4,800 matches
-
se constată voința fermă a întregului nostru popor de a depăși toate greutățile, de a învinge calamitățile naturii". Neliniștiți, intelectualii vor să vadă o schimbare de direcție, acolo unde nu s-a produs decît o regenerare a ambițiilor conservatorismului stalinist. Ambiguitățile salvării prin modernitate, prin națiune, sînt tot mai greu resimțite: există un preț de plătit pentru confortul frumoșilor ani șaizeci, acela al alienării în serviciul totalitarismului. Dacă șocul din 1971 este dur pentru o parte din elitele intelectuale, aceasta se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ales membru al Biroului Politic al Comitetului Central. Au fost aleși ca secretari ai Comitetului Central tovarășii Leonte Răutu, Paul Niculescu-Mizil și Ilie Verdeț". Noul secretar general nu înseamnă nimic altceva decît "locul" unde se întîlnesc toate speranțele și toate ambiguitățile. Ceaușescu nu este fondator al partidului și a profitat în 1944 de priceperea tovarășilor săi în luarea puterii; el nu este un internaționalist; el nu a cunoscut nici Spania anilor '30, nici Uniunea Sovietică în război; el nu aparține comunității
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
întîmple: totul fusese deja reperat și codificat într-o lectură științifică, popularizantă, naționalistă. Naționalismul ceaușiștilor reprezintă o ideologie militantă de parveniți. Acești parveniți nu s-au putut desprinde de trecut. În afară de aceasta, adeziunea populară la acest discurs de valorizare conține ambiguitatea unei nevoi de încredere care caută însemne familiare: opinia publică îl poate urma pe Ceaușescu atunci cînd el celebrează independența de la 1877 sau Dacia. Dar nu-1 va urma cînd va pretinde să îndepărteze din peisaj vestigiile trecutului care nu convin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dar individul, proclamîndu-și o altă apartenență națională și comunitară, se situează împotriva statului-partid-națiune dominant. Individul este situat în și prin comunitate. Singura diferență pe care partidul o stimulează este aceea a competiției, presupusă a se exercita în respectarea disciplinei conformiste. Ambiguitatea anilor 1970-1980 rezidă în alianța parțială dintre nemulțumirea minoritarilor și aceea a opozantului român împotriva opresiunii pînă în punctul în care interesele lor se despart. Memoriile fracturate ale fiecărei naționalități s-au reconciliat pentru timpul provizoriu al împărtășirii unei tragedii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
creștină care aduce atingere voinței monopolistice a ortodoxiei, că se exprimă în numele liberalismului economic în timp ce populația de rînd suferă șocurile unei privatizări pe jumătate. Este imposibil să fie condamnată o întreagă populație, deoarece nici o epurare nu a avut loc. Această ambiguitate a unui discurs radical anticomunist și a unei practici care se adaptează compromisurilor unui postcomunism cu zdruncinături dăunează opoziției. Ambivalența constă, în sfîrșit, în dublul limbaj al unei modernități ce se afirmă ca deschidere și a unui naționalism care se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Timpul" a început a reproduce unele dintre numeroasele articole scrise de Eminescu acum sunt vre-o dece ani, când colabora la același diar. Din aceste articole reproducem și noi pe cel intitulat Religia, în care autorul printre unele inecsactități sau ambiguități pe cari le vom rectifica la urmă, recunoasce imensele merite ce le are catolicismul față de civilisațiunea...". Este menționat "pomenitul diar": nr. 12, din 1891. Dar textul inițial apare în Timpul, 14 martie 1880. V. Lucaciu îl reproduce acum, aproape în întregime
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Catolică "cu atât mai vârtos, cu cât pe de-o parte Eminescu n`a aparținut acestei Biserici", V. Lucaciu pare a-i reproșa aceleași idei combătute de Grama influența nefastă asupra tinere tului. Rândurile preotului din Șișești sunt pline de ambiguitate: "...căci împregiurul numelui său s`a escitat după moarte, mai cu seamă printre tinerimea noastră un fel de entusiasm ce s`a părut a fi un cult cu adevărat păgânesc. Dicend aceste noi constatăm numai un fapt, iar`nu detragem
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mai atinge cote alarmante (de altfel, ce-am făcut jumătate de secol, decît, imuni la minciună, să îngurgităm pe nemestecate contrafaceri!). Dacă însă profesorul de istorie e o persoană cu statut onest, în schimb derularea lecției se menține într-o ambiguitate greu de decelat, atunci datele se schimbă. De văzut în ce fel. Cît despre cei ce asistă la lecție masa informă așezată în fotoliul televizorului aici lucrurile par mult mai simple: ce se dă, se consumă, fără prea mari pretenții
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
