci Domnul ne-a lăsat diferiți. Trebuie să acceptăm cu înțelegere, adevărul plin de înțelepciune spus de poetul George Coșbuc: "Și de există alb, nu vezi,/ Că negru-l face să existe?" Elena BUICĂ Toronto, Canada 7 iulie 2015 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - VICLENIA UMANĂ / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1651, Anul V, 09 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016. Când a venit, așa, ca un însemn, cu geana scrijelind în trup de lemn, privea fără de țintă-n viața mea citind, în șoaptă, dincolo de ea. Purta în păru-i albe flori marine, adâncuri de oceane pe retine, cald susur de izvor în răsuflare și-n pas molatic...dulce cadențare. Stăteam închisă-n putredul meu trunchi ca sufletul să-mi cadă în genunchi când ea, din stele scurse pe pământ, un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
o-ntreagă viață și-ai să-nțelegi, sub timpul ... Citește mai mult Când a venit, așa, ca un însemn,cu geana scrijelind în trup de lemn,privea fără de țintă-n viața meacitind, în șoaptă, dincolo de ea.Purta în păru-i albe flori marine,adâncuri de oceane pe retine,cald susur de izvor în răsuflareși-n pas molatic...dulce cadențare.Stăteam închisă-n putredul meu trunchica sufletul să-mi cadă în genunchicând ea, din stele scurse pe pământ,un cosmic vânt împrăștia-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
-nțelegi, sub timpul ... IX. UN ZBOR CU O ARIPĂ ÎN ȚĂRÂNĂ, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1848 din 22 ianuarie 2016. De la un timp mă risipesc în gânduri, arzându-mă ca o făclie vie și-ascunsă-n mine, într-o albă noapte, croiesc cu sârg un fel de schelărie pe care urc un munte în surpare; alături stau prăpăstii fără fund, în care nici izvorul nu mai curge, ci...doar ecouri stranii îmi răspund. Iar amintiri, când mi se-ntorc mirate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
un boț de lut să-mi fie mâine trupul, un suflet mai secat ca o fântână, o mare-mbrățișând la țărm nisipul ... Citește mai mult De la un timp mă risipesc în gânduri,arzându-mă ca o făclie vieși-ascunsă-n mine, într-o albă noapte,croiesc cu sârg un fel de schelăriepe care urc un munte în surpare;alături stau prăpăstii fără fund,în care nici izvorul nu mai curge,ci...doar ecouri stranii îmi răspund.Iar amintiri, când mi se-ntorc mirate,mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
mâine trupul,un suflet mai secat ca o fântână,o mare-mbrățișând la țărm nisipul... X. LUCEAFĂR PENTRU NEMURIRE, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016. La mijloc de Ianuar, sub clar de lună, când bucium alb răsună-n Ipotești, din noaptea veșniciei se arată Luceafărul și tremură-n ferești Să ne-amintească de, Emin, poetul ce-a stat, cândva, cu Dumnezeu la cină și har primea-n cuvânt, să-i fie hrană, în trecerea lui scurtă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
de-alinare. Nicicând să nu uităm că el, Eminul, cu veșnicia făcu legământ prin versul său și, ca într-o psaltire, lăsă o-ntreagă zestre în cuvânt ... Citește mai mult La mijloc de Ianuar, sub clar de lună,când bucium alb răsună-n Ipotești,din noaptea veșniciei se aratăLuceafărul și tremură-n fereștiSă ne-amintească de, Emin, poetulce-a stat, cândva, cu Dumnezeu la cinăși har primea-n cuvânt, să-i fie hrană,în trecerea lui scurtă, spre lumină.Să ne-amintească
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
lut frumos lucrat, dar fără de culoare. Cum te dorea să fii motiv de venerare, Visa perfecțiunea prin tine-ntruchipată. Atunci, ți-a pus în iris mult verde din câmpii, În păr un miez de noapte prins într-o peruzea, Un clopot alb să-ți bată în piept când cade-o stea Și pânza de-ntuneric o rupe în fâșii. Citește mai mult Te-a făurit Preabunul, cândva, fără de daltă,Din coasta-nsuflețită a primului bărbat.Cu-aleasă măiestrie și drag te-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
lut frumos lucrat, dar fără de culoare.Cum te dorea să fii motiv de venerare,Visa perfecțiunea prin tine-ntruchipată.Atunci, ți-a pus în iris mult verde din câmpii,În păr un miez de noapte prins într-o peruzea,Un clopot alb să-ți bată în piept când cade-o steași pânza de-ntuneric o rupe în fâșii.... XXV. SĂRUTUL, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015. Tu știi să mă iubești în felul mării; ori prea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
undele viselor, le-mbrățișează, filtrându-le cântecul de umbre, și le trece pe celălalt braț spre nemurire. Între mâine și aici, găsim, acum, sub ceara unor impresii impregnate de timp, albumul cu poze, scrisorile îngălbenite, biletul de tren nefolosit, trandafirii albi presați, scoici, stele de mare, pe o fâșie de catifea roșie, într-un coșulet, o pietricică ovală, stolurile de cuvinte înscrise demult au urcat la cer, impresia unui vis, poate-o nălucă, un ceas stricat, o partitură, pianul prăfuit, iar
