2,202 matches
-
PRIMĂVARĂ..., de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017. Faur de primăvară... Emilian Oniciuc- 02.03.2017 Nori iernatici de cenușă, Au plecat în zări albastre; La fereastră, o ,,păpușă", Constelează printre astre... Luna, chipul îi alintă, Ochii umezi îi străluce, Peste buze îi descântă O roșeață coaptă, dulce... Pârguiește de iubire, Așteptând un zeu din stele, Amăgind cu amăgire, Doruri fine și rebele... Își topește ca o ceară Din ițiri de lumânare, Zâmbet dintr-o lăcrimioară
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
lasă... Pe jos rochia- i albastră Se foșnește cu mătasă... Flăcări ... Citește mai mult Faur de primăvară...Emilian Oniciuc- 02.03.2017Nori iernatici de cenușă,Au plecat în zări albastre;La fereastră, o ,,păpușă",Constelează printre astre...Luna, chipul îi alintă, Ochii umezi îi străluce,Peste buze îi descântăO roșeață coaptă, dulce...Pârguiește de iubire, Așteptând un zeu din stele,Amăgind cu amăgire,Doruri fine și rebele...Își topește ca o cearăDin ițiri de lumânare,Zâmbet dintr-o lăcrimioară,Prelinsă din
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
2016 Timpul leneș se întoarnă În clepsidra de cristal... Nu ne anunță printr-o goarnă Când zdrobiți vom fii de mal... Avem rugăciuni albastre, Și duminici efemere, În chiliile sihastre, Bântuite de himere...! Ne lăsăm purtați de valuri... Ce ne-alintă în furtună Înspumați de arginți și lauri N-auzim goarna, de sună... În nisip se duce totul, În nisipul din clepsidră... Emilian Oniciuc- 14.08.2016 ... Citește mai mult Nisipul din clepsidră Emilian Oniciuc- 14.08.2016Timpul leneș se întoarnăîn
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
Oniciuc- 14.08.2016Timpul leneș se întoarnăîn clepsidra de cristal... Nu ne anunță printr-o goarnăCând zdrobiți vom fii de mal...Avem rugăciuni albastre,Și duminici efemere,În chiliile sihastre,Bântuite de himere...! Ne lăsăm purtați de valuri... Ce ne-alintă în furtunăînspumați de arginți și lauriN-auzim goarna, de sună...În nisip se duce totul,În nisipul din clepsidră...Emilian Oniciuc- 14.08.2016... XXV. FRUMOASA DIN CLEPSIDRĂ, de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2044 din 05 august 2016. Frumoasa
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
să pluteși! Sufletul tău vibrează, atunci când atingi podeaua. Ești într-o sală de dans sau în propria ta viață și de aceea faci pirueta după pirueta. Grația împletita cu alunecările suave, te însoțesc. Simți că doar așa viața te poate alinta. Plutești pe un dans lin, iar alteori prea zgomotos. Depinde cum simți muzică care alimentează propria ta viața. Partenerul de dans îți este timpul. Acel domn simpatic și șarmant care zâmbește doar atunci când îi atingi mâna. Te învârți în pas
DANSUL VIETII de CARMEN MARIN în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371471_a_372800]
-
-n suflet Iarnă și ger, și viscol, dansând la braț cu norii, Orchestrele-n văzduh și-alungă dirijorii. Copacii își înalta smeriți, brațe spre cer, Un corb strivește-auzul cu țipat fals, stingher.. Se înfășoară munții în mantie argintată, Pădurea se alintă cochetă, în alb înveșmântată.. Rănit de țurțuri cristalini, izvoru-și cânta dorul, O frunză în cădere, în undă își frânge zborul. Cuvintele pe buze renasc și zboară-n stoluri, Înlănțuirea lor provoacă tainice ritualuri. Adorm pe tâmple spaime, se risipesc în
E PRIMĂVARĂ-N SUFLET de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371490_a_372819]
-
chemat, nu-i așa? Îți eram datoare dintr-o primăvară în care ai investit în mine. Amândoi mi-erau dragi. Aveam impresia că o diademă se tot plimba pe deasupra lor. Îi vedeam bucurându-se și le trăiam bucuria. O vedeam alintându-se și o admiram, o simțeam trădându-mă și eram convinsă că David îi aparținuse de-o viață. Brusc, se făcu dimineață. Soarele se răsfăța, frângându-și razele de stânci. Se zăreau carele cu mere traversând dealuri și viile golașe
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > ADUCERI AMINTE... Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Aduceri aminte... Privirea-mi, alintată de falduri de ninsoare, Străpunge orizontul opac, fără culoare. Și știu că plânge cerul cu lacrimi înghețate Peste un colț de suflet, peste-amintiri uitate. Să nu le tulbur somnul, le răvășesc timidă, Dar năvălesc haotic, inima să-mi cuprindă. Și
ADUCERI AMINTE... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371642_a_372971]
-
