2,520 matches
-
valoarea scriitorului ardelean și volumul Slavici-Evaluări critice coordonat de Virgil Vintilescu, varianta timișoareană a volumului de la București ce conținea în plus și studiile inedite ale unor tineri cercetători (filologi, filosofi, sociologi) dintre care unele sunt absolut notabile: Opoziție semantică de alteritate în nuvelele Moara cu noroc și Comoara (Alexandra Indrieș), Schiță pentru o poetică sociologică a personajelor, Coordonate ale esteticii lui Ioan Slavici (Ion Iliescu). Eforturile profesorilor Dimitrie Vatamaniuc și Mircea Zaciu care repun în discuție creația lui Slavici nu au
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
bun; însă nu putea să zică, nici să facă nimic; se temea că o va tulbura... Deși apreciază efortul soției, Ghiță nu decide gratificarea ei. Ca și altă dată, în numele propriu, stabilește altceva. Acest altceva e și acum: tăcerea. Respectarea alterității și asumarea celui ce-i devine primul "aproape", acel "prea apropiat", în ciuda tuturor neputințelor acestuia și asumarea tuturor greutăților, lipsurilor și necazurilor, reprezintă calea "naturală" prin care ego-ul ar fi reușit "interiorizarea obstacolului" cunoscută ca una dintre exigențele majore pe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ar putea determina să vedem în aceasta din urmă mai mult un roman burghez decât unul țărănesc"133. Mai mult chiar, romanul propunea o temă nouă și modernă pentru literatura română de atunci, dar și de azi: cea a unei alterități polimorfe (de etnie, credință și condiție socială) și a construcției particulare a unui individ marcat de aceasta. Slavici a intuit perfect că se impune să utilizeze supratema iubirii pentru a realiza cea mai bună reflectare și aprofundare a raporturilor cu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
un efect perturbator neașteptat, determinând instantaneu scindarea grupului prezent în două: unii râd, iar românii prezenți se înroșesc fie de rușine, fie de mânie. La nivel individual, se conturează cu claritate, brutal și dureros, într-un astfel de moment, conștiința alterității, a diferenței percepută ca obstacol de netrecut. Dovadă că lucrurile stau astfel e repeziciunea cu care vestea se răspândește inflamând spiritele și destrămând armonia lumii de ieri: Dintr-un lucru de nimic se-nvrăjbiseră fără veste câteva mii de oameni
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mănăstirea minorită a constat tocmai în această abilitate verbală de care va face uz în efortul de a înțelege și de a pătrunde lumea Celuilalt. Limba se dovedește a fi un mijloc extrem de rafinat în decodificarea complicațiilor interioare provocate de alteritate. Prozatorul a avut o excepțională intuiție legată de funcționalitatea ei în cercul interrelațional atât de complicat creat de partenerii cuplului din Mara. Trecerea de la limba proprie la limba Celuilalt se realizează nu sub presiune exterioară dictată de împrejurări, ci ea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cea mai fecundă a formării sale, de această epocă și nu ne poate surprinde faptul că acestă "întâlnire" dintre filosofie, psihanaliză și creația românescă o regăsim cu prisosință în special în Mara, dându-i o notă aparte. Criza identității, presiunea alterității, polemologia sexelor, confruntarea dintre legea tatălui și legea mamei, degenerescența, se regăsesc surprinse în romanul din 1894. Capitolul al XIV-lea al cărții se deschide cu prezentarea unei familii compuse din ceea ce Otto Gross va numi "inferiorități psihopatologice"142. Unguroaica
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Lavinia Monica, Toposul în creația lui Ioan Slavici-eseu la o nouă lectură, Editura Fundației Culturale "Ioan Slavici", Arad, 1999. Iliescu Ion, "Coordonate ale esteticii lui Ioan Slavici" în Slavici Evaluări critice, Editura Facla, Timișoara, 1977. Indrieș Alexandra, "Opoziție semantică de alteritate în nuvelele Moara cu noroc și Comoara", în Slavici Evaluări critice, Editura Facla, Timișoara, 1977. Lăsconi Elisabeta, "Mara de la epopeea burgheză la abisul pasiunilor", prefață la Mara, Editura Național, București, 1996. Lăsconi Elisabeta, "Mara și modernitatea vieneză", în Caiete critice
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Geschichte des Rumanischen Schirfttums bis zur Gegenwart, Vernigerode, 1892, p. 174. 67 Idem., pp. 175-176. 68 Mircea Zaciu, "Modernul Slavici", în Ca o imensă scenă, Transilvania..., Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, p. 121. 69 Alexandra Indrieș, "Opoziția semantică de alteritate în nuvelele Moara cu noroc și Comoara", în vol. Ioan Slavici-Evaluări critice, Editura Facla, 1977, p. 171. 70 Ibidem. 71 René Girard, Violența și sacrul, Editura Nemira, București, 1995, p. 57. 72 Magdalena Popescu, Slavici, Editura Cartea Românească, București, 1977
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
