10,591 matches
-
fost prezentă punea întotdeauna la loc de cinste specificul rucărean. Discipolele ei au fost adevărate artizane în domeniu, făcând cunoscute lumii frumusețea tainică și policromatică a cusăturilor populare din Rucăr și din Muscel. A fost și colaboratoare valoroasă la revista "Albina". Virginia Arișanu - Smărăndescu (1913-2006 ) Profesoară născută la Rucăr în anul 1913 în familia Arișanu. Clasele primare le-a absolvit la Rucăr iar cele secundare la București, unde a obținut și gradul I ca profesoară la Liceul "Gheorghe Lazăr". Este autoarea
ŞCOALA GENERALĂ RUCĂR (XLI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350990_a_352319]
-
hrană sieși, propria sa transcendență și imanență, plăsmuitorul propriilor zei și iluzii. "La metaphisique c'est moi!" parcă dorește să spună poetul, iar universul său este biblioteca, biblia și istoria. O bibliotecă imensă, în care au încăput "o perdea de albine/ se spune,/ prin ea nu poți pătrunde, se lipește de tine/ ca o cămașă, cu ace de foc". O bibliotecă în care se joacă o apocalipsă livrescă cu rădăcini în istoria neamului. Poemele din "Nisipul cu oase" sunt bazate pe
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
că am giardiaza Și-am prins forță, bat-o vină, În trei ore-am prins găină. Am pus apă rece-n oală, Mi-am pus sortul de cucoana, M-am dus la ceapă -n grădină, M-a înțepat și o albină. Doamne, căte-am pătimit... M-am trezit că n-am chibrit. Ca să pot face scântei M-am certat și cu ai mei. Dar s-au stins chiar de la poarta. Știi, părinții ușor iartă. M-am gândit să mai aștept Când te
VAI, BARBATE,-AI ŞI VENIT? de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351263_a_352592]
-
adică acea zi care înseamnă executarea multor activități de toți bunii gospodari. În acest sens amintesc că stuparii trebuie să execute toate ritualurile cuvenite în această zi de sâmbătă. În caz contrar nu vor avea miere și, în această situație, albinele vor muri. Era, în același timp, o sărbătoare a lui Venus-Afrodita, zeița dragostei și a frumuseții... De menționat este faptul că în aceste zi se dau de pomană așa numiții „mucenici”, preparați din făină de grâu, unși cu miere și
FĂRĂ MĂRŢIŞOARE ŞI PAHARE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345620_a_346949]
-
a frumuseții... De menționat este faptul că în aceste zi se dau de pomană așa numiții „mucenici”, preparați din făină de grâu, unși cu miere și nucă pisată ori fierți, în forma lor de 8 (opt), de om sau de albină, într-un vas în care se adaugă diferite mirodenii pentru aromatizare, după ce au fost puși la uscat în ziua anterioară. Este vorba, ca semnificație, de urmele îndepărtate ale sacrificiilor arătate mai sus, când am vorbit despre cei 40 de mucenici
FĂRĂ MĂRŢIŞOARE ŞI PAHARE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345620_a_346949]
-
moment de referință în evoluția sentimentală a scriitorului - condamnat, parcă, la eterna repetiție în materie de amoruri pierdute. Poetul a trăit o dragoste fulminantă, arzătoare până la uitarea de sine cu Hortensia Cosma, fiica unui român bogat din Ardeal, directorul Băncii Albina.Ea i-a fost prima soție vreme de 14 ani, dar rășinărenii din satul natal aveau s-o considere mereu adevărata soție a domnului Goga, care prin blindețea și felul ei de a fi, se apropiase pentru totdeauna și de
IUBIRILE SCRIITORILOR 2 de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345704_a_347033]
-
moment de referință în evoluția sentimentală a scriitorului - condamnat, parcă, la eterna repetiție în materie de amoruri pierdute. Poetul a trăit o dragoste fulminantă, arzătoare până la uitarea de sine cu Hortensia Cosma, fiica unui român bogat din Ardeal, directorul Băncii Albina. Ea i-a fost prima soție vreme de 14 ani, dar rășinărenii din satul natal aveau s-o considere mereu adevărata soție a domnului Goga, care prin blindețea și felul ei de a fi, se apropiase pentru totdeauna și de
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
versuri albe care mint, Și nici versuri degenerate Nu vreau poeme labirint. Vreau strofelor să dau culoarea Cireșei coapte sau a rozei, Versul să murmure ca marea Prins în finețea tuberozei, Iar rimele să ia dulceața Din mierea dulce de albine S-abunde, să le râdă fața Să le citești gândind la mine. Și la a muzelor chemare Într-o pornire salutară Poemele-or avea culoare Care pe critici să îi doară. https://www.youtube.com/watch?v=Ex CnwvG bk Din volumul
LA A MUZELOR CHEMARE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352148_a_353477]
-
