KorAP: Find »[drukola/base=analitică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...76 >

1,881 matches

Corola-website/Law/153512_a_154841

distincte distincte 107 = 281 - cu valoarea aferentă duratei normale de funcționare consumate la data de 1 ianuarie 2004 a activelor corporale supuse amortizării privind activitățile fără scop patrimonial, reflectată în soldurile conturilor 211 și 212, pe seama contului 102 "Aporturi" analitice analitice distincte distincte 105 = 281 - cu diferențele din reevaluare înregistrate potrivit legii în anul 2003, aferente duratei normale de funcționare consumate la data de 1 ianuarie 2004 a activelor corporale supuse amortizării privind activitățile fără scop patrimonial, reflectate în soldurile conturilor

EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/153512_a_154841]
potrivit legii în anul 2003, aferente duratei normale de funcționare consumate la data de 1 ianuarie 2004 a activelor corporale supuse amortizării privind activitățile fără scop patrimonial, reflectate în soldurile conturilor 211 și 212, pe seama soldului contului 102 "Aporturi" analitice analitice distincte distincte În cazul terenurilor (exclusiv amenajările de terenuri) și activelor corporale în curs privind activitățile fără scop patrimonial, diferențele din reevaluare înregistrate potrivit legii în anul 2003 rămân reflectate în soldul contului 105 - analitice distincte. c) înregistrarea în contabilitate

EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/153512_a_154841]
soldului contului 102 "Aporturi" analitice analitice distincte distincte În cazul terenurilor (exclusiv amenajările de terenuri) și activelor corporale în curs privind activitățile fără scop patrimonial, diferențele din reevaluare înregistrate potrivit legii în anul 2003 rămân reflectate în soldul contului 105 - analitice distincte. c) înregistrarea în contabilitate a principalelor operațiuni referitoare la activele corporale și necorporale privind activitățile fără scop patrimonial, inclusiv activitățile cu destinație specială, potrivit legii, începând cu data de 1 ianuarie 2004: ... % = 404 - imobilizări necorporale și corporale 203 achiziționate

EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/153512_a_154841]
Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483

VIOREL CERNICA Judecată și timp Fenomenologia judicativului INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cum cunoști ce nu cunoști? Recunoscând. Constantin Noica Cuprins Notă asupra ediției / 11 Introducere 1. Precizarea problemei acestei lucrări. Observații de metodă / 13 2. Ipoteza lucrării formulată din unghi non-judicativ: analitica și dialectica sunt "instituții" ale dictaturii judicativului / 33 3. Observație privind o parte a "tradiției eficace" a problemei acestei lucrări / 44 4. Notă despre propriul filosofiei / 47 5. Luare la cunoștință formală despre gândirea-positum și gândirea-fenomen / 49 SECȚIUNEA I. STRUCTURA

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
cea mai simplă, S este P, și a relației sale cu principiul formal și ne-formal al identității / 88 1.5. Sensul originar judicativ al speciilor cunoașterii și aporia judecății / 98 Capitolul 2. Raționament (în genere) și argumentare (raționament dialectic); analitică și dialectică / 107 2.1. Formularea problemei constituirii raționamentului și argumentării (raționamentului dialectic) pe temeiul structurii judicative originare / 107 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii / 112 Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1. Logos-ul trecut

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
aporia judecății / 98 Capitolul 2. Raționament (în genere) și argumentare (raționament dialectic); analitică și dialectică / 107 2.1. Formularea problemei constituirii raționamentului și argumentării (raționamentului dialectic) pe temeiul structurii judicative originare / 107 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii / 112 Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel / 115 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului / 115 3.1.1.1. Introducere / 115 3.1.1.2. Precizarea

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
Capitolul 3. Aplicații / 115 3.1. Logos-ul trecut în logică; analitică și topică la Aristotel / 115 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului / 115 3.1.1.1. Introducere / 115 3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice / 116 3.1.1.3. Interferența orizonturilor analiticii și dialecticii / 118 3.1.1.4. Cunoaștere autentică și cunoaștere ilicită / 121 3.1.1.5. Elementul a priori al logicii formale / 124 3.1.1.6

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
și topică la Aristotel / 115 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului / 115 3.1.1.1. Introducere / 115 3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice / 116 3.1.1.3. Interferența orizonturilor analiticii și dialecticii / 118 3.1.1.4. Cunoaștere autentică și cunoaștere ilicită / 121 3.1.1.5. Elementul a priori al logicii formale / 124 3.1.1.6. Adevărul-corespondență / 128 3.1.1.7. Identitatea structurii formale S P cu

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
1.2.2. Inducție fără reducție / 141 3.1.2.3. Originaritatea intuiției intelectuale / 142 3.1.2.4. Corectitudinea gândirii și constituirea silogismului prin operația de mediere / 149 3.1.2.5. Practică dialectică și corectitudine / 159 3.2. Analitică transcendentală și dialectică transcendentală la Kant / 163 3.2.1. Ipostaza kantiană a dictaturii judicativului / 163 3.2.1.1. Introducere / 163 3.2.1.2. Logică generală și logică transcendentală / 165 3.2.1.3. Adevărul din perspectiva logicii