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
O ZI... Va veni o zi când toate cuvintele se vor întoarce uimite din depărtările trecutului, chiar dacă nu și-au găsit destinatarul. Va veni o zi când toate cuvintele, tăcute, dezgolite, desprinse și înălțate, se vor întoarce risipite în paginile albe ale clipelor noastre, printre amintirile vii, cu primul și ultimul cuvânt, șirag de mătănii în cerul oglinzii din care și-au luat zborul. Retrase în singurătate, rostite sau nerostite, continuă să respire, continuă să palpite, pe cerul nopții tale. Va
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
lună de mers de aici, unde ei lucrează la minele de aur”. Pliniu (lib. VII. 3. 3) ne spune că semițiile scite, atât cele din Asia cât și cele din Europa au purtat în vechime numele de abarimon, adică arimonii albi. (N. Densușianu, D.P.,Vol. II, pag. 237). Tot Pliniu (VI. 19. 1) scrie că: „Ultra sunt Scytharum Populi...antiqui (illos) Aramaeos (appellavere)”, adică: „alături se găsesc popoarele scitice...vechii Aramei”. C.B. Ștefanovski deduce: „Reiese că, în conformitate cu Plinius (23-79), poporul sciților
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
să-i răspund decât afirmativ. Nu știu de ce, chiar înainte de a stabili ora la care urma să plecăm spre Cazasu, pe dată mi-a venit ideea de a reciti, nu știu pentru a câta oară, povestirea lui Vasile Alecsandri Balta Albă. Cum auzii pomenind de o asemene minune, rugai pe dl consul să-mi înlesnească vreun chip de a mă duce îndată la Balta-Albă, și, peste o jumătate de ceas, un arnăut intra în salon vestindu-mi că trăsura era gata
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
se restrângea după niște legi necunoscute, dar totdeauna antiumane și trebuia să-mi fac un program care să mă scoată de sub teroarea lui. Nu aveam cărți, nici creion, nici hârtie, aveam numai mintea, care devenea tot mai mult o coală albă și memoria, care, adeseori, era atroce. Mă apăram împotriva acestor vrăjmași necruțători dinlăuntru și din afară prin amintiri plăcute. Tu erai una din ele. De aceea, și cartea și scrisoarea ta sunt pentru mine un fel de viitor întors în
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
împrejurărilor, imaginea mea despre voi toți, inclusiv foștii mei elevi de seminar, a rămas nealterată de timp. Acum, când i-am întâlnit pe mulți dintre ei, oameni de 40 ani unii, am rămas uimit de cât am îmbătrânit eu. Sunt alb de tot. Poate că tu m-ai văzut la televizor, dar eu pe tine nu. Să știi că sunt puțin emoționat, pentru că, într-un fel, ești și tu un copil al meu chiar dacă devenit al meu mult mai târziu. Cu
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
galerii unde întîlnim roți de fîntînă și scări de lemn, dar în care funcționează, din cînd în cînd, și lifturi. Nu lipsesc sunetele de sirenă, care nu anunță bombardamente, ci treceri de la o lume inundată de o lumină ireal de albă la una cufundată într-un întuneric din care își fac apariția personaje cu alură inchizitorială și creaturi diforme. Filmul lui Gans are și o morală, bineînțeles: în loc să fie, pur și simplu, un film de groază, Silent Hill se vrea un
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
să observăm că nu dispunem de cărți de două sau trei sute de pagini care să prezinte în engleză istoria limbii române, istoria României, istoria literaturii române. Dispunem de o informație de ansamblu privind situația cercetării în România? Există o Carte Albă a Cercetării în Învațământul Superior, elaborată în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, și o carte de prezentare a cercetării în institutele Academiei Române. Din ele aflăm, pentru fiecare domeniu, câteva exemple de cercetări de succes, dar nu și situația de ansamblu. De
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
peste trei decenii, într-un sfârșit de Cuptor, făceam un fel de ucenicie gazetărească cutreierând satele țării, în vederea unei eventuale oploșiri pe lângă un ziar al vremii. În miezul unei duminici, autobuzul de la Galați m-a adus la Oancea, un sat alb de pe malul înalt al Prutului. Dincolo, în valea râului despărțitor, se desenau casele din Cahul. Undeva în preajmă, la intrarea în sat, un cimitir cu multe cruci păstra rămășițele primilor ostași români căzuți, în iunie 1941, în primul atac de
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
legând malul românesc de celălalt, basarabean, al râului, au început să-mi depene povestea lor. Erau din Cahul, avuseseră casă mare, de gospodari fruntași acolo. O vedeau pe o uliță, undeva, în dreptul unei biserici. "O vezi, uite-o, e acolo, albă, frumoasă", încerca bătrânul să îmi localizeze casa aceea pe care eu nu o zăream, oricât m-aș fi străduit. O părăsiseră, provizoriu, în retragerea din 1940 și apoi,definitiv, în aceea din 1944. De atunci nu mai putuseră să se
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]