ca un izvor prin munte Și-n limpezimi să ne iubim, de-i vrere, Cu buzele scriindu-ți dor pe frunte, Sărutul meu să-ți fie mângâiere. Să-ți dărui liniștea la tâmpla serii, Șoapta-mi timidă tainic să te-alinte, Seve țâșnind din trupul primăverii Să umple golul dragostea fierbinte. Sunt prizoniera viselor, dorinței, Mă pierd adesea-n lanuri de cuvinte, Când setea-mi sting cu lacrima credinței Simt răni săpate-n lut de-al fricii dinte. De-ți pasă
POEMELE AMURGULUI (3) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374897_a_376226]
-
relatează cu nostalgie cum a fost primită la Alexandria Teleormanului la Biblioteca Județeană „Marin Preda” la lansarea cărții „Zâmbind vieții” dar și la lansarea aceleiași cărți la Biblioteca Metropolitană. Caracteristic acestei scriitoare plină de căldură și afectivitate este că ea alintă numele orașelor care au însemnat ceva pentru ea: Clujul devine: „Clujulețul tinereților mele”, Țigăneștiul devine: „Țigăneștii mei dragi”, „Teleormanul obârșiei mele” - față de care autoarea are „o datorie de suflet”, locuri despre care, autoarea vorbește întotdeauna cu lacrima în glas. Căldura
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
învelesc apusuri ce-au colindat la margini de destin, Iar cerul îmi șoptește că-n visul meu și-a rătăcit o stea. Se ceartă brazii cu adieri răzlețe, foșnind ușor ca marea, Încerc să trec printre iluziile vieții care-mi alintă gânduri, Dar ochii mei parcă prind aripi, sfidând doar depărtarea, Sub pleoapele-obosite ascund cu teamă roua din abisuri. Mă regăsesc sub pașii trecători ca un străin prin amintiri, Printre emoții au înflorit toți macii sărutați de vara noastră, Simt gările
DEPARTE...DEPARTE de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375035_a_376364]
-
Marius. - De-aia vă e vouă!? Cine caută, găsăște! Târrr! Jos cu voi! Hai! opri tata Nițu căruța brusc. Jos, nu s-aude? - Nu, tataie, nu mai fac! sări Ionuț proptindu-se cu picioarele de loitră. Ionuț era Prâslea familiei, alintat de toți, un drăcușor și jumătate. Câte îi treceau prin cap, toate le făcea. - Nici eu... strigă și Marius, apucându-se strâns cu brațele de loitră. - Măi, măi, măi... Da’ să nu dea dreacu’ să vă mai înghiontiți că nu știu ce
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
la celălalt contopindu-se. Sebastian știa destul de bine atât arta sărutului cât mai ales pe cel al seducției, așa că își punea la lucru toate cunoștințele și experiențele sale în acest domeniu atât de dulce și de voluptuos. Adriana se lăsa alintată de mângâierile și de sărutările lui, care îi luase în primire atât gâtul cât și umerii dezgoliți de mâinile pricepute ale partenerului său în trezirea simțurilor erotice. Ambele corpuri conlucrau perfect în această stare poetică. Bărbatul găsise persoana ideală pentru
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
de a-și mai acorda o șansă, dar îndeplinirea ei rămâne „sine die”, sau, mai pe românește, fără a se fixa o dată precisă. O strofă frumoasă în poezia „tristețe”: „...tulpini subțiri se ițeau/nervoase către cer/nervuri și frunze se alintau/ pe sub pleoapele răsăritului/oferind/iubire, speranțe, vise, împlinire Timpul trece insensibil la stările melancolice ale poetei, care frumos consemnează: „ nu pot să fiu la fel cu cea care am fost/straniul, frica, temerea/își unesc forțele/ și mă bântuie în
``O CARTE, DUMINICA`` DE HORIA PICU de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373815_a_375144]
-
limbă sunt străini, Dar știu o alta, ca din carte. E limba-n care prima dată Cuvântul„mamă”, tu l-ai rostit Iar școala de tine urmată În limba țării, ai absolvit. E dulcea limbă românescă În care mama te alinta. E limba ta cea strămoșească, Cum poți tu astăzi,a o uita? În țară n-ai unde să muncești Căci hoții i-au furat avutul. Dar ca pe o mamă s-o iubești Ea fiind prezentul și trecutul. Datinile noastre
ROMÂNE,SIMTE ROMÂNEȘTE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373854_a_375183]
-
-și iubirea ca văpaia soarelui, mi-a fript inima și zilele! - apucă el să mai spună înainte de a o zbughi pe scări cu un papuc al femeii după el, papuc ce-l ajunse din urmă și în cădere liberă îi alintă șira spinării. - Afurisiți mai sunteți voi, bărbații, ce vă mai plângeți de milă unul altuia! - îl apostrofă soția din capul scărilor. Între timp, cei doi feciori începură să meargă și să rostească primele cuvinte. Mircea era voios și liniștit, în timp ce
XXIV. ZBORUL ANILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373858_a_375187]
-