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
3.2.1.6. Necondiționatul, cunoștința aparentă și precomprehensiunea non-judicativului / 185 3.2.1.7. Schița dictaturii judicativului la Kant / 194 3.2.2. Reducție și deducție; constituirea cunoștinței / 197 3.2.2.1. Introducere / 197 3.2.2.2. Analitica transcendentală ca organon al constituirii cunoștinței veritabile; semnificația ei judicativă ca topos al constituirii fenomenale (a fenomenului și a cunoștinței veritabile) / 198 3.2.2.3. Topică transcendentală vs. amfibolie transcendentală / 208 3.2.2.4. Timpul ca termen mediu

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
a priori; "reducția transcendentală" la timp; funcțiile judicative ale "absenței" timpului în constituirea fenomenală sensibilă și schematic- imaginativă / 210 3.2.2.5. Timpul și necondiționatul; sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale / 215 3.2.2.6. Concluzie / 220 3.3. Analitica existențială ca meontologie dialectică la Heidegger / 221 3.3.1. Introducere / 221 3.3.2. Principiul analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) / 225 3.3.2.1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală, prin punerea în

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
imaginativă / 210 3.2.2.5. Timpul și necondiționatul; sensul judicativ-constitutiv al dialecticii transcendentale / 215 3.2.2.6. Concluzie / 220 3.3. Analitica existențială ca meontologie dialectică la Heidegger / 221 3.3.1. Introducere / 221 3.3.2. Principiul analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) / 225 3.3.2.1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală, prin punerea în evidență, a unui temei / 225 3.3.2.2. Principiul "fenomenologic" al analiticii existențiale: adevărul; orizonturile intenționale

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
2.2.6. Concluzie / 220 3.3. Analitica existențială ca meontologie dialectică la Heidegger / 221 3.3.1. Introducere / 221 3.3.2. Principiul analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) / 225 3.3.2.1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală, prin punerea în evidență, a unui temei / 225 3.3.2.2. Principiul "fenomenologic" al analiticii existențiale: adevărul; orizonturile intenționale ale enunțului / 236 3.3.2.3. Sensurile judicative ale descrierii analitice existențiale / 243 3.3

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
3.3.2. Principiul analiticii existențiale și intenționalitatea fenomenologică a enunțului (judecății) / 225 3.3.2.1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală, prin punerea în evidență, a unui temei / 225 3.3.2.2. Principiul "fenomenologic" al analiticii existențiale: adevărul; orizonturile intenționale ale enunțului / 236 3.3.2.3. Sensurile judicative ale descrierii analitice existențiale / 243 3.3.3. Constituire existențială și "situații existențiale"; reducția judicativă a dictaturii judicativului la verb ("este") și la timp / 250 3.3

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
1. Principiul "logic" al analiticii existențiale: scoaterea la iveală, prin punerea în evidență, a unui temei / 225 3.3.2.2. Principiul "fenomenologic" al analiticii existențiale: adevărul; orizonturile intenționale ale enunțului / 236 3.3.2.3. Sensurile judicative ale descrierii analitice existențiale / 243 3.3.3. Constituire existențială și "situații existențiale"; reducția judicativă a dictaturii judicativului la verb ("este") și la timp / 250 3.3.3.1. Introducere / 250 3.3.3.2. Structura intențională "ceva ca ceva" (etwas als etwas

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
3. Operatorul intențional "ca" (als); adevăr și constituire "fenomenală" dinamică și parțială a Dasein-ului / 255 3.3.3.4. Fenomenul intențional "enunț" (Aussage); adevărul și constituirea "fenomenologică" a Dasein-ului ca întreg. Re-constituirea schematică a reducției la timp și adevăr din analitica existențială / 258 3.4. Încheiere la Prima Secțiune: Sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii / 263 SECȚIUNEA a II-a. REDUCȚIA JUDICATIVĂ APLICATĂ ASUPRA DICTATURII JUDICATIVULUI Capitolul 4. Reducția "temporală" a elementelor judicativului constitutiv / 273 4.1. Posibilitatea unei reducții judicative

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
a Dasein-ului / 255 3.3.3.4. Fenomenul intențional "enunț" (Aussage); adevărul și constituirea "fenomenologică" a Dasein-ului ca întreg. Re-constituirea schematică a reducției la timp și adevăr din analitica existențială / 258 3.4. Încheiere la Prima Secțiune: Sensuri "finale" ale analiticii și dialecticii / 263 SECȚIUNEA a II-a. REDUCȚIA JUDICATIVĂ APLICATĂ ASUPRA DICTATURII JUDICATIVULUI Capitolul 4. Reducția "temporală" a elementelor judicativului constitutiv / 273 4.1. Posibilitatea unei reducții judicative a dictaturii judicativului la timp / 273 4.2. Aspectul formal al judecății

