1,411 matches
-
aprilie și-a dat demisia din postul de preceptor al familiei von Hügel, și pleacă într-o călătorie în Franța, Flandra și Germania de Mijloc și de Nord. În timpul sejurului de 6 săptămâni la Paris a scris un al doilea almanah al poveștilor și "Controvers-Predigt über H. Clauren", o analiză perspicace a genului de romane triviale. Tot în același an a scris nuvela "Die Bettlerin vom Pont des Arts" („Cerșetoarea de la Pont des Arts”) și un al treilea almanah de povești
Wilhelm Hauff () [Corola-website/Science/319281_a_320610]
-
al doilea almanah al poveștilor și "Controvers-Predigt über H. Clauren", o analiză perspicace a genului de romane triviale. Tot în același an a scris nuvela "Die Bettlerin vom Pont des Arts" („Cerșetoarea de la Pont des Arts”) și un al treilea almanah de povești ("Das Wirtshaus von Spessart", „Hanul din Spessart”). În 1827 a preluat funcția de redactor-șef al ziarului "Morgenblatt für gebildete Stände", publicat de editura din Stuttgart Cotta. Venitul regulat i-a permis să se căsătorească, cu verișoara Luise
Wilhelm Hauff () [Corola-website/Science/319281_a_320610]
-
română la Miercurea Ciuc (1961-1965); asistent (1965-1976) și lector (din 1976) la Catedra de literatură română și teoria literaturii a Facultății de Filologie din Cluj (pensionat medical, 1993). Colab. la Tribuna, Steaua, Echinox, Helion, Biblioteca Nova, Anticipația - CPSF (Colecția “Povestiri științifico-fantastice”), Almanahul Anticipația, Foundation (Londra), Solaris (Québec, Canada) etc. Debutează în Steaua (1971). Debut editorial cu antologia, în colab., Romanul românesc contemporan. 1944-1974 (1974). A colaborat la volumele colective Scriitori români (1978), The Encyclopedia of Science Fiction (1993), Dicționarul scriitorilor români, I-
Cornel Robu () [Corola-website/Science/319315_a_320644]
-
Dionysos. Pentru meritele sale deosebite în legăturile culturale Est-Vest cât și pentru opera sa, Schenk a fost numit în anul 2000 Cetățean de Onoare al Orașului Universitar Cluj-Napoca. Abataj, [[Adevărul]] literar și artistic, [[Aletheia]] - "revistă de știință si dialog interdisciplinar", Almanahul [[Coresi]], Anotimpuri literare, [[Antares]], [[Apostrof]], Arca, [[Archiv]] - "Für das Studium der neueren Sprachen und Literaturen", Argo, [[Astra]], [[Aurora]], "revista oamenilor de știință și a scriitorilor din Bihor", [[București]] - "săptămânal de informare", Caiete Botoșănene, Caiete critice, Caietele, Poesis, Casa, Hermannstädter Wort
Christian W. Schenk () [Corola-website/Science/315871_a_317200]
-
Petre Vezeanu. Ultimul titlu de campion l-a câștigat cu Dacia 1300, în anul 1976. Între anii 1945 și 1975 a fost multiplu Campion Național Absolut la Coasta și Circuit (‘’adunătorul tuturor titlurilor de campion absolut la coasta și circuit’’ Almanah Auto 1973). Are în total peste treizeci de titluri de Campion Național Absolut și la grupe. La împlinirea vârstei de 92 de ani, în semn de apreciere deosebită pentru întreaga sa activitate, pentru eforturile susținute de a promova automobilismul sportiv
Marin Dumitrescu () [Corola-website/Science/316833_a_318162]
-
este un titlu nobiliar ereditar, între baron (care are valoare mai mică) și conte (care are valoare mai mare). Un viconte este un membru al nobilimii europene a cărui titlu de conte este de obicei, ca în almanahul nobilimii britanice, deasupra unui baron și mai jos decât un earl (în Marea Britanie) sau un conte (echivalentul continental pentru earl). Denumirea vine de la forma acuzativă ("vicecomitem") a cuvântului latin medieval "vicecomes", format din "vice" ("deputat") + "comes" (în sensul original "companion
