6,258 matches
-
moment al demersului didactic, acest fapt constituind o premisă pentru dezvoltarea capacităților și competențelor prevăzute de programă. Un spectru cât mai larg de modalități de evaluare oferă cadrului didactic informații prețioase despre evidențierea progresului sau diagnosticarea lacunelor. Activitatea de învățare-aplicarea algoritmului de calcul al împărțirii, urmărește obiectivele de referință 1.4 ,4.1, vizând în special recunoașterea situațiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operațiilor de împărțire. Terminologia specifică precum și algoritmul de calcul sunt premisele cognitive de la care pleacă traseul
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
despre evidențierea progresului sau diagnosticarea lacunelor. Activitatea de învățare-aplicarea algoritmului de calcul al împărțirii, urmărește obiectivele de referință 1.4 ,4.1, vizând în special recunoașterea situațiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea operațiilor de împărțire. Terminologia specifică precum și algoritmul de calcul sunt premisele cognitive de la care pleacă traseul didactic propus. Gama de exerciții cu care am lucrat încercat să cuprindă un spectru cât mai larg de modalități de rezolvare. Fișa de lucru 1 poate fi administrată în orice moment
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
Cei trei itemi ai fișei de lucru 3 urmăresc nivelul de asimilare al cunoștințelor predate. În cele 7 minute elevii au rezolvat sarcinile de lucru dând dovadă de siguranță, atenție în citirea enunțurilor precum și de faptul că și-au însușit algoritmul de calcul. Fișă de lucru 3/ Împărțitorul format din zeci și unități I.1 Calculează: 6 829 : 23 = 535 466 : 48 = I.2 Grupează un număr de 36 256 cărți câte 36 sau câte 25 pe un raft. În care
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
precum și explorarea sistematică a posibilităților de descompunere a numerelor naturale pe baza operațiilor studiate au constituit punctul cheie al acestei unități de învățare. Fișa de lucru 4 conține trei itemi cu grad de dificultate scăzut și urmărește clar doar însușirea algoritmului de calcul rapid a împărțirii a numerelor naturale la 10, 100, 1 000 , tocmai pentru a asigura un feedback rapid asupra nivelului de însușire a noilor cunoștințe. Din cei X elevi evaluați Y au fost notați cu calificativul foarte bine
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
ar întâmpina dificultăți. S-au înregistrat 15 rezultate de foarte bine, 2 calificative de bine și 3 de suficient. Pentru cei 3 elevi notați cu calificativul 47 de suficient s-au reluat rezolvările la tablă de către cadrul didactic insistânduse asupra algoritmului de calcul și de verificare a rezultatelor. Activitatea de învățare-exerciții ce solicită aflarea unui număr necunoscut-urmărește obiectivele de referință 2.4, 3.1, 4.2, 4.3 și se desfășoară pe durata a 2ore. Fișa de lucru numărul 6 este
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
suficient și-au însușit terminologia specifică, însă nu au efectuat proba înmulțirii și a împărțirii la itemul 1, acest lucru atrăgând după sine greșelile de la ceilalți itemi. Fișa de lucru numărul 7 conține exerciții cu ordinea efectuării operațiilor și implică algoritmul de calcul cu și fără paranteze. Elevii urmăresc etapele de lucru, ajungând la rezultatul corect. Pe parcursul activității am urmărit dacă elevii parcurg corect etapelor de lucru (operațiile de gradul II și I), corectitudinea rezultatelor precum și simțul critic și autocritic. Fișele
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
asigurat succes în învingerea dificultăților în asimilarea matematicii și i-au bucurat pe copii când soluțiile date au fost cele reale. Prin insistența la ore pe exerciții și probleme anume alese pentru a „gimnastica spirituală” am anticipat și facilitat asimilarea algoritmului de calcul. Elevii au înțeles că matematica face deopotrivă apel la gândire, judecată profundă, atenție, spirit de observație și un bun matematician, acționează simultan pe toate aceste coordonate. Orice unitate de învățare se finalizează printr-o evaluare sumativă care permite
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
2007) și creșterii celei în structurile mondiale (76,5% în 1990, 79,1% în 2007), reașezând Libanul în aceiași matrice de evoluție a integrării ca și celelalte state arabo-asiatice. D. Dezvoltarea și structura spațială a integrării în organizațiile regionale După algoritmul de evaluare de mai sus vom analiza și structura spațială a integrării statelor arabofone în organizațiile regionale. La fel ca și în cazul evoluției relațiilor politico-diplomatice și comerciale, dinamica integrării în structurile regionale, pe lângă latura sa cantitativă, a înregistrat și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
