8,786 matches
-
c. Sistematică: fiecare a n-a persoană este inclusă în eșantion 1.Simplitatea alegerii eșantionului. 1.O listă a populației trebuie să fie disponibilă. 2.Selecția unei persoane din cele "n" poate introduce nereguli care nu se întâlnesc la eșantionarea aleatorie simplă. d. Cota (procentaj): populația este divizată în grupe, plecând de la criterii socio-demografice. 1.În general mai puțin costisitoare în timp și bani decât eșantionarea aleatorie simplă. 1.Nici o măsură a marjei de eroare în rezultate nu poate fi calculată
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
unei persoane din cele "n" poate introduce nereguli care nu se întâlnesc la eșantionarea aleatorie simplă. d. Cota (procentaj): populația este divizată în grupe, plecând de la criterii socio-demografice. 1.În general mai puțin costisitoare în timp și bani decât eșantionarea aleatorie simplă. 1.Nici o măsură a marjei de eroare în rezultate nu poate fi calculată. 2.precizia măsurătorilor este mai redusă decât la cea aleatorie simplă. e. Itinerar: punctul de plecare și itinerariile sunt fixate. 1.Se apropie de o extragere
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
plecând de la criterii socio-demografice. 1.În general mai puțin costisitoare în timp și bani decât eșantionarea aleatorie simplă. 1.Nici o măsură a marjei de eroare în rezultate nu poate fi calculată. 2.precizia măsurătorilor este mai redusă decât la cea aleatorie simplă. e. Itinerar: punctul de plecare și itinerariile sunt fixate. 1.Se apropie de o extragere aleatoare. 1.Aceleași inconveniente ca la metoda cotei. 3.6. Procedee de eșantionare aleatoare Eșantionarea aleatoare reprezintă acele tehnici de stabilire a eșantionului care
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
metode, fiecare individ are aceeași șansă de succes și șansele de succes ale diferiților indivizi sunt independente. Principalul avantaj constă în faptul că rezultatele obținute pe baza ei pot fi apreciate în termeni probabilistici. Pentru a asigura cu adevărat caracterul aleator cu alte cuvinte, pentru a acorda fiecăruia dintre elementele unei populații aceeași probabilitate (și diferită de zero) de a fi selecționate în eșantion procedeul de eșantionare trebuie să fie independent de aprecierea subiectivă a anchetatorului. Rezultatele obținute pe baza acestei
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
care presupune alegerea aleatoare a unui număr de plecare, de la care adăugând o mărime predeterminată, va rezulta o unitate a eșantionului. Această mărime predeterminată poate fi o valoarea aleasă la întâmplare sau se poate calcula ca și în cazul eșantionării aleatorii simple cu revenire, după formula k=n/N Exemplu: Dorim să realizăm aceeași cercetare pe studenții Universității X, cu volumul eșantionului care va fi extras n= 1056 persoane, iar volumul populației din care va fi extras eșantionul (numărul de studenți
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
acestui procedeu de eșantionare sunt următoarele: * se definesc straturile sau clasele tipice în care se încadrează populația de referință; * se repartizează volumul eșantionului pe straturi, având în vedere criteriile după care s-a realizat stratificarea; * pentru fiecare strat se definesc aleator unitățile care se includ în eșantion. Straturile pot fi delimitate artificial, de către cei care efectuează studiul, pe baza unor criterii bine determinate sau sunt deja constituite în populație (județe, gospodării, ani de studiu etc.). Condiția este ca aceste straturi să
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
au trei specializări iar una dintre ele doar două specializări. Vom merge cu repartiția studenților și pe cel de al doilea strat, în cazul de față pe fiecare specializare în parte. După distribuirea volumului eșantionului pe fiecare strat se extrag aleator unitățile care se includ în eșantion (studenții). Studenții vor fi extrași prin eșantionarea aleatorie simplă, procedeul bilei revenite sau nerevenite sau prin eșantionarea sistematică. 3.6.3.2. Eșantionarea stratificată neproporțională Acest tip de eșantionare îl vom folosi atunci când obiectivele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
studenților și pe cel de al doilea strat, în cazul de față pe fiecare specializare în parte. După distribuirea volumului eșantionului pe fiecare strat se extrag aleator unitățile care se includ în eșantion (studenții). Studenții vor fi extrași prin eșantionarea aleatorie simplă, procedeul bilei revenite sau nerevenite sau prin eșantionarea sistematică. 3.6.3.2. Eșantionarea stratificată neproporțională Acest tip de eșantionare îl vom folosi atunci când obiectivele noastre de cercetare ar necesita un număr mai mare de persoane dintr-un anumit