2014 Cuvinte cheie: criza educației, autoritate educațională, etologie, agresivitate, spațiu virtual Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Capitolul 1. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea sau despre ambiguitățile paradigmei educaționale postmoderne / 15 1.1. Educația ca îmblânzire / 16 1.2. Educația și relația de alteritate / 18 1.3. Recuzita postmodernă a educației / 20 1.4. O dilemă a educației de tip postmodern / 24 Capitolul 2. Postmodernismul și problema idealului educațional / 27 2.1. Modernitatea mizează pe rațiune / 27 2.2. Postmodernitatea mizează pe corp / 30
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
-și facă singur planul purtării sale. Cum însă, venind crud pe lume, el nu e în stare s-o facă imediat, va trebui ca alții să îndeplinească aceasta pentru dânsul". (Kant, 2002, pp. 15-16) 1.2. Educația și relația de alteritate În același timp, monstruozitatea trimite la alteritate ca relație pe care omul (având atributele umanului) o stabilește cu restul. Alteritatea, afirmă Marc Guillaume este de două feluri: alteritatea reprezentată de celălalt, diferit de mine, dar suficient de asemănător încât să
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
însă, venind crud pe lume, el nu e în stare s-o facă imediat, va trebui ca alții să îndeplinească aceasta pentru dânsul". (Kant, 2002, pp. 15-16) 1.2. Educația și relația de alteritate În același timp, monstruozitatea trimite la alteritate ca relație pe care omul (având atributele umanului) o stabilește cu restul. Alteritatea, afirmă Marc Guillaume este de două feluri: alteritatea reprezentată de celălalt, diferit de mine, dar suficient de asemănător încât să putem comunica pe baza unor elemente comune
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
imediat, va trebui ca alții să îndeplinească aceasta pentru dânsul". (Kant, 2002, pp. 15-16) 1.2. Educația și relația de alteritate În același timp, monstruozitatea trimite la alteritate ca relație pe care omul (având atributele umanului) o stabilește cu restul. Alteritatea, afirmă Marc Guillaume este de două feluri: alteritatea reprezentată de celălalt, diferit de mine, dar suficient de asemănător încât să putem comunica pe baza unor elemente comune; și mai există alteritatea radicală, "incomprehensibilă și inimaginabilă", cu care nu putem comunica
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
pentru dânsul". (Kant, 2002, pp. 15-16) 1.2. Educația și relația de alteritate În același timp, monstruozitatea trimite la alteritate ca relație pe care omul (având atributele umanului) o stabilește cu restul. Alteritatea, afirmă Marc Guillaume este de două feluri: alteritatea reprezentată de celălalt, diferit de mine, dar suficient de asemănător încât să putem comunica pe baza unor elemente comune; și mai există alteritatea radicală, "incomprehensibilă și inimaginabilă", cu care nu putem comunica și care ne sperie, pentru că totul ne desparte
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care omul (având atributele umanului) o stabilește cu restul. Alteritatea, afirmă Marc Guillaume este de două feluri: alteritatea reprezentată de celălalt, diferit de mine, dar suficient de asemănător încât să putem comunica pe baza unor elemente comune; și mai există alteritatea radicală, "incomprehensibilă și inimaginabilă", cu care nu putem comunica și care ne sperie, pentru că totul ne desparte: Pentru a spune lucrurile în mod simplu, în fiecare altul (autre) există Celălalt (autrui) ceea ce nu este eu, ceea ce este diferit de mine
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
pentru că totul ne desparte: Pentru a spune lucrurile în mod simplu, în fiecare altul (autre) există Celălalt (autrui) ceea ce nu este eu, ceea ce este diferit de mine, dar pe care-l pot înțelege, chiar asimila și există de asemenea o alteritate radicală, inasimilabilă, incomprehensibilă și chiar inimaginabilă. Iar gândirea occidentală nu încetează să-l ia pe altul drept Celălalt (autrui), să-l reducă pe altul la Celălalt". (Baudrillard/Guillaume, 2002, p. 6) În unele cazuri, sălbăticia trimite către uman prin posibilitatea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Prin dresaj, animalul nu devine altceva decât este, nu devine o "ființă culturală", nu-și apropriază un mediu cultural și nici nu ajunge producător de cultură. Rămâne ceea ce este și, pe deasupra, neliber, "domesticit"". (Antonesei, 1996, p. 14) Dar sălbăticia ca alteritate radicală trimite la celălalt în calitatea lui de străin, iar străinul fie este îmblânzit, adică educat, luând chipul (valorile, mentalitățile, obișnuințele etc.) noastre, fie este respins, marginalizat (trimis, uneori la propriu, la margini, dincolo de granițe). Monstruozitatea copilului este promițătoare pentru că
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
golit individul de conținut prin intermediul educației, pentru a promova cetățeanul, acea persoană care și-a însușit discursul de legitimare specific comunității respective, care este înainte de toate membru al acelei comunității și care va percepe lumea într-o manieră dihotomică, specifică alterității: cei care sunt parte a aceleiași comunități și ceilalți, străinii. Străinii sunt aceia care nu împărtășesc același discurs, care se legitimează prin apartenența la alte habitudini, mentalități și valori și cu care orice comunicare este imposibilă. Ca atare, străinii trebuie