economico-comerciale și de integrare în structurile organizaționale. Prin urmare, pentru stabilirea gradului de activism al fiecărui stat la scară globală, este necesară o evaluare comparată, o interpolare, respectiv o însumare algebrică a celor trei categorii de relații spațiale ale statelor. Algoritmul de lucru folosit de noi ia în considerare fiecare din cei trei parametri și, funcție de mărimea cantitativă a valorilor lor, se stabilesc categoriile de state. Fiecăruia dintre cele trei tipuri de relații i se asociază un coeficient cu valori-standard pentru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a 3 state pivot și a 21 entități periferice, ce alcătuiesc mozaicul politico-geografic al spațiului arabofon și a căror dispunere teritorială determină o serie de raporturi spațiale de tip centru-periferie pe care le vom analiza în subcapitolele următoare. Conform acestui algoritm de calcul, pe Glob există un număr de 3 state ce se încadrează în categoria statelor-puteri173 (cu I>40), respectiv S.U.A. (I=69,2 - valoarea maximă calculată pentru un stat pe Glob), R.P. Chineză (I=46,1) și Federația Rusă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cadrului didactic de a domina situațiile apărute în clasă și / sau elevii. Aceasta pune dascălul în situația de a ceda, de a se complace, de “a se alia” cu elevii. 4. Strategia bazată pe ritual și rutină: respectând permanent aceeași algoritmi, cadrul didactic devine ușor previzibil; intervențiile acestuia vor fi standardizate și uniformizate. 5. Terapia ocupațională: constituie o alternativă posibilă și eficientă de intervenție în situații de abateri comportamentale. Ea cultivă mișcarea și accentuează dinamica clasei, în special la nivel fizic
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
investigativ. Urmează să analizăm detaliat pe fiecare dintre acestea : A. Persoana care aparține tipului convențional preferă în general activități ordonate, în care există reguli. Este vorba de obicei de activități ce presupun organizarea informației scrise sau numerice, analize ce utilizează algoritmi și în general proceduri standard stabilite dinainte cu precizie. Acest tip presupune persoane conformiste, ordonate, eficiente și practice; acestea fiind părțile pozitive. Cealaltă față a acestui tip de persoană, și care completează prima parte, presupune: lipsa de imaginație, inhibiția, inflexibilitatea
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3112]
-
Seamănă cu "paradigma" lui Kuhn. Accentul principal cade pe elementele de progres. Deocamdată, filosofia științei în general și a celei economice în particular nu e capabilă să ofere reguli și criterii precise pentru practica economică, să ofere un soi de algoritm care să ne ajute în practica științifică sau în alegerea teoriilor. Or, pînă la urmă, prea multă "filosofie nefolositoare" poate cauza, cînd tu ai de rezolvat atîtea probleme concrete și presante, cum ar fi șomajul, inflația, deficitele etc. Scepticismul și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
caracteristici precizie, coerență, deschidere, simplitate și fecunditate furnizează baza alegerii teoriilor. Totuși Kuhn admite că aceste cinci criterii, sau altele de același gen, nu sunt niciodată suficiente pentru a permite cu certitudine alegerea dintre două teorii rivale. Nu există nici un algoritm care să poată înlocui calitățile de judecată și anticipare, ce sunt izvorul succesului științific. 1.4.2.7. Metodologia programelor de cercetare (Lakatos) Lakatos, filosof și istoric al științei, ostil "sociologismului" lui Kuhn, se apropie de pozițiile popperiene și construiește
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
în activitatea noastrde dascăli. Strânsa legăturdintre creativitate și rezolvarea de probleme a făcut ca mulți autori de studii sle identifice. Fenomenul de creație este mult mai complex decât simpla rezolvare de probleme. Creatoare este nu rezolvarea întâmplătoare sau pe bazde algoritm, ci rezolvarea acelor probleme care necesitintuiție. Dacne referim strict la universul școlii, obținerea unor performanțe școlare nu este lesnicioasfăraportul factorilor intelectuali și nonintelectuali care pornesc de la dezvoltarea spiritului de observație și, în mod progresiv, pânla cele mai complexe capacități aptitudinale
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
un lac colmatat, înainte de a-l putea lăsa să "înoate" într-un bazin ideal. Capitolul III Clasificarea și activitatea desfășurată cu copiii cu "Cerințe Educative Speciale" Studiul preliminar Este indicat ca tipurile de deficiență (handicap) să fie studiate după următorul algoritm: Cauzele (etiologia): genetice, ereditare, prenatale, perinatale, survenite în prima copilărie, dobândite ulterior. Acest studiu este important punctual pentru că multe tablouri psihice depind în mod esențial de momentul apariției deficienței (handicapului). De exemplu, un surd din naștere sau din prima copilărie
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
filiere depinde în mod sigur de natura handicapului(rilor), dar este în mod egal corelată cu nivelul socio-economic al familiei"). Acestea par a fi date obiective, de care trebuie să se țină seama. Așadar, clasificarea corectă și alegerea filierelor, în conformitate cu algoritmul propus la începutul acestui capitol, rămâne o misiune inițială obligatorie în coordonarea defectologului. Trecând la Punctul 3 Stabilirea "punctelor tari" și a "punctelor slabe" în situația fiecărui caz), vom constata că un punct slab general în inventarul caracteristicilor deficienților este