-n par și le-ncurcă orbit de frumoasă, ce prin pasu-i zglobiu sânii-și coboară și urcă. ea trece cum fiorul prin trup în urmă-i adie când cald când răcoare pare o rază ce fuge de soare sau poate albina fugita din stup. în cale-i feciorii se-opresc nu știu de-i vie sau doar o năluca ochii ei ard când cu sete-o privesc de teama ei fug pe unde apucă. ea râde, înflorind dinții ei albi râsul
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
prea iese nimic, nici pe departe, apă de ploaie. Fericirea își e suficientă sieși n-are nevoie de prezența noastră o stingherim noi două singuratice, două coțofene bântuite de gânduri funebre, două ciori croncănind într-un măr înflorit, zumzăind de albine. Singurătatea mă tace, complice. și pe ea o calcă pe nervi fericirea obraznică, intempestivă nu-i loc pentru noi trei împreună. Oricum fericirea nu ar avea sorți de izbândă. Vârstele singurătății aidoma vârstelor mele, aidoma vârstelor spiritului. Când sunt cu
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Crengile se agață de cer Doar cuvinte mii de cuvinte albastre acoperă trupul alb zvâcnirile din timpurile plecate Nori plutitori în maci roșii abstracte figuri însetate lalele în muzica albinelor brațele cuprind sunetul din noi un fluture pe flori Dimineața ademenește cântecul ciocărliilor se așează munții în reflecție cenușie verdele de brazi dilată clipele măreția inundă pașii spre liniștea culorilor Suzana Deac Referință Bibliografică: Crengile se agață de cer / Suzana
CRENGILE SE AGAŢĂ DE CER de SUZANA DEAC în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356399_a_357728]
-
humusul; florile de câmp gingașe în culori de curcubeu și amețitor de parfumate, străbat cele mai adânci străfunduri ale sufletului uman, nesemănate de nimeni, doar iubite de toți; podgoriile renumite cu soiuri alese; memorabile prisăci cu stupi și roiurile de albine înzestrate cu darul de a munci cu un neistovit avânt, calitate care a preluat-o cu mult succes și poporul nostru român. Natură este cea mai indispensabilă, valoroasă și grandioasă comoară prin care omul a fost desăvârșit de Dumnezeu. Iubita
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
să ne întrebe dacă dorim să vedem lumea sau să o părăsim. Pe malul unei ape curgătoare Se desfăta natura în splendoare; Prin iarbă, risipindu-se sub soare, Parfumul se-aduna din floare-n floare. Roiuri de gâze, fluturi și albine Zburau când pe pistil, când pe stamine, Greierii nici că se puteau abține; Cântau nepăsători că toamna vine. Bunicul, cu nepotul său de mână, Pășea tăcut cu ochii în țărână. Într-un toiag, cu trupul pe o rână, Gândea că
BUNICUL ŞI NEPOTUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356481_a_357810]
-
care absorbiți vom fi cu toți În ritmul învîrtit de roți. Așa ca-n historie sîntem toți Pedale pedalate cinic de idioți ! Nici nu știu cum au trecut pe lîngă mine, Pe atunci, pe cînd eram nemuritor, Zilele, ca niște roiuri de albine, Frumoasele nopților cu miez dogoritor. Au dispărut din viața mea încet, cu răbdare, Caii și cîinii de rasă și visurile toate. Le admirăm femeilor aliura delicată de floare, Trupurile lor unditoare, dulci că perele coapte. Azi mai străbat străzile amintirilor
LAPIS LAZULI SINT OCHII TAI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355786_a_357115]
-
Așteptînd-o să cadă Doar catrene ți-am scris Dar să trecem la proza Nici tu nu știi să faci Nici dulceața de roza Sau măcar cozonaci I nsa rău-i spre bine Casă noastră-i curată Că un stup de albine Cu regine curtata Nu-ți zic adio niciodată Nu- ți zic adio niciodată E miezul nopții și mă-mbată Mirosul tău suav de față |n trupul tău de ciocolată Se-ascunde pasărea măiastra Care imi cîntă la fereastra Și-i
LAPIS LAZULI SINT OCHII TAI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355786_a_357115]
-
prima zăpadă el nu va mai cunoaște odihnă. Dar, va avea timp și de odihnă, pe lumea cealaltă! Deja aerul este plin de parfumuri de fructe coapte ce vin dinspre livezile cocoșate de atâtea roade unde mai roiesc, încă, hărnicuțele albine, dar și trântorii de bondari. Podgoriile trimit spre noi dulcele aninos de musturi, dătătoare de energie si veselie, dar un pic mai târzior, când se vor înăspri! Când se va putea face și păstrama de oaie... Simt cum îmi lasă
GATA VACANŢA! SUNĂ CLOPOŢELUL! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355836_a_357165]
-
