3,286 matches
-
Acasa > Poeme > Duiosie > DE DRAGUL TĂU Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017 Toate Articolele Autorului De dragul tău, în suflet trandafiru-mi crește fără spini, iar eu m-aș ofili, de tu nu mă alini, te regăsesc în cântul marilor iubiri, in zborul lin și delicat de heruvimi. Și dacă-n vise nu te-aș auzi, nici liliacul n-ar mai înflori, iar dimineața, nu m-aș mai trezi, de n-ai fi tu iubite
DE DRAGUL TĂU de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375443_a_376772]
-
susur din mărire Ce îți șoptește tainic, "Eu sunt mereu cu tine!", Fiul lui Dumnezeu venit din nemurire, Te vrea cu El în slavă, nu-n valea cu suspine! În fiecare zi ce o trăiești sub soare, El mângâie și-alină, dă har și pace sfântă, De-aceea dragul meu, când firea țipă tare, Tu inima-ți proșterne, spre Golgota te-avântă! Căci oare ce folos ar fi să ai de toate, Să nu cunoști ce-i lipsa, să nu cunoști
TĂCERILE VORBESC MAI MULT DECÂT AM CREDE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375438_a_376767]
-
ăsta nu trebuie să se întâmple. Îi va face el o vizită neașteptată, după ce se liniștesc un pic lucrurile și ea își va găsi un job. O va pune la curent și pe Adele și ea va ști să îi aline suferință fetei și să o facă să înțeleagă că nu e singura. Trebuie să discute cu ea neapărat și să-i spună adevărul, fără ocolișuri. O va asigura, cât de mult o iubește și că are încredere în ea. Momentan
PARTEA A II-A( CONTINUAREA LA ,,PETRECERE NEFASTĂ 11 -ROMAN ÎN LUCRU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375439_a_376768]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > ASCUNDE-MA, DINCOLO DE TINE Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ascunde-ma, dincolo de tine Ascunde-ma ,dincolo de tine în iubire , Plimba-ma pe cărările gândurilor , Ca să-ți alin capătul iluziilor ... Sopteste-mi despre dorința și regasire. Ascunde-ma în adâncul sufletului tău , Ca să numai rătăcesc prin ploi și uitări , Așa singură inundată de tăceri ... Dincolo de tine, rătăcind în hau . Ascunde-ma prin zările albastre , La marginea spațiului rămâi
ASCUNDE-MA, DINCOLO DE TINE de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375527_a_376856]
-
Acasă > Poeme > Dorințe > SĂ VII Autor: Anișoara Gurău Publicat în: Ediția nr. 2014 din 06 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Să vii să-mi mai alini din dorul meu de tine tu să mă iei de mână, departe să fugim și nici nu mai contează de-i zi sau clar de luna, la locul nostru-acolo pe iarbă din pădure, priviți de cer și fluturi cu
SA VII de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375597_a_376926]
-
am să te-astept oricât la locul nostru care de ar fi avut grâi, multe ar fi vorbit că doar el, locul, știe cât de mult ne-am iubit. Vreau doar să te știu bine să vii, să-mi mai alini din dorul meu de tine... te-astept, să nu mă lași s-astept, să vii! Referință Bibliografica: Să vii / Anișoara Gurău : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2014, Anul VI, 06 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anișoara Gurău
SA VII de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375597_a_376926]
-
Acasa > Poezie > Delectare > INELUL Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ne învelește-amurgul cu liniștea-i deplină, Zâmbesc plăpânde raze pe cerul înfocat, Tu îmi strivești cuvinte pe gura ce te-alină, Iar eu admir paloarea de astru revocat. Îmi iei cu teamă palma, ca pe o floare rară, Și-mi mângâi gingaș brațul - un obiect de preț. Resimt fiori de gheață, cum urcă și coboară, Pe pielea-mi de mătase, în timpul
INELUL de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375605_a_376934]
-
și untdelemnul încă nu-i sfințit. M-asemăn cu fecioarele nebune ce au rămas afară suspinând, căci nu am strâns destule fapte bune, iar milostiv am fost din când în când. Am dat prea rar cămașa de pe mine, n-am alinat întruna orice plâns, am făcut, Doamne Sfânt, prea puțin bine, doar pentru-al meu folos comori am strâns. Cad în genunchi în lacrimi și cu jale implor, în rugăciune prefăcut, ca săptămâna patimilor Tale să fie pentru mine-un început
RUGĂCIUNE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371799_a_373128]
-
plânsul acesta metafizic putem identifica o purificare a sufletului care înțelege suferința supremă ca simbol al redobândirii liniștii paradisiace, salvatoare. Lacrimile sunt izbăvitoare, în mitologia veche spunându-se că „Dumnezeu numără lacrimile femeii”. Mama este cea care, etern, mângâie și alină sufletul întristat al omului. Icoana ei apare deseori în lacrimi. Plânsul ei mântuie, curăță, se jertfește spre binele suprem, mai ales că, spune și Ion Brad, „Dumnezeu în noi coboară sacrificiile mamei”. Apar și elemente biografice, interferând transferul către eternitate
ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371822_a_373151]
-
uneori chiar în biserică. Totul este ca evlaviosul să aibă urechi pentru ele și minte să le cuprindă. Este necesar un mic efort din ambele părți și viața se poate schimba de la o zi la alta. Ce folos să cârtesc alinând supărarea cu un țoi de tărie? În loc să astup o gaură cu un amărât de ban sau o oră de muncă, le pierd pe amândouă la crâșma satului cot la cot cu semeni în mizerie din propria lor vină. Acești cârcotași
A DUBLA, DUBLARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371920_a_373249]
-
sunt toți cei despre care, în șoaptă sau în gând, facem adesea pomenire, căci sunt Părinții noștri, oameni buni...” (Artur Silveștri. Așa cum l-am cunoscut. Vol. 1, Ed. Carpatia, 2010, p. 17) Prietenul drag care l-a vegheat, l-a alinat, l-a alintat, l-a încurajat, l-a sprijinit, l-a iubit, Mariana Brăescu-Silvestri îi ține permanent aprinsă candela sufletului lui: „Cu eforturi sisife se străduia să înlăture uriașă stâncă a nepăsării, a delăsării, a ignorării valorilor naționale, a deznădejdii
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
din nou să facă; Căutarea și-o amână Lasă-ntâi iarna să treacă. „Nimeni nu i-a dat de urmă” Stă flăcăul și gândește. Fluieră câinii la turmă, Iar în suflet o bocește. Și cum sta, în supărare, De ea alinându-și dorul, Lângă el, jos, pe cărare, Un corb își oprește zborul: - Îți mai amintești de mine? Mi-ai salvat viața odată, Vreau și eu să-ți fac un bine, Ia-o asta drept răsplată! De vrei să-ți urmezi
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
răspândesc miresme. Pe umerii mei dalbi ning flori de catifea Ce zdruncină trecutul în triste cataclisme. Mi-adorm în ochi pădurile nestrăbătute încă Și-ntreagă ta ființă plutește printre astre. Chem liniștea din văi cu glas desprins din stâncă S-aline o durere ce-a curs prin ploi albastre... Și unduirea calmă a gândului trasează linii fine; Se scurg prin vene slove și versurile-s reci. Pe-o pagină de foc pictez ghețari și-n mine Scriu numele, zălog să fie
DIMINEŢI DE-APRIL... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372412_a_373741]
-
limba, istoria și obiceiurile românești, dar ne leagă mai ales dorul de țară, țară care ne este în suflet și pe care nu o putem uita niciodată. Aceste zile și aceste întâlniri pe care le facem, într-un fel ne alină dorul. La acest moment de sfârșit de an, privim spre copiii noștri, care sunt viitorul și pentru care trebuie să facem totul.” Anca Pericleous: „Bine ați venit la sărbătoarea Pomului de Crăciun, la sărbătoarea sfântă a nașterii Domnului nostru, Iisus
MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ ROMÂNEŞTI A FOST CREATĂ LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372426_a_373755]
-
mult la rude? Când ne întoarcem acasă?” Spre norocul meu, rudele mamei aveau o casă la șoseaua spre Baia Mare, iar grădina ei era mărginită de calea ferată. Traficul feroviar, intens la acea vreme, îmi mai alunga plictiseala și îmi mai alina dorul de ceata de prichindei de acasă. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: CĂLĂTORIA / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1650, Anul V, 08 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CĂLĂTORIA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372538_a_373867]
-
și cu un pod cât toată casa, plin cu lemne de foc și cu alimente de iarnă, puse la uscat. Acolo, într-un cufăr mi-a arătat îmbrăcămintea mamei sale, a tatălui și a fratelui său; erau moaștele ce îi alinau de fiecare dată dorul durerii pierderii lor. Au același miros, îmi spuse bătrânul, care depășea cu mult respectabila vârstă de optzeci de ani: mi-alină sufletul, care mi-a plâns atât de mult, încât Sfânta Fecioară, de la un timp bun
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
a arătat îmbrăcămintea mamei sale, a tatălui și a fratelui său; erau moaștele ce îi alinau de fiecare dată dorul durerii pierderii lor. Au același miros, îmi spuse bătrânul, care depășea cu mult respectabila vârstă de optzeci de ani: mi-alină sufletul, care mi-a plâns atât de mult, încât Sfânta Fecioară, de la un timp bun, m-alină cu visurile. Ei îmi zâmbesc și m-așteaptă, sunt neschimbați, iar eu am obosit. În fața casei, avea amenajată o pirostrie din vârful căreia