Viconte () [Corola-website/Science/315265_a_316594]
-
în limba rusă (1959). Membru al Uniunii Scriitorilor din Uniunea Sovietică din 1959. În 1962 i se editează, în chip de carte, povestirea “ Ecoul îngrijorării” și un volum de povestiri pentru copii. În același an, în revista “Nistru” și în almanahul “Dramaturgia contemporană” îi apare piesa “Două vieți si a treia”. În 1973-1974 publică romanul “Pe strada trandafirilor”, eseurile “De gardă”, “Destine”, “Împarte-te cu focul”, cartea “În inima Rusiei”. În această perioadă, îi apare în două mari tiraje cartea “Împarte
Feodosie Vidrașcu () [Corola-website/Science/318574_a_319903]
-
Hung Hung, cu Wing-Cheung și Chia-hsin Lu. "Poveștile motanului cocoțat" devin în anul 2011 musical, "Chat perché - Opéra rural", în regia Louisei Narboni. Marcel Aymé a fost tradus și publicat în limba română în mod constant, în reviste literare, în almanahuri și în volum. A devenit foarte cunoscut odată cu apariția unor titluri în tiraj de masă. Câteva din edițiile românești : În anul 1965 a aparut "Omul care trece prin zid", selecție din volumele "Le Passe-muraille" (Gallimard 1943), "Le Nain" (1943), "Leș
Marcel Aymé () [Corola-website/Science/316193_a_317522]
-
simbolizm mistic. Între timp secretar al redacției lui Ben-Țion este nu altcineva decât viitorul laureat al Premiului Nobel pentru literatură Agnon, iar unul dintre noii colaboratori ai redacției este I.H. Brenner. Ulterior Ben-Țion se află în vâltoarea evenimentelor litarare, editează almanahuri literare, compune poeme epice: „Rahel" și „Leviim", nuvele și două romane istorice „Megilat Hanania" (Ruloul Hananiei) și „Maase HaNezira" (Legenda Exilatului), despre Judith și Olofern. În anul 1913, la editura Moria din Odesa, a apărut o colecție de legende biblice
Simha Ben-Țion () [Corola-website/Science/320072_a_321401]
-
literară: Membru al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România (1990), unde îndeplinește funcția de Secretar literar. În anul 1992 i se conferă Premiul I la Concursul Național „Nichifor Crainic“ - secțiunea proză. A contribuit cu poezie și proză la redactarea Almanahului literar Clipa cea repede... și a revistei Fântâna din Kos, editate de S.M.S.P.R. Decorații: Ordinul „Meritul Sanitar“ în grad de Cavaler.
Alexandru I. Trifan () [Corola-website/Science/320591_a_321920]
-
a fost un almanah de literatură științifico-fantastică și de popularizare a științei publicat de revista „Știință & Tehnică”, editată de C.C. al U.T.C.. Primul număr a apărut în vara lui 1982, deși pe copertă scria " 1983". Primul număr, publicat în 1982, începe cu o
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
Literatură și Cinematograf SF" de Călin Stănculescu. În rubrica "Galaxia SF Eveniment" sunt prezentate mai multe cărți, cum ar fi : Romulus Dinu - "O lume congelată", Editura Albatros; Mihail Grămescu - "Aporisticon", Editura Albatros, colecția „Fantastic Club”, 1981; Gheorge Săsărman - "2000". În almanah sunt și o serie de povestiri SF scrise de autori români, cum ar fi "Arapabad", "Isopolis" de Gheorghe Săsărman, "Norocosul" de Alexandru Ungureanu, "Zece secunde" de Dorin Davideanu, "Fântânile - piesă științifico-fantastică într-un act de" Romulus Bărbulescu și George Anania
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