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
există cuvinte. Contează doar că răspundem, că ne asumăm responsabilitatea, că ne asumăm propria noastră responsabilitate". (Biesta, 2006, p. 65) 1.4. O dilemă a educației de tip postmodern Reiese că educația ar trebui înțeleasă prin raportare la relațiile de alteritate, ca ansamblu al modalităților de întâmpinare a străinului și orice "nou venit" într-o comunitate (inclusiv copilul) este un străin. Finalul scenariului paideic (ca și începutul de altfel) îi aparține vulpii, care prin discrepanța dintre faptă și vorbă, trimite încă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
2005). Modeling Infectious Diseases Dissemination Through On line Role-Playing Games. Epidemiology 18 (2): 260-261, http://www.ncbi. nlm.nih.gov/pubmed/17301707. Baricco, Alessandro. (2009). Barbarii. Eseu despre mutație, București, Editura Humanitas. Baudrillard, Jean și Guillaume, Marc. (2002). Figuri ale alterității, București, Editura Paralela 45. Bauman, Zygmunt. (2000). Modernitatea lichidă, București, Editura Antet. Bauman, Zygmunt. (2000).Etica postmodernă, Timișoara, Editura Amarcord. Biesta, Gert. (2006). Beyond Learning, Boulder/London, Paradigm Publishers. Bochenski, J.M. (1992). Ce este autoritatea?, București, Editura Humanitas. Bono de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
este că aceasta este traversată de la un capăt la altul de conștiința lucidă că nihilismul este o umbră constantă care ne însoțește în mod inevitabil când gândim în absența zeilor sau când ne închipuim că transpunem în limbaj negativitatea, limita, alteritatea. Și este exact ce se întâmplă în cele trei volume din "summa theologica" cu care Bataille a debutat ca filozof: Experiența interioară (1943), Vinovatul (1944), Despre Nietzsche (1945). În privința lui Cioran, gândirea sa ar cere un discurs articulat, de asemenea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
un inimicus, așadar cel care nutrește sentimente ostile pe plan personal, nici un rivalis, sau concurent, nici un adversarius, cu alte cuvinte adversarul în general, ci hostis, inamicul "patriei", inamicul public, politic, cel care este pur și simplu "altul" și care în alteritatea sa ireductibilă cere să fie înfruntat în singura dispoziție adecvată, cea strategic-conflictuală a luptei. Dar nu am înțelege cu adevărat teza lui Schmitt dacă nu l-am încadra în orizontul problemei care a constituit firul conducător al gândirii sale și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ACADEMICA 172 Seria Antropologie Coordonatorul seriei este NICU GAVRILUȚĂ. Corina DabaBuzoianu este cadru didactic în cadrul S.N.S.P.A., Facultatea de Comunicare și Relații Publice. A publicat o serie de articole care abordează problema imaginii din perspectiva devenirii, dar și a identității și alterității, cum ar fi: Myths Beyond and Throughout History. A Study on Traditional and Modern Myths, The Communicational Perspective of the Unhistorical Image, Strangers and Aliens in Romanian Medieval World, The Released Image of Political Actors Taking Part in the Romanian
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
II. Imaginea între inconștient și conștient / 83 II. 1. Dimensiunea neconștientizată a imaginii / 83 II. 2. Structuri ale imaginii în afara și în interiorul istoriei / 96 II. 3. Imagine și simbol / 117 II. 4. Arhetipul, un silogism incomplet / 127 Cap. III. Identitate, alteritate, imagine / 139 III. 1. Eu și celălalt / 139 III. 2. Teorii despre identitate și alteritate / 170 III. 3. Alteritatea ca starea pe care eul nu o poate atinge / 198 Cap. IV. Imagine, reprezentare, stereotip / 205 Concluzii / 261 Summary / 269 Résumé
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
2. Structuri ale imaginii în afara și în interiorul istoriei / 96 II. 3. Imagine și simbol / 117 II. 4. Arhetipul, un silogism incomplet / 127 Cap. III. Identitate, alteritate, imagine / 139 III. 1. Eu și celălalt / 139 III. 2. Teorii despre identitate și alteritate / 170 III. 3. Alteritatea ca starea pe care eul nu o poate atinge / 198 Cap. IV. Imagine, reprezentare, stereotip / 205 Concluzii / 261 Summary / 269 Résumé / 278 Bibliografie / 188 Indice de termeni / 303 Indice de nume / 307 Fundamente ale imagologiei Corina
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în afara și în interiorul istoriei / 96 II. 3. Imagine și simbol / 117 II. 4. Arhetipul, un silogism incomplet / 127 Cap. III. Identitate, alteritate, imagine / 139 III. 1. Eu și celălalt / 139 III. 2. Teorii despre identitate și alteritate / 170 III. 3. Alteritatea ca starea pe care eul nu o poate atinge / 198 Cap. IV. Imagine, reprezentare, stereotip / 205 Concluzii / 261 Summary / 269 Résumé / 278 Bibliografie / 188 Indice de termeni / 303 Indice de nume / 307 Fundamente ale imagologiei Corina Daba-Buzoianu, cadru didactic universitar
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]