act lesne de trimis la Freud, nu însă și complet explicat. Nici nu întîrzii. Totuși. Compoziția, colosală ca dimensiune, nu atît de scandaloasă ca desnuda Olympie, dar, poate, și mai parșivă (tot freudian) decît aceea, îmi oferă decriptarea (naivitate!) unei ambiguități ce a stat probabil la baza scandalurilor din 1865, provocate de pictorul insurgent. Ce descopăr nou (neobservat în reproduceri) e tocmai academismul încă învederat al celui care, de altfel, îi iubea atît pe Rafael și pe Giorgione, extrem de vizibil acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Totuși, trebuie spus că „influența aparatului” represiv și sentimentul atotputerniciei nu erau prea ușor de contracarat de preceptele ideologice. De aceea, nu o dată, luările de poziție ale miniștrilor de Interne, reprezentanți ai Partidului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, erau marcate de ambiguitate. De exemplu, Teohari Georgescu, în cadrul unei conferințe cu comandanții regionali și județeni de Securitate și Miliție din 28 februarie 1952, spunea: „Tovarăși, reiese pentru noi din cele ce am discutat ca o sarcină de a strânge legătura mai strâns (sic
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
tehnico - științifice, patru etape necesare realizării creației: * pregătirea - cu rol decisiv în reușita procesului creator constă în observarea (sesizarea problemei), analiza (selectarea informațiilor relevante pentru problema studiată), colectarea informațiilor (documentarea sisematică) și căutarea soluției (finalizarea fiind determinată de toleranța la ambiguitate și rezistența la tendința de a adopta premature o soluție); * incubația - etapă de așteptare care necesită suspendarea criticii și detașarea temporară de problemă; * iluminarea - momentul central al creației; * verificarea - structurarea variantei finale a creației. Punctul de vedere, exprimat la nivelul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
este cel adecvat? * Există varietate în ceea ce privește lungimea și tipurile de propoziții? * Ați folosit subordonatele adecvate în cadrul frazelor construite de voi? * Timpul verbal folosit este potrivit contextului? (În astfel de compuneri, timpul prezent este cel mai adecvat). * Pronumele folosite nu creează ambiguități în identificarea obiectelor desemnate? (Atenție în special demonstrative!) Chestionar 1. Care sunt etapele pe care le-ai parcurs în vederea rezolvării efective a sarcinii de lucru? 2. Prin rezolvarea acestei sarcini am învățat: 3. Dificultățile pe care le-am întâlnit au
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
prin cuvîntul "experiență" ne referim la o situație în care le putem spune altor oameni ceea ce am făcut și ceea ce am învățat; rezultă că descrierea dispozitivului experimental și a rezultatelor observațiilor trebuie să fie exprimată într-un limbaj lipsit de ambiguitate, care să folosească în chip potrivit terminologia fizicii clasice"20. Regăsim aici amestecul hibrid fizică cuantică-limbaj natural-fizică clasică, care dă naștere, prin coexistența opușilor, unor paradoxuri fără sfîrșit. Este, oare, atît de evident faptul că limbajul natural este singurul ce
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
prea gol al intelectului; gîndirea era ca blocată, suspendată la porțile regatului inconștientului. Una din urmele cele mai vii ale acestei experiențe este superba scriere Cele șapte predici pentru morți 5. Mărturia lui Jung însuși este prețioasă și lipsită de ambiguitate: "Anii în care mi-am ascultat imaginile interioare au constituit perioada cea mai importantă din viața mea, în decursul căreia s-au decis toate lucrurile esențiale. Căci atunci și-au luat ele avîntul, iar detaliile care au urmat nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
pus în evidență cu o mare pertinență influența operei lupasciene asupra teatrului lui Ionesco este marele teoretician american al literaturii și artei Wylie Sypher, în cartea sa Loss of the Self (Pierderea Sinelui)13. Wylie Sypher ne spune fără nici o ambiguitate: "[...] Ionesco elimină legile cauzei și efectului pe care au fost clădite și teatrul și știința. În locul lor, Ionesco acceptă [...] logica lui Stéphane Lupasco, a cărui operă ne oferă cheia a ceea ce face Ionesco în teatru"14. Wylie Sypher pleacă de la
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
în conformitate cu care trebuie elaborate legile, pentru a putea fi valide. Mulți dintre criticii moderni ai teoriei dreptului natural au crezut că afirmația potrivit căreia legile care ghidează conduita corectă pot fi descoperite de rațiunea umană se bazează pe o simplă ambiguitate a cuvântului "lege" și că din momentul în care această ambiguitate a fost înlăturată, teoria dreptului natural a rămas fără fundament. Astfel, John Stuart Mill vede în întrebarea lui Montesquieu din primul capitol al celebrei sale lucrări Despre spiritul legilor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dintre criticii moderni ai teoriei dreptului natural au crezut că afirmația potrivit căreia legile care ghidează conduita corectă pot fi descoperite de rațiunea umană se bazează pe o simplă ambiguitate a cuvântului "lege" și că din momentul în care această ambiguitate a fost înlăturată, teoria dreptului natural a rămas fără fundament. Astfel, John Stuart Mill vede în întrebarea lui Montesquieu