3,147 matches
-
vasculari consecutiv sistolei ventriculare ce crează o undă ce se propagă de la originea aortei în lungul arborelui arterial, percepută atunci când artera este comprimată pe un plan dur. Viteza cu care se propagă unda pulsului arterial este dependentă de elasticitatea vasului. Amplitudinea undei pulsatile este direct proporțională cu debitul sistolic și invers proporțională cu distensia totală a arterei (complianța). Presiunea (tensiunea) arterială variază în funcție de: rezistența periferică, scăzând de la aortă la arteriole, pe măsura creșterii acestui parametru (fig. 20). Astfel, în aortă presiunea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
respirației. Se pare că există și un reflex Hering-Breuer inversat provocat de excitarea mecanoreceptorilor prin colabarea plămânilor, care stimulează inspirul. La realizarea reflexelor respiratorii participă și impulsurile generate de către receptorii din zonele endocardoaortică și sinocarotidiană. Când presiunea arterială crește, scade amplitudinea și frecvența mișcărilor respiratorii, iar când presiunea arterială scade efectul asupra respirației este contrar. Mecanismele umorale. CO2 și H+ stimulează direct centrii respiratori crescând frecvența respirațiilor. Oxigenul influențează indirect activitatea centrilor respiratori, chemoreceptorii zonelor reflexogene periferice fiind stimulați de scăderea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
frecvența mișcărilor respiratorii crește la 30-40/min, chiar la 60/min în eforturi maximale. Creșterea frecvenței respirațiilor reprezintă însă un mijloc de adaptare neeconomică pentru organism și se produce mai ales în eforturi intense aerobe-anaerobe. La 50-60 respirații/min scade amplitudinea respirațiilor (implicit volumul curent) și deci debitul respirator/minut. Mai eficientă pentru economia energetică a organismului este creșterea amplitudinii respirațiilor și deci a volumului curent, care poate ajunge și la 2,4 l la bărbat. Creșterea volumului curent se face
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
un mijloc de adaptare neeconomică pentru organism și se produce mai ales în eforturi intense aerobe-anaerobe. La 50-60 respirații/min scade amplitudinea respirațiilor (implicit volumul curent) și deci debitul respirator/minut. Mai eficientă pentru economia energetică a organismului este creșterea amplitudinii respirațiilor și deci a volumului curent, care poate ajunge și la 2,4 l la bărbat. Creșterea volumului curent se face mai mult pe seama volumului inspirator de rezervă decât pe seama volumului expirator de rezervă și are loc în eforturi aerobe
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
stomacului și de aciditatea stomacală. Căile aferente ajung la centrii gastrosecretori din bulb și din coarnele intermedio-laterale ale substanței cenușii din măduvă. Căile eferente sunt cuprinse în nervii vagi și nervii splanhnici în funcție de componenta vegetativă. Parasimpaticul crește tonusul, frecvența și amplitudinea contracțiilor stomacului și relaxează pilorul. Ortosimpaticul scade tonusul, scade frecvența și amplitudinea contracțiilor stomacului și concomitent sfincterul piloric se contractă. Mecanismul nervos intrinsec este realizat în principal prin plexurile nervoase colinergice Meissner și Auerbach (care sunt plexuri nervoase submucoase și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
bulb și din coarnele intermedio-laterale ale substanței cenușii din măduvă. Căile eferente sunt cuprinse în nervii vagi și nervii splanhnici în funcție de componenta vegetativă. Parasimpaticul crește tonusul, frecvența și amplitudinea contracțiilor stomacului și relaxează pilorul. Ortosimpaticul scade tonusul, scade frecvența și amplitudinea contracțiilor stomacului și concomitent sfincterul piloric se contractă. Mecanismul nervos intrinsec este realizat în principal prin plexurile nervoase colinergice Meissner și Auerbach (care sunt plexuri nervoase submucoase și mienterice), controlate permanent de parasimpatic și ortosimpatic. Mecanismul nervos intrinsec are rolul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