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se reduce și reprezentativitatea eșantionului. Totuși, eficacitatea practică a acestui tip de eșantionare prevalează asupra inconveniențelor teoretice. Pentru a le crește reprezentativitatea, pot fi îmbinate cu eșantionarea stratificată. Exemplu: Selectăm județul Brașov pentru a face o cercetare din cadrul acestuia selectăm aleator un municipiu, apoi, tot aleator, un cartier. În cadrul acestui cartier se vor selecta aleator unitățile incluse în eșantion. 3.6.5. Eșantionarea multifazică Dacă în eșantionarea multistadială diferitele tipuri de unități de eșantionare (județe, localități, indivizi) sunt selectate în diferitele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Totuși, eficacitatea practică a acestui tip de eșantionare prevalează asupra inconveniențelor teoretice. Pentru a le crește reprezentativitatea, pot fi îmbinate cu eșantionarea stratificată. Exemplu: Selectăm județul Brașov pentru a face o cercetare din cadrul acestuia selectăm aleator un municipiu, apoi, tot aleator, un cartier. În cadrul acestui cartier se vor selecta aleator unitățile incluse în eșantion. 3.6.5. Eșantionarea multifazică Dacă în eșantionarea multistadială diferitele tipuri de unități de eșantionare (județe, localități, indivizi) sunt selectate în diferitele stadii ale eșantionării, în eșantionarea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
asupra inconveniențelor teoretice. Pentru a le crește reprezentativitatea, pot fi îmbinate cu eșantionarea stratificată. Exemplu: Selectăm județul Brașov pentru a face o cercetare din cadrul acestuia selectăm aleator un municipiu, apoi, tot aleator, un cartier. În cadrul acestui cartier se vor selecta aleator unitățile incluse în eșantion. 3.6.5. Eșantionarea multifazică Dacă în eșantionarea multistadială diferitele tipuri de unități de eșantionare (județe, localități, indivizi) sunt selectate în diferitele stadii ale eșantionării, în eșantionarea multifazică este examinat în toate fazele același tip de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de acces la unitățile finale de eșantionare, sunt selectate într-un prim stadiu grupări naturale, de tipul județelor, localităților, cartierelor etc. Forma cea mai simplă în eșantionarea de tip cluster este cea cu un singur stadiu, în care unitățile selectate aleatoriu sunt incluse în întregime în eșantionul pentru anchetă. Subunitățile care compun unitățile inițiale nu au aceeași șansă de a fi selectate, dacă eșantionarea se face în mai multe stadii, ca în cazul eșantionării multistadiale. Dacă aceste grupări nu sunt diferite
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
din rural, considerând că există diferențe între cele două grupări naturale, rural și urban, dar în interiorul fiecărei grupări considerăm că nu există diferențe majore între localități. Astfel, reducem mult costurile de resurse umane, de timp și financiare comparativ cu eșantionarea aleatorie. În acest tip de eșantionare unitățile care fac parte din populația investigată nu au aceeași probabilitate de a fi extrase în eșantion. 3.6.7. Eșantioane fixe, panel "Eșantioanele fixe (...) panel sunt eșantioane supuse unei investigații repetate, cu un același
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
operativitate, precum și faptul că se poate practica în cele mai diverse domenii. Un caz tipic pentru acest mod de eșantionare este dat de ancheta de sondare a opiniei publice, într-o anumită problemă de actualitate. Nu trebuie confundată cu eșantionarea aleatorie unde sunt respectate strict un set de reguli care să conducă la asigurarea reprezentativității eșantionului. Pentru un asemenea mod de investigație, rezultatele se recomandă să fie privite cu precauție, fiind puternic afectate de cei care culeg datele. Totuși, dacă sunt
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
reguli care să conducă la asigurarea reprezentativității eșantionului. Pentru un asemenea mod de investigație, rezultatele se recomandă să fie privite cu precauție, fiind puternic afectate de cei care culeg datele. Totuși, dacă sunt respectate câteva principii minime privind asigurarea caracterului "aleator" în constituirea eșantionului, rezultatele obținute sunt suficient de reprezentative. Exemplu. Dorim să realizăm un studiu de marketing pe clienții unui magazin. Considerăm că populația este omogenă din perspectiva motivației lor de a cumpăra din acel magazin. Putem realiza un sondaj
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
populația este omogenă din perspectiva motivației lor de a cumpăra din acel magazin. Putem realiza un sondaj pe baza de chestionar la ieșirea din magazin privind gradul de satisfacție privind serviciile și produsele oferite de magazin. Putem introduce un criteriu "aleator" pentru a evita ca operatorii de teren să se ducă doar la anumite categorii de persoane care li se par lor mai ușor de abordat. Operatorul poate intervieva fiecare a III-a persoana care iese din magazin și în plus
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