Bila de biliard" de Isaac Asimov, "Pe planeta Adnaxas nu sunt copaci" de Henry Gregor Felsen, "Poveste cu spioni" de Robert Sheckley, " Operație de rutină" de Jean-Pierre Andrevon, "Reabilitare" de Gérard Klein, "Flori pentru Algernon" de Daniel Keyes ș.a "Almanahul Anticipația 1983" conține imagini realizate de Giuseppe Festino, Alexandru Andrieș, A. Fomenko, A. Leonov, Dan Farcaș, Sandu Florea, Mereț Alexandru, Vinicius Pradella, Ruth Vouner, Viorel Pîrligras, Emil Bogos, Jacques Wyrs, Lucian Pop ș.a. Literatură română: Literatură străină: Medalioane: Alexandru Ungureanu
Almanahul Anticipația () [Corola-website/Science/321555_a_322884]
-
în societatea actuală", în ,Arhiva Someșană”, seria a III-a, nr IX/2010, Cluj-Napoca, 2011. Apariții în antologii de proză și poezie precum și într-o serie de reviste culturale: ● "Drumul oaselor", în ,Metamorfoze”, Nr. 101, Iunie-Iulie, Medgidia, 2009. ● "Maestre...", în ,Almanah Cultural -2010-“ , editat de Asociația Culturară ,Agatha Grigorescu Bacovia” și revista ,Fereastra”, Mizil, 2010. ● "Un Guarneri negru", în ,Caiete Udeștene”, Ed. Lidana, Suceava, 2010. ● "Maestre...", în ,Antologia ediției a treia (2009) a Concursului Național de Literatură Agatha Grigorescu Bacovia” , Mizil
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
Bukowiner Majestätsbuch" în 23 februarie 1813. Din cadrul familiei Flondor a primit titlul de Freiherr (baron) cavalerul Nicu Flondor cu fiii săi Radu și Alexandru. În general, Flondorenii dețineau rangul de "cavaler" (Ritter), ca de altfel majoritatea nobilimii autohtone din Bucovina. Almanahul de Gotha, îl menționează numai pe Nicu Flondor, ca baron . Domnul Tcaciuc-Albu a povestit, că lui Iancu Flondor s-ar fi oferit titlul de baron, dar l-ar fi refuzat.. Această afirmare însă este incorectă. Un pretendent a trebuit să
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
filtrează articolele locale și le evidențiază pe cele de interes național. De obicei, majoritatea sporturilor importante publică un anuar de succes la începutul sezonului sportiv, care constituie o sursă valoroasă de evidențe și statistici. Probabil cel mai cunoscut este Wisden, almanahul jucătorului de crichet, ce a înregistat statistici ale jocului timp de mai bine de un secol și care devine principala sursă de știri atunci când se exprimă opinii cu privire la anumite aspecte ale jocului odată cu fiecare nouă ediție. Fanzinele și site-urile
Sursele media () [Corola-website/Science/321981_a_323310]
-
Luceafarul", "România literară", "Vatra", "Steaua", "CPSF Anticipația", "SLAST", "Jurnalul SF", "Jurnalul de București", "Convorbiri literare", "Literatorul", "Viața Românească", "Magazin", "Astra", "Supernova", "Helion", "Amurg sentimental", "String", "Contemporanul", "Dialog", "Cinema", "Art-Panorama", "Dependent SF", "Newsletter SF", "Calende", "Placebo", "Telegraful", "Tomis", "Știință și Tehnică", "Almanahul Anticipația". Mihail Grămescu a fost astras și de grafică, domeniu în care a debutat în 1969 și în care a activat până în 1972. Debutul editorial a avut loc abia în 1981 cu volumul de povestiri SF "Aporisticon", publicat în 150
Mihail Grămescu () [Corola-website/Science/321327_a_322656]
-
Centrală de Stat din București. El a fost secretar general al Eparhiei Armene din România (1922-1933), apoi va conduce Casa Centrală de Cultură Armeană și Uniunea de Cultură Fizică Armeană. A editat și condus revista literară "Navasart" (1932-1944), ziarul și almanahul "Araz", revista de cultură armeană "Ani" (numele străvechii capitale armene) (din 1935). De asemenea, a tradus poeziile lui Mihai Eminescu în limba armeană. A predat ca lector de limba și istoria turcă la Institutul de Studii și Cercetări Balcanice înființat
H.Dj. Siruni () [Corola-website/Science/316477_a_317806]
-