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
fiecare dată dorul durerii pierderii lor. Au același miros, îmi spuse bătrânul, care depășea cu mult respectabila vârstă de optzeci de ani: mi-alină sufletul, care mi-a plâns atât de mult, încât Sfânta Fecioară, de la un timp bun, m-alină cu visurile. Ei îmi zâmbesc și m-așteaptă, sunt neschimbați, iar eu am obosit. În fața casei, avea amenajată o pirostrie din vârful căreia cădeau două lanțuri metalice ce legănau ceaunul pregătit pentru prepararea hranei de seară. Dedesubtul vasului, sfârâiau vreascurile
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
lume, lucrez de ceva vreme la „Dor”, un album de piese vechi și compoziții proprii pentru publicul român și cel neromân deopotrivă. Piesele finale vor fi mostre de „world music” selectate și aranjate cu cea mai mare grijă pentru a alină cât mai multe suflete în această lume greu încercată de ură. Spre deosebire de primul album, de această dată nu mă aflu sub presiunea vreunui producător grăbit și cu agenda ascunsă, deci va fi un proiect făcut cu rânduiala, cu transparență și
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
carte, neam și țară, ne spune că stelele știu tot ce noi gândim, ne-ajută, dorințele să ni le-ndeplinim. Cine are gura ca un trandafir îmbobocit? În zbuciumul ei pentru noi s-a nenorocit, oricând supărarea, neliniștea ne-o alină, chiar de viața ei e o continuă adrenalină. Cine are zâmbetul ca după ploaia de vară, chiar de făptura ei poartă veșnica povară de-a fi mereu învățătorul ... Citește mai mult Cine pe lumea asta-i cea mai dragă,are
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
carte, neam și țară,ne spune că stelele știu tot ce noi gândim,ne-ajută, dorințele să ni le-ndeplinim.Cine are gura ca un trandafir îmbobocit? În zbuciumul ei pentru noi s-a nenorocit,oricând supărarea, neliniștea ne-o alină,chiar de viața ei e o continuă adrenalină. Cine are zâmbetul ca după ploaia de vară,chiar de făptura ei poartă veșnica povarăde-a fi mereu învățătorul ... XVIII. POATE DA, POATE NU, de Irina Bbota, publicat în Ediția nr. 1508 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
toată lauda, aici și-n veșnicie, Vegheaz-asupra mea Isus, asupra casei mele, Cu toți să Te iubim nespus, să ne îmbraci cu stele. Să orbităm în jurul Tău, să ne lipim de Tine, Căci Tu ești Domnul Dumnezeu ce poate să aline, Ce poate boli a vindeca, ce vrea să curățească, Pe cel ce crede-n jertfa Ta, ce vrea să se sfințească. Chiar dacă pașii-s mici și grei, Tu-așează-ne pe stâncă, Să nu avem alți dumnezei, căci valea e adâncă, Te
CA SĂ TRĂIESC ŞI SĂ NU MOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373028_a_374357]
-
dimensiunea terestră ”Ora zero”. IOAN MIHAELA STETIU - ne mărturisește că este ” un om simplu vrăjit de poezie” plin de iubire și armonie: ” Mă numesc iubire”, care pășește ” Desculță prin gânduri”, dar care reușește cu răbdare să treacă prin ” Marea vieții”. ALINA MATEAȘ -Ne reamintește de veșnicia Luceafărului poeziei românești- ” În memoria lui Eminescu”, de frumusețea iubirii adevărate - ” Mi-e dor” dar și de durereatrădării și a iubirii neîmpărtășite - ”Umbra din inima mea”. Vise târzii, DAN MITRACHE -este un adevărat prieten al
”VISE TÂRZII” VOL 1 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372994_a_374323]
-
o (re)trăire a unui moment al copilăriei. Cele mai impresionante microeseuri ră,ân totuși cele cufundate de-a-ntregul în copilărie- în care mama e o figură de o acuitate răscolitpare “liniștită” și care știe întodeauna să apere și să aline. Scriitura Dorinei Stoica reânvie anii propriei copilării ce-au îmbogățit și-au înflorit pe plauri Vasluene, acolo unde miasme aducătoare de rod au pecetluit asupra-i valorile morale - fereastră deschisă spre lumea hultanicului zbor. Toate aceste prefaceri învăluie, uneori nostalgic
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
ceice se află în vreun necaz! ( 2 Corinteni 1; 3-5 ) Putem contempla în mijlocul necazurilor ce uneori ne lovesc, acest tablou ce ne este conturat în aceste versete biblice. În care Dumnezeu ne este înfățișat ca cel ce ne mângâie și alină durerile noastre. De asemenea când nenorocirle vin peste noi să medităm la promisiunile ce le găsim din abundență în Cartea Cărților și să cerem ajutor Celui ce este Infinit în înțelepciune și ne poate oferi ajutor la vreme de nevoie
MAI PRESUS DE PUTEREA UMANĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371115_a_372444]