scheme de eșantionare 3.8.1. Anchetă de explorare (salariați) 1. volumul eșantionului: 1108 de persoane cu domiciliul stabil in municipiul Brașov si care lucrează în mediul industrial (privat sau de stat); Tabelul nr. 3.15: Date necesare pentru eșantionarea aleatorie la nivelul municipiului Brașov, în funcție de caracteristicile gen și ocupație. Populație Total Populație ocupată în mediul industrial Populație ocupată în transporturi, construcții, servicii Pensionari Elevi / studenți Șomeri Bărbați 104 52 25.4 20.2 4.8 1.6 Femei 102.9
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
care se încadrează rezultatele obținute este de +/3%; 4. s-a folosit o metoda de eșantionare probabilistică (aleatoare simplă), cu alegeri nerepetate din rândul populației cadru, utilizându-se următoarea formula de calcul: Tabelul nr. 3.16: Date necesare pentru eșantionarea aleatorie la nivelul municipiului Brașov, în funcție de caracteristica gen. Șomeri Valori absolute Procente Bărbați 1600 28% Femei 4300 72% Total 5900 100% t = un coeficient de încredere, care corespunde unei anumite probabilități cu care se garantează rezultatele (în cazul de față t
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cazuri selectate la întâmplare din dosarul de date. Mai există o situație când utilizăm acest filtru combinat cu SORT CASES. Presupunem că avem eșantionul supraponderat pe o anumită categorie de vârstă și dorim să renunțăm la un număr de cazuri, aleatoriu. Cea mai elegantă soluție este de a ordona prima dată baza de date după variabila vârstă, urmând ca mai apoi în segmentul supraponderat identificat și filtrat să operăm o selecție, o eliminare aleatorie a unor cazuri. Tot cu ajutorul acestei comenzi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
să renunțăm la un număr de cazuri, aleatoriu. Cea mai elegantă soluție este de a ordona prima dată baza de date după variabila vârstă, urmând ca mai apoi în segmentul supraponderat identificat și filtrat să operăm o selecție, o eliminare aleatorie a unor cazuri. Tot cu ajutorul acestei comenzi putem crea noi baze de date. Exemplu: Avem o bază de date cu toate persoanele care intenționează să voteze sau nu. Să presupunem că dorim să facem prelucrări doar pe acele persoane care
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mai multe variabile cu ajutorul cărora se caracterizează un anumit fenomen, prin reducerea volumului datelor cuprinse în variabilele inițiale și construirea unui set mai mic de dimensiuni. Spre exemplu, să presupunem că am intervievat 1000 de indivizi care au fost selectați aleator din populație și i-am întrebat despre opiniile lor politice cu privire la taxe, drepturi civile, legi ale muncii și altele. Răspunsurile la aceste întrebări constituie deci variabile observate. În general, primul pas în analiză implică o examinare a interrelațiilor dintre aceste
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
acopere toate valorile izvorâte din estimările bazate pe calcule economice. În spatele expresiei de valoare justă a unui instrument se ascunde o paletă variată de modele Și metode Și un ansamblu de valori, care conferă calificativului just un caracter mai mult aleatoriu, fiabilitatea valorii juste fiind, mai degrabă, relativă (Dima, 2003). Rezultă că valoarea justă este o valoare de schimb care nu implică neapărat existența unei piețe pentru elementul respectiv, ceea ce face din acest concept unul general. Valoarea justă nu presupune o
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
persoaneitc "6.2. Determinarea veniturilor persoanei" Voi folosi în cele ce urmează datele sondajului Barometrului de Opinie Publică al Fundației pentru o Societate Deschisă din luna mai 2002. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 2.112 persoane, selectate aleatoriu stratificat din populația cu vârsta de peste 18 ani din România. Voi analiza relația dintre vârstă, venit și nivel de instrucție, pentru ca, în cele din urmă, să construiesc un model al determinării veniturilor persoanei. 6.2.1. Relația venit-vârstă-nivel de instrucțietc
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
semnificativ mai bune ale fetelor. Aceste diferențe le-am înregistrat sistematic în mai multe sondaje realizate pe plan local, în Oradea, cu elevi de liceu: figura 13 indică mediile din anul școlar anterior pentru fete și băieți dintr-un eșantion aleatoriu de 1.000 de elevi cuprinși în clasele IX-XII care au fost chestionați în decembrie 2000. Diferența se menține constantă de la un an la altul, fiind de aproape un punct, chiar dacă rezultatele școlare scad în perioada adolescenței, atât la fete
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
elev poate să-l aibă asupra rezultatelor concrete ale acestuia. Între 1965 și 1966, elevilor dintr-o școală primară din regiunea San Francisco li s-a aplicat un test de măsurare a abilităților verbale și de gândire. Cercetătorii au selectat aleatoriu 20% dintre copiii testați pe care i-au desemnat ca fiind promițători, astfel încât profesorii se puteau aștepta la performanțe superioare din partea lor. Ulterior, la un al doilea test care măsura abilitățile verbale și de gândire, cei etichetați ca „promițători” au
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]