Acasa > Poezie > Cantec > CÂNT CÂND PLÂNG Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Unii spun că plânsu-alină Sufletul, gândul și trupul, Ca o ploaie ce alintă Cu suflarea sa pământul. Alții spun că numai cântul, El alină și mângâie, Că transformă-amărăciunea Într-o dulce bucurie. Eu aleg să cânt când plâng Și să plâng când cânt adesea, Căci să cânți plângând , nu pot Decât cei ce-
CÂNT CÂND PLÂNG de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373909_a_375238]
-
Ediția nr. 2088 din 18 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Și ce frumoasă ești, Toamna, Femeie cu ochi de alună Cu buzele pline și coapte, Cu tâmple atinse de brumă. În trup ai sădit armonia Și vântul de seară, te-alinta Cu frunze de-arama, din vie Și mustul cel dulce din crama. Și ce frumoasă ești, Toamna Femeie cu trup de zeița, Cu-obrajii că merele coapte Și brațe de foc, sub altițe. Din flăcări, ai iia, țesuta, Cu flori
SI CE FRUMOASA ESTI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373918_a_375247]
-
se va lăsa... Și-am să Te-aștept la mine-n cămăruță Să mă-nfășori din nou cu pacea Ta! Și-am să Te chem cu fiecare șoaptă Cu inima arzând de-atâta dor Să vii din nou...să mă alinți prin Duhul La Vocea Ta Isus să mă-nfior... Și n-am să uit nicicând să-Ți mulțumesc Că dintr-o mie Doamne m-ai chemat... Și-am să-Ți mai cânt în fiecare zi Și-am să-Ți mai scriu
OMAGIU DIVIN 22 de MARIA LUCA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373928_a_375257]
-
îndurat în timp. M-a cuprins în lumina dumneaei ca într-o îmbrățișare extrem de vie. Am mai stat ațipită o vreme, apoi l-am auzit pe Andrușca și m-am ridicat să-l iau în brațe să eructeze, să-l alint și să-l adorm. Alte întâlniri le-am avut cu Andrei apoi cu amândoi băieții, după ce au plecat la Domnul. În primele 40 de zile după plecarea lui Andrei la Domnul, am avut câteva vise puternice cu el. Primul se
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
așez pe Andrei în brațe, că el va avea grijă de copil. Așa am făcut după ce l-am sărutat pe Andrei în colțul ochilor și în colțul guriței, așa cum făceam când plecam de acasă cu vreo treabă și așa cum îl alintam mereu. Erau acolo toți membrii familiei, dar activi am fost numai eu și Andrei în scena respectivă din vis. Copacul avea trei trunchiuri groase care porneau din aceeași bază. Frunzele lui erau toate noi și ce m-a uimit în
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
Cinsteste-o că pe o icoană lumină sfanta-s ochii ei, saruta-i mâinile muncite adu-i în brațe nepoței. O mamă dacă ai pe lume copil rămâi, oricâți ani ai te du încet la ea în poala să te alinte, tu să stai. Mai greu este că vine-o zi, când va pleca de lângă tine atunci, copil orfan rămâi și-a nimănui pe ăsta lume. Nu mai conteaza-atunci nici banii durerea n-ai cui să ți-o spui, o cauți
DACA MAI AI PE LUME-O MAMA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374006_a_375335]
-
știi cât te iubesc Iubirea e un vals ceresc, în care totul e posibil.... Ma arde dor ireductibil, și te aștept cu o ardoare De foarte rară, albă floare, temperament nepredictibil... Mă fascinezi imprevizibil, mă scoți din elementul meu, M-alinți cât Sorii-n apogeu, să mă supui ireversibil... Și-ncerc să-ți spun ceva plauzibil, însă rezultă înfocare Tu știi că n-am nici o răbdare, te-ador, te vreau, fi-mi disponibil! Iar când în mintea-mi infailibil, cu dibăcie
DE VREI SĂ ȘTII de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374027_a_375356]
-
Și mi le-o aduce-n prag. Să-mi infloare liliac, Să-l văd seară din cerdac, Din a cireșului floare, Să îmi scuture petale, Cănd zice vântul cu jale! Dorule să-mi vii cuminte, Vânt de seară să m-alinte, Mie să îmi dai un strop, Badei să îi vii potop! Referință Bibliografica: DORULE / Cristiana Iliuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2291, Anul VII, 09 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cristiana Iliuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DORULE de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374028_a_375357]
-
Toate Articolele Autorului Cu poeme te dezmierd, Din zori până-n seară, În iubirea ta mă pierd, Ploaia mea de vară! În cuvinte mă îmbrac, Când mă faci să sânger, Uneori ești pui de drac, Alteori ești înger. Cu petale te alint, De la flori de gheață, Pe câmpia ta colind, Până dimineață. Tu ești focul meu încins, Tot tu ești și apă, Tu mă stingi, tu m-ai aprins, Jarul tău m-adapă... Referință Bibliografică: ANTITEZE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ANTITEZE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374033_a_375362]