iar pentru indivizi, pentru o sectă, o "revoluție" adică o întoarcere la imaginarul unui trecut. Influența crescîndă a puterilor occidentale începînd din secolul al XVIII-lea, rivalitățile lor, lupta deschisă dintre Franța și Anglia, nu au făcut decît să mărească amplitudinea tulburărilor apărute, patru secole mai devreme, din implantarea și răspîndirea islamismului. Apoi, dominația engleză, afirmată în 1799, ajunge să se extindă în 1803 în întreaga Indie, impunîndu-i pentru mult timp o limbă de schimb, un mod de viață cel puțin
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
pentru UE că un imperativ din ce in ce mai important odată cu exacerbarea terorismului internațional și cu fluxurile migratorii tot mai importante. Astfel, pentru a crea o zonă de siguranță pentru spațiul său, UE a lansat Politică Europeană de Vecinătate, un proiect de o amplitudine asemănătoare TACIS, dar cu o arie mult mai mare de cuprindere, dorind să includă toate statele aflate la granița Uniunii din Maroc și Africa de Nord, până în Orientul Apropiat și Caucaz.28 Obiectivul UE era crearea unui "cerc de prieteni" în jurul Europei
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
măsură. De sărbători, și Dumnezeu se veselește. Zeii greci hohoteau de se cutremura Olimpul. Și plînsului i se rezervă momente și cadre socio-umane speciale. O normă ar fi aceea a momentului în care îi este dat să se manifeste cu amplitudine și semnificație. Dacă individul suferă de o boală fizică și se văicărește de răsună satul, nefericirea lui este urmărită cu interes secundar, în măsura în care există speranța salvării: leacurile meșteșugite ale doftoroaielor. Dacă peste om dă moartea năprasnică sau o calamitate naturală
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cioraniană este seducătoare, contaminant de persuasivă, o disanghelie inclasabilă, un labirint de oglinzi lustruite. Sunt binecunoscute etichetele atașate găndirii și textului cioranian, atitudinile pro sau contra, trecutul politic deocheat sau circul mediatic legat de moștenirea culturală etc... cu toate acestea amplitudinea evenimentului - Cioran este dificil de interpelat. Există lecturi singularizatoare, comparații „metodice”, intervenții tematice, interpretări politicomorale ale scriiturii sale, majoritatea evidențiind ambiguitatea insurmontabilă, imposibilitatea categorizării definitive, oscilatoriul. Scrierile au alternanță, dinamism, indeterminare, altfel spus, semnalmente de pharmakon (termen platonician ce desemnează
De-sine-scrierea cioraniană ca pharmakon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
este acela care dă sensul existenței acestui om al lumii sale sau al istoriei sale. Locul ce revenea lui Dumnezeu a rămas, în Occident, gol. Dumnezeu este deja o absență așa că moartea Lui nu mai poate să provoace schimbări de amplitudinea celor preconizate de Nietzsche. Iată de ce putem vorbi despre disperarea pe care Nietzsche o credea binecuvăntată ca despre un eveniment care întărzie să aibă loc pe motiv că spațiul desfășurării sale rămăne suspendat în imaginația plină de sensibilitate a unui
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
potențialul de muncă de care dispune economia reală. Cheltuielile totale ale consumatorilor de bunuri și servicii sunt influențabile, în sens strict, de către politica fiscală prin impulsul fiscal, recurgând la trei acțiuni (deseori, în practică, se adoptă toate laolaltă, evident cu amplitudini diferite): a. majorarea cheltuielilor guvernamentale b. scăderea cotelor impozitelor c. sporirea plăților de transfer. Acestea sunt acțiunile prin care politica fiscală poate impulsiona creșterea economică, respectiv poate lichida o criză economică: și nu de la sine, ci pentru că aceste pârghii financiar-fiscale
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