din primul capitol al celebrei sale lucrări Despre spiritul legilor, "oare de ce, în timp ce stelele și animalele se supun legilor naturii lor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pe de altă parte dintr-o structură paralelă de principii, noțiuni și reguli juridice desprinse prin analiza sistemului legislativ sau impuse ideologic de către sistemul politic. Dacă dorim să dăm o definiție noțiunii de sistem juridic, observăm că aceasta comportă anumite ambiguități, deoarece, chiar dacă aderăm la ceea ce poate trece drept cea mai bună accepțiune curentă a termenului, vom constata că acesta este destul de vag. Unii autori refuză să numească "sistem juridic" o mulțime de norme care nu este conformă anumitor standarde ale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
personalizate. Timpul este, în ultimă instanță, o pură abstracție; destinul reprezintă realitatea însăși a unității sufletești: "pentru noi, există un timp real, acela care este trăit, și pe care îl numim destin"158. Există în Timp și destin o anume ambiguitate în privința sensurilor timpului. El reprezintă, pe de o parte, o "construcție teoretică" ieșită din unele experiențe (experiența intuirii duratei, posibilă, la rândul ei, prin sesizarea simțirilor organice interne; experiența intuiției timpului, pe cele trei dimensiuni ale sale, care crează posibilitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fără rost și fără urmări bune pentru om. Tocmai prin el se îmbogățește civilizația și, pe această bază, cresc șansele apariției vocațiilor și sunt optimizate condițiile educației ce are ca scop formarea vocațiilor. Termenul de personalitate energetică manifestă o oarecare ambiguitate. Semnificația lui din Personalismul energetic personalitatea energetică este profesionistul de vocație suportă modificări semnificative în Vocația..., unde se face distincție între profesiune și vocație, între profesionist și om de vocație, distincții care în Personalismul energetic sunt cel mult implicite. Vocația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
trecutul care pune în mișcare celelelate personaje. Ea acționează în creuzetul Îl Trovatore că un fel de catalizator, esențial pentru ceea ce se întâmplă pe scenă, dar fără să joace un rol activ în desfășurarea conflictului, mai putin sinuciderea din final. Ambiguitatea personajelor împreună cu metoda evocării trecutului chiar și atunci cand ne aflăm în plină acțiune sunt responsabile pentru calificarea operei drept o poveste absurdă, incoerenta. Unitatea este asigurată de culoarea orchestrala și revenirea unor simboluri de bază (rug, noapte, ciocanele țiganilor, lanțuri
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Constantin Popa, de data asta ca interpret (Ilie), și Violeta Popescu (Mina) au beneficiat în cea mai largă măsură de nuanțata analiză regizorală a unui text ce oferă sugestii vii și interesante. Jocul atât de mobil al celui dintîi, conjugînd ambiguități și contraste, se sedimentează într-o compoziție al cărei pitoresc este lesne transfigurat în stare ce transgresează tipologia psihologică, angrenînd orizonturile ireductibile la caracter ale condiției umane. Este, după cele mai numeroase și avizate opinii, cea mai de sus creație
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cîntec, după cum au chef "musafirii". Vădind intenția de a construi arhetipal, personajul ne convinge totodată că autorul nu se teme nici de melodramă. Și, dintr-o dată, terorizanții Vecini dispar. În fundul scenei se mai întrezăresc, parcă, vreo două perechi de fantoșe. Ambiguitatea învăluie totul (dramaturgul își plimbă îndemînatic degetele pe această claviatură). A fost o întîmplare aievea? Sau un vis urît?... În fine, bine că a trecut. După atîta stres, nu strică să ne mai destindem. Dar nu!... Relaxarea nu durează, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
etc.). Societatea are o vitalitate proprie, o edificare problematică, o dinamică prin Încercări și erori. Dacă individul nu este pregătit pentru a Întâmpina „embriologia” valorilor cum se cuvine, acestea pot rezona negativ, prin declanșarea unor crize intrapsihice, prin alimentarea unor ambiguități sau derive comportamentale. Fundamentarea și fortificarea axiologică a individului constituie ținta adevăratului demers educativ. O persoană bine „construită” interior va aspira către un „exterior” social de aceeași factură și valoare! 2.2. Învățăm și ne formăm. Dar pentru când? Constatăm
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
măcar secvențial și treptat. Salvarea din rătăcire este revendicată de o axiologie ce instaurează noul, ce propune un salt valoric, spre o nouă dimensiune ontologică, pe care o purtăm, chiar dacă nu suntem conștienți de acest lucru. Prin suspendarea stării de ambiguitate sau de rău, ne croim o altă existență, mult mai Înaltă, Încetând astfel să mai orbecăim și să rătăcim În jurul unor false valori, ce ne sunt puse În față, ne macină și ne dezorientează. Prin situarea dincolo de mintea (actuală), ucid
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]