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
Abia o hermeneutică radicală, a cărei țintă a fost indicată mai sus, poate stabili, pe calea unei "analitici non-judicative" (al cărei concept poate fi precizat după operarea unei reducții judicative a dictaturii judicativului), aprioritatea sau aposterioritatea originii tradiției eficace. Metoda analiticii non-judicative este tot o reducție; dar, de data aceasta, reducția operează asupra timpului (faptul originar al dictaturii judicativului, adică al logos-ului formal), pentru a-l readuce, cu toată bogăția sistemului său de obiecte constituite judicativ, la logos (nu la

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
nu! Odată încheiate cele două reducții, va deveni cu putință proiectul pentru o veritabilă "reconstrucție" filosofică, prin care să capete șansă non-judicativul, adică o altă cale a gândirii decât cea care a condus către instituționalizarea logos-ului formal, anume către analitică și dialectică, altfel spus, spre dictatura judicativului, care este proprie gândirii, rostirii și făptuirii din logică, filosofie, știință, ideologie, așa cum acestea sunt păstrate în tradiția noastră istorică. Această posibilitate nu indică însă, până la urmă, decât un alt orizont natural-istoric, în

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
judicativului, participând chiar dacă li se acordă, uneori, o anumită valabilitate "non-formală" (autonomă în chiar orizont judicativ-constitutiv) la planul de condiționări judicative, care constituie (în-ființează) tot ceea ce reprezintă fapt uman aparținând gândirii, rostirii, făptuirii. 2. Ipoteza lucrării formulată din unghi non-judicativ: analitica și dialectica sunt "instituții" ale dictaturii judicativului Ce proveniență are "gândirea" care își promovează propriile forme, devenind "autonomă" și ce este ea, ca atare? Pe ce se sprijină funcția gândirii (într-un sens "logic"; "conștiință", într-un sens "fenomenologic"), socotită

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
de preluare și prelucrare, înseși formele despre care vorbeam mai sus, sunt condiționări (intervenții condiționante) ale unui fenomen pe care îl putem numi deocamdată, fără susținere suficientă dictatura judicativului (sau judicativ constitutiv), care funcționează prin două veritabile "instituții" (structuri normative), analitica și dialectica. Ideea din urmă constituie teza de lucru pentru cercetarea din lucrarea de față. Dictatura judicativului impune reguli discursului (termen care acoperă sensurile de gândire, rostire și făptuire 9), ceea ce înseamnă că acesta nu mai are o legătură altminteri

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
necesară), ale căror rezultate vor fi înfățișate și în lucrarea de față. Revenind la teza formulată mai sus (mai degrabă, o ipoteză), după care gândirea constrângătoare (autonomă) ține de condiții dispoziționale (dobândite), nu "naturale" și a priori, putem observa că analitica și dialectica, disciplinele "formale" ale filosofiei (și instituții ale dictaturii judicativului, cum precizam), revin în reconstrucții filosofice exemplare. În această lucrare voi ilustra pornind de la filosofiile lui Aristotel, Kant și Heidegger. Cele două discipline stabilesc toate regulile preluării și prelucrării

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
prin care devin semnificative anumite demersuri, înseși soluțiile problemelor puse sau formele de adâncire a aporiilor formulate, legăturile "teoriilor" cu "lucrurile însele". Tocmai o asemenea situație constituie însăși condiția unei "dictaturi". Dar este vorba despre o dictatură a judicativului, fiindcă analitica și dialectica au ca temei ultim al lor faptul că adevărul, socotit "valoare" fundamentală pentru cunoaștere, instanța cea mai de preț pentru re-cunoașterea filosofică și una dintre valorile esențiale pentru ființarea omenească, este asociat, direct, doar cu judecata dintre formele

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
a termenului mediu, cum îi spune Aristotel (fără a fi vorba de o depășire a celor două poziții sau funcții logice originare, de subiect și de predicat); astfel, prin respectarea unor reguli referitoare la această operație, este structurată și "realizată" analitica. În argumentare, structura S P se va regăsi în sensul reorizontalizării tematice a subiectului și predicatului logic (în sens fenomenologic, acte "subiectiv-obiectuale" pe mai multe trepte, în mai multe orizonturi), ceea ce înseamnă deschiderea unor perspective noi asupra lor, diferite de

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
multe orizonturi), ceea ce înseamnă deschiderea unor perspective noi asupra lor, diferite de cea propriu-zis logică (formală și funcțională): perspectiva ontologică, etică, epistemologică, praxiologică etc.; în felul acesta este structurată și "realizată" dialectica. Prima resemnificare a structurii S P, cea proprie analiticii, rămâne, în esența sa, formală; cea de-a doua, proprie dialecticii, este mai degrabă aplicativă. De aceea, analitica este, înainte de toate, un corpus de reglementări cu privire la folosirea diferitelor operații ale gândirii, în vreme ce dialectica, "interpretând" termenii S și P, apare, înainte de

by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]