celor care își desfășoară activitatea în sfera autorităților fiscale. Trebuie observat, pe de altă parte, că, deoarece, așa cum am precizat, o parte din veniturile devenite disponibile este economisită, o reducere a cotelor unor impozite produce un impuls fiscal de o amplitudine mai mică decât cel obținut prin creșterea cheltuielilor guvernamentale cu o aceeași proporție. Totuși, având în vedere problematica dezvoltării durabile, această (aparentă) incapacitate a operațiunii reducerii cotei unui impozit de a produce un impuls fiscal se poate dovedi, de fapt
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
a cheltuielilor guvernamentale va fi mai mică, ca valoare, decât majorarea (dorită a) cererii agregate. Impulsul fiscal generat prin majorarea cheltuielilor guvernamentale are, și el, riscurile sale, altfel spus efectele sale secundare - și nedorite: dacă un impuls fiscal de o amplitudine prea mică riscă să nu aibă efectul dorit (ceea ce ar putea, chiar, produce o recesiune de dimensiuni nu întotdeauna neglijabile a economiei respective, dacă nu se confruntă, deja, cu aceasta), o amplitudine exagerată a acestuia poate produce cheltuieli excesiv de mari
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
și nedorite: dacă un impuls fiscal de o amplitudine prea mică riscă să nu aibă efectul dorit (ceea ce ar putea, chiar, produce o recesiune de dimensiuni nu întotdeauna neglijabile a economiei respective, dacă nu se confruntă, deja, cu aceasta), o amplitudine exagerată a acestuia poate produce cheltuieli excesiv de mari, în special excesiv de mari față de nivelul existent al prețurilor - ceea ce, mai departe, se traduce printr-un risc de inflație. Pentru un mediu de afaceri ce trebuie să iasă dintr-o criză economică
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
la zero utilitatea și efectul impulsului fiscal emis inițial: un mediu de afaceri aflat în criză, pentru a folosi tocmai tema acestui studiu, nu poate fi stimulat financiar și fiscal sufocându-l, mai întâi, din acest dublu punct de vedere. Amplitudinea așa-numitului efect de crowding-out își are importanța lui în această analiză, pentru că, după cum se observă, impulsul fiscal trebuie amplificat, ulterior, pentru a se obține rezultate concrete; or, mărimea efectului de multiplicare utilizabil de puterea executivă ce mânuiește politica fiscală
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
autorităților respective este restrângerea cât mai mult cu putință a fenomenului inflaționist - abordarea numită „țintirea inflației”, practicată inclusiv în România. Practica a forțat politicile monetare aflate în uz în cadrul economiilor de piață să facă, însă, mai mult decât numai restrângerea amplitudinii fenomenului inflaționist. Astfel că politica fiscală are cel puțin un punct comun cu politica monetară, de fapt o coordonată comună: și politicile monetare din prezent iau în calcul dacă, respectiv cât de mult s-a apropiat economia de nivelul gradului
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
ce pot fi influențate, într-un sens sau altul, de aceste politici macroeconomice. și, în plus, este nevoie de a observa că, dacă fenomenul inflaționist este menit să aibă o influență marginală și după ieșirea din criza economică și financiară, amplitudinea acestor impulsuri are cu atât mai mult nevoie să fie atent calculată, cu cât împreună influența lor asupra (ratei) inflației este, dacă mediul economic o permite, sensibilă. Impulsul monetar influențează oferta agregată prin creșterea volumului investițiilor (creștere, la rândul său
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
de dobândă). În sfera sa de activitate, impulsul fiscal acționează asupra cererii agregate prin creșterea veniturilor unuia sau altuia din actorii activi pe scena economică, numind aici pe agenții economici și pe consumatori - persoane fizice. Creșterea cantitativă și calitativă a amplitudinii fenomenului investițional este determinată în mod decisiv - adica „restrictiv” - de nivelul cotelor impozitelor așezate pe veniturile produse de economia reală - inclusiv de către persoanele fizice; or, astfel, față de un nivel dat al mărimii acestor cote, impactul impulsului monetar este, în mod