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
la disciplinele agronomice constă în: a. distribuția materialului didactic elevilor, individual sau pe grupe mici, unde acesta constituie izvor de informații agronomice; b. evidențierea caracterelor esențiale, generale și specifice, renunțându-se la clasele liceale, la prezentarea materialului didactic potrivit aceluiași algoritm ca în cele gimnaziale; c. aplicarea demonstrației prin depășirea cunoașterii senzoriale cu ajutorul schemelor și graficelor care înlesnesc însușirea unor noțiuni abstracte; Demonstrarea materialului intuitiv natural Folosirea materialelor naturale are prioritate deoarece elevii observând plantele și animalele vii sau naturalizate, schelete
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
în special cea creativă) nu poate fi dezvoltată numai prin această metodă. Informatizarea învățământului reprezintă un proces inovativ dar presupune încă o serie de clarificări conceptuale necesare realizării unei strategii de acțiune. K. Algoritmizarea În procesul de predare-învățare se utilizează algoritmi, care constau într-o suită de operații ce se cer parcurse într-o ordine aproximativ constantă. Prin urmare algoritmizarea este o metodă ce se bazează pe folosirea algoritmilor în actul predării. Algortimii se caracterizează prin faptul că se prezintă ca
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
unei strategii de acțiune. K. Algoritmizarea În procesul de predare-învățare se utilizează algoritmi, care constau într-o suită de operații ce se cer parcurse într-o ordine aproximativ constantă. Prin urmare algoritmizarea este o metodă ce se bazează pe folosirea algoritmilor în actul predării. Algortimii se caracterizează prin faptul că se prezintă ca o succesiune aproximativ fixă de operații, iar această suită este prestabilită de către profesor sau este presupusă de logica intrinsecă a discursului disciplinei respective. În anumite situații, algoritmii de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
folosirea algoritmilor în actul predării. Algortimii se caracterizează prin faptul că se prezintă ca o succesiune aproximativ fixă de operații, iar această suită este prestabilită de către profesor sau este presupusă de logica intrinsecă a discursului disciplinei respective. În anumite situații, algoritmii de rezolvare a unor probleme, acțiuni, pot fi identificați sau chiar construiți de elevii înșiși (C. Cucoș, 2002). În literatura de specialitate se mai pune, încă, problema statului algoritmizării în raport cu metodele de învățământ. Adeseori ea este considerată metodă e învățământ
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
unui microscop etc.); - precizarea sarcinilor de lucru pentru fiecare elev printr-o definire clară a indicatorilor cantitativi, dar mai ales calitativi, cât și a operațiilor de parcurs pentru atingerea obiectivului instructiv-educativ proiectat; toate acestea se prezintă elevilor sub forma unui algoritm reflectat într-un program de execuție, care se încheie cu evaluarea și tehnicile de analiză a rezultatelor muncii; un asemenea program se înscrie într-o „fișă de lucru“; - îndrumarea atentă și permanentă a activității elevilor pe parcursul lecției, urmărind formarea la
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
baza unor surse de informații didactice, cum ar fi materialul didactic distributiv, răspunde problemelor formulate de elevi etc. Profesorul este în interacțiune permanentă cu clasa, cu elevii, conduce procesul de asimilare ordonată, sistematică, de către aceștia a conținuturilor, pe baza unui algoritm pe care l-a stabilit; profesorul nu trebuie să devină în timpul orei doar un tehnician, ci el trebuie să manifeste atitudini (de aprobare, de dezaprobare, de entuziasm, de condamnare etc.) față de realitățile din agricultura țării. Profesorul nu trebuie să
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
consolidare a cunoștințelor. În prima situație, pot fi delimitate două subvariante și anume: lecții bazate pe material didactic distributiv, care este asigurat fiecărui elev; lecții bazate pe material didactic unic. În cazul subvariantei 1, profesorul trebuie să asigure elevilor un algoritm al învățării, de regulă, sub forma unei „fișe de lucru”, solicitarea elevilor să completeze fișa îi determină să învețe într-o ordine dată; elevii trebuie să dispună de toate instrumentele și mijloacele tehnice necesare culegerii informațiilor; rolul profesorului constă în
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
durează 5-10 minute și presupune următoarele activități didactice: - organizarea locurilor de aplicație (pentru fiecare elev, sau, în cazuri foarte bine justificate, în echipe de 2-3 elevi); punerea elevilor în contact cu mijloacele de învățământ; - explicarea și demonstrarea de către profesor a algoritmului operațiunilor ce urmează să fie pricepute; - demonstrarea normelor de securitate a muncii (în cazul când operațiunile prezintă risc de accidentare); - exercițiul algoritmic executat de elevi și controlat de profesor; observații și recomandări generale. Activitatea independentă a elevilor durează 35-40 minute
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]