și "Ceasul". În anul 1890, "Clara Milici" vede lumina tiparului în broșura separată tradusă de E. Hodoș pentru "Biblioteca poporală a "Tribunei", iar "Ceasul" apare în nr. 47 al "Bibliotecii noastre". Ca publicist a colaborat la o serie de publicații: "Almanahul învățătorilor" (Lugoj), "Controla" (Timișoara), "Convorbiri literare" (Iași), "Dacia Traiană" (Sibiu), "Familia" (Oradea), "Foaia Diecezană" (Caransebeș), "Foia ilustrată" (Sibiu), "Învățătorul bănățean" (Lugoj), "Luceafărul" (Sibiu), "Tribuna" (Sibiu și Oradea) În programul publicat în întâiul număr al "Tribunei", se spune: Pentru aceasta "Tribuna
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
de Secrete, Cartea Pregătirii Pentru Iluminare, Testul Virtuosului; alte scrieri ale lui nu s-au păstrat, fiind probabil pentru totdeauna pierdute (la fel ca o bună parte din scrierile lui Menahem Mendl Lefin)), Perl a scris câțiva ani la rând “almanahurile” (cronici, adică) atât de populare în comunitățile evreiești ale vremii; acestea au reprezentat o ocazie excelentă pentru educatorul care se voia a fi pentru răspândirea informațiilor atât de necesare emancipării și integrării noilor generații, totul fiind realizat însă într-un
Joseph Perl () [Corola-website/Science/327417_a_328746]
-
a Prințului Albert de Saxa-Coburg și Gotha. Ei au avut cinci copii: La 7 octombrie 1943 Prințul Christoph a murit într-un accident de avion în Munții Apenini în Italia. Corpul său a fost găsit două zile mai târziu. În Almanahul de la Gotha scrie că a murit ucis în misiune în timpul invaziei germane în Italia.
Prințul Christoph de Hesse () [Corola-website/Science/323028_a_324357]
-
transmis, în lipsa moștenitorilor masculini fiicelor sale), Viconte Scarsdale, în comitatul Derby, (care a fost transmis, în lipsa moștenitorilor masculini, moștenitorilor masculini ai tatălui său, și Earl Curzon of Kedleston, în același comitat Derby, cu dreptul de moștenire normal, toate înscrise în Almanahul nobilimii Regatului Unit. Din decembrie 1916 Curzon a devenit membru al cabinetului de război al premierului Lloyd George ca lider al Camerei Lorzilor . În ciuda opoziției sale față de acordarea dreptului la vot al femeilor, (el fusese într-o perioadă conducătorul „Ligii
George Curzon () [Corola-website/Science/323124_a_324453]
-
publicat numeroase povestiri în antologiile "„Alfa”" (Editura Scrisul românesc, 1983); "„Avertisment pentru liniștea planetei”" (Editura Albatros, 1985); "„Nici un zeu în cosmos”" (Editura Politică, 1985); „O planetă numită anticipație” (Editura Junimea, 1985); „Cronici metagalactice” (Editura Tehnică, 1990). A mai publicat în Almanahul Anticipația, CPSF Anticipația, Jurnalul SF, Știință și Tehnică și multe alte reviste.
Dan Merișca () [Corola-website/Science/324351_a_325680]
-
nu trezi suspiciuni, rolul de soție a fost jucat în timpul zilei de o servitoare. Poe i-a oferit inițial „” lui Nathaniel Parker Willis pentru revista "New Mirror", dar Willis a sugerat că povestirea ar fi mai potrivită pentru "Opal", un almanah editat de Sarah Josepha Hale. Ea a fost publicată pentru prima dată la 28 august 1844 în ziarul "Dollar Newspaper" din Philadelphia. De asemenea, a fost publicată în numărul din septembrie 1844 al revistei "Godey's Magazine and Lady's
Lada dreptunghiulară () [Corola-website/Science/325663_a_326992]
-
„” (în ) este o povestire scrisă de Edgar Allan Poe și publicată în almanahul "The Baltimore Book, A Christmas and New Year Present" din 1837. Povestirea este mai mult un mit decât o fabulă. Ascultătorul necunoscut îl aude pe demon, care îi relatează o poveste petrecută într-un ținut sumbru din Libia. Pe o
Tăcere – O fabulă () [Corola-website/Science/325726_a_327055]