replică mămică, „știe neamțul ăla ce este în casa noastră...” - Când și unde ați debutat și cum a fost acest debut? - Golaneam, flamand, prin Capitala. Citeam, de pe la gunoaie, tot felul de gazete și reviste. Tupeist, m-am dus la revista ALBINĂ, cu o poezea despre sărbătoarea majoratului: „Am optsprezece ani, ți-i dărui ție, Țara,/ Tu m-ai crescut puternic, cu inima de pară,/ Cutezător că șoimul și liber pe pamant;/ Ma-ndeamna tinerețea să te slăvesc în cânt.” Am primit
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
baraca unde locuiam și mi-am cumpărat lemne de la deșeuri, cu 50 de lei tonă. În seara aceea, m-am împrietenit cu niste muncitori. Unul dintre ei, care m-a prezentat altora, le-a spus că sunt poet. Îi arătasem ALBINA. Când am dat mâna cu ei, m-am recomandat țanțoș: poet George Filip. Am ajuns, din întâmplare, în casa scriitorului orb Marin Iancu Nicolae. Mi-a spus că-mi citise deja poezia și că sunt talentat. Doamna Dr. Octavia Dimancescu
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
Norea cioara pe gânduri - umbra unei lebede la fel de neagră Locul II - Corneliu Traian Atanasiu orașul întreg explozie de lumini - nici cer, nici stele Locul III - Ion Rășinaru Sclipiri pe omăt - în bradul din odaie stele de carton Mențiune - Monica Trif albinele roi- o ultimă floare în coșnița veche Mențiune - Dan Norea lumi paralele - două umbre pe gheață o cioară și-un crap Mențiune - Valeria Tamaș Singur de Moș Ajun - pe limba lui, greierul, mă colindă Etapa 57 - 22 XII 2008 Locul
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
întinsă pe catarge - și nu încalț sandaua de sărbătoare în ziua când nu mă spăl pe picioare - nu cred în umbră de nuc ispititoare, nici în oră risipită-n nisip, viitoare - și nu mă întrec în zbor după fluturi, cu albină, mai bine împart cu ursul, iarna, vizuina - nu cred în pasul umbrei, pește vreun mal, nici în dorul voinicului adormit sub cal - nici nu mă-ntorc să beau apă, din același izvor, mai bine aștept, să mă ploua, alt nor
ELOGIU PRIMENIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356072_a_357401]
-
speranța în generația lor. Speranța moare odată cu viața, dar ce nu moare atunci?! Vremea primăverii a devenit prielnică pentru flori. Concitadinii mei au un cult pentru flori și piața s-a umplut de răsaduri ce i-au atras, ca pe albine și zumzăie în târguială prelungă până când pleacă încărcați cu flori. Am luat odată, am luat de două ori, am tot luat până ce am încărcat Casa cu Flori cu ele. De fapt, denumire aceasta îi vine de la Ica - Florica, Florin, Florina
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
popa nu e popa, Un paroh face mătănii Și cu nu știu care scop a Cununat două gângănii... Cum de nu ai pic de milă C-ai găsit-o-n pat cu mine, De duduca de copilă Să-i dai miere de albine? Apa nu ține de foame, Foamea nu ține de sete, Acră-i ciorba ta de poame, Vaca, iaca, stă să fete... Referință Bibliografică: Crochiuri la liber / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 876, Anul III, 25 mai 2013
CROCHIURI LA LIBER de ROMEO TARHON în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354926_a_356255]
-
și hainele de înmormântare pe-un dublu de făină. ... X. CONSTANTIN T. CIUBOTARU - ALBINEII (1), de Constantin T. Ciubotaru, publicat în Ediția nr. 850 din 29 aprilie 2013. M-am întrebat, dar n-am știut ce să răspund. Oamenii atribuie albinelor simboluri echivalente cuvintelor hărnicie, ordine, devotament. Despre Regină, ce să mai vorbim? Stăpânește și doar ea are menirea perpetuării. Face pui, celelalte fac miere. Mie mi se pare că nu-i drept să fie sterpe și obligate numai să execute
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
miere. Mie mi se pare că nu-i drept să fie sterpe și obligate numai să execute. Nu cumva sunt blestemate? Oare ele ucid trântorii fiindcă li se poruncește de regină sau ca să-și răzbune propriile neîmpliniri? Cu ce culeg albinele mierea? Cu trompa! Trântorii n-au și ei trompă? De ce nu sunt puși la muncă? De ce se lasă uciși? Conduși de regine? De ce celelate viețuitoare, culminând cu omul l-a impus pe trântor? Și mai ales de ce istoria omenirii cunoaște
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
l-a impus pe trântor? Și mai ales de ce istoria omenirii cunoaște doar câteva regine? Nici o femeie filozof! Artist! De ce femeiei i-a fost dată să-l servească pe bărbat? De ce, mai apoi bărbatul a luptat ca femeia să redevină albină, dar ele n-au mai ucis ... Citește mai mult M-am întrebat, dar n-am știut ce să răspund. Oamenii atribuie albinelor simboluri echivalente cuvintelor hărnicie, ordine, devotament. Despre Regină, ce să mai vorbim? Stăpânește și doar ea are menirea
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]