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
în mod (așazicând) automat. Pentru aceasta, veniturile, dar și cheltuielile bugetare (publice) ale căror variații sunt de acest tip au primit denumirea de stabilizatori automați. Toate aceste argumente și nuanțe converg către o singură concluzie: într-o economie de piață, amplitudinea bugetului (ceea ce se poate reduce, într-o criză, la amplitudinea deficitului bugetar contabilizat) are tendința accentuată de a fi cuantificat ca - ceea ce, algebric, înseamnă „din” - o funcție a incrementului dezvoltării economiei reale (o primă aproximație, suficient de exactă a acestui
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
bugetare (publice) ale căror variații sunt de acest tip au primit denumirea de stabilizatori automați. Toate aceste argumente și nuanțe converg către o singură concluzie: într-o economie de piață, amplitudinea bugetului (ceea ce se poate reduce, într-o criză, la amplitudinea deficitului bugetar contabilizat) are tendința accentuată de a fi cuantificat ca - ceea ce, algebric, înseamnă „din” - o funcție a incrementului dezvoltării economiei reale (o primă aproximație, suficient de exactă a acestui increment este incrementul creșterii economice), mai degrabă decât ca o
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
că nici teoretic și nici practic nu se poate confunda caracterul ciclic - e.g. al unei proporții din deficitul bugetar - cu „incontrolabilitatea” descrisă mai sus.). „Cantitatea” acestui deficit este influențată de două variabile, anume cantitatea de produs intern brut (P.I.B.) și amplitudinea fenomenului inflaționist. Deficitul ciclic crește, respectiv scade în urma dinamicii acestor variabile, astfel: a. dacă P.I.B. crește sau dacă rata inflației scade, deficitul ciclic se mărește (situația în care P.I.B. crește este, adică - simplificând, oarecum -, cea caracterizată prin îmbunătățirea parametrilor definitori
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
valoarea nominală a unei componentei bugetului este denumită N , avem: valoarea cantitativă (exprimată în unități monetare) a corecțiilor aduse, pe termen scurt, dinamicii bugetului statului - altfel spus, valoarea cantitativă a măsurilor luate temporar. Presupunerea uzuală este - ținând cont de faptul amplitudinii comparativ mici a corecțiilor de acest fel față de valoarea totală (nominală) a elementelor bugetului statului - că: Pe de altă parte, este de remarcat că este o mărime pozitivă ( > 0), altfel spus o cantitate reală de fonduri financiare, ceea ce presupune un
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
respectiv deficitelor bugetare - este doar raționamentul ce acomodează cele două realități de mai sus de enunțul expus înaintea acestora: încasările din impozitele directe prelevate de la persoanele fizice cresc odată ce economia reală crește, dar mai puțin decât creșterea acesteia, tocmai pentru că amplitudinea consumului tinde să crească mai mult decât cea a economisirii, în cazul persoanelor fizice, într-o epocă de expansiune economică. În privința impozitelor indirecte, reluăm ceea ce tocmai am menționat: veniturile bugetare provenite din încasările impozitelor indirecte - suportate, cel puțin teoretic, doar
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
unul din obiectivele fundamentale ale oricărei strategii macroeconomice din prezent - în ceea ce privește economiile de piață -, anume țintirea inflației. În principiu, acest obiectiv nu poate fi atins concomitent cu emiterea, de-a lungul unor perioade lungi de timp sau cu o puternică amplitudine, de impulsuri monetare. Cu atât mai mult, cu cât strategia anti-ciclu ea însăși pornește de la principiul „cu cât sunt mai mari (= exagerate) expansiunile, cu atât sunt mai dezastruoase recesiunile” pentru a ajunge - cel puțin aceasta se dorește - la rezultatul contrar
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]