2,942 matches
-
sunt utilizate cel mai frecvent în psihoze, deși se pot dovedi utile și în unele manifestări nevrotice, confuzia mintală, tulburări de caracter și conduitele de agitație (manifestări ale agitației psiho-motorie). 3.1. în urgențe. în episoadele delirante, antipsihoticele acționează asupra angoasei și a elementelor delirante. Un neuroleptic incisiv (Moditen, Haldol, Terfluzine, Majeptil) este frecvent asociat unui neuroleptic sedativ (Nozinan, Largactil, Melleril). în afara unei evoluții secundare schizofrenice tratamentul este urmat 4-5 luni. 3.2. în afara urgențelor. Schizofreniile în perioada de stare răspund
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sedativ (Nozinan, Largactil, Melleril). în afara unei evoluții secundare schizofrenice tratamentul este urmat 4-5 luni. 3.2. în afara urgențelor. Schizofreniile în perioada de stare răspund incomplet la neuroleptice. 146 - în formele paranoide, permit controlul în 1-2 săpt. al agitației și al angoasei; regresia manifestărilor delirante și a automatismului mental este mai lentă și rareori totală. - în formele hebefrenice, neurolepticele dezinhibitorii nu aduc nici o ameliorare decât după mai multe luni de tratament. în fața unei ameliorări persistente, este delicat de determinat când un tratament
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de o perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de închidere în sine... Aceste simptome pot avea rol de "simptome santinelă" pentru anturaj/pacient, cu condiția ca ele să fie cunoscute și corect interpretate, putînd suscita o prescripție adecvată (Hogarty et al 1974). - Noțiunea de "recădere" se referă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de o perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de închidere în sine... Aceste simptome pot avea rol de "simptome santinelă" pentru anturaj/pacient, cu condiția ca ele să fie cunoscute și corect interpretate, putînd suscita o prescripție adecvată.(Hogarty et al 1974) - Noțiunea de "recădere" se referă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
incontinuu pe cea subiectivă și invers. Capacitatea de raționament, ordonare, contextualizare sunt reduse dacă nu chiar absente; evenimentele sunt abordate în masă. - Tulburarea de identitate Se manifestă sub forma vagului, imprecisului în care evoluează subiectul permanent sau sub cea a angoaselor permanente. Aceasta poate friza confuzia și panica atunci când principalele repere (în special părinții) sunt puse în cauză în special în momentele de separare sau schimbare. - Lacuna narcisiacă. Imaginea de sine este fragileă sau prost construită. Aceasta are consecințe duble: nu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
solitudine și să facă dovadă de hiperluciditate. Este momentul intervenției psihoterapeutului ce va "culege" această trăire - prezența sa fiind evident indispensabilă. 4. Susținerea persoanei în demersul său de integrare a pornirilor sale afective față de o persoană și, îndirect, față de sine, angoaselor sale sau experiențele sale psihologice. în această perspectivă, pasajul la act nu mai devine necesar. Indiferența apare finalmente, ca o apărare fața de detresa profundă trăită, sau ca o agresivitate reprimată adesea. Evenimentele trăite de o manieră dramatică , relațiile imposibile
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
social umaniste nu este obligatoriu să se manifeste transferul acestei achiziții. Dar un lucru este cert, În cazul unei prea sărace alimentări culturale, acest nivel nu poate fi atins. De la 12 la 14 ani, perioada de puseu de creștere cu angoasele și opozitionalitatea sa eclipsează pentru moment produsele inteligenței (criza de școlaritate și de disciplină. Cu toate acestea, În această perioadă, tinerii sunt preocupați de modul În care se poate ajunge la predicții și cum se pot conoaște regulile ce ordonează
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
lor culturale, dar și de normele interne de funcționare a instituției școlare. Violența perturbă grav mediul școlar. Ea conduce la o deteriorare a climatului În școală, afectează raporturile elev-elev și elev profesor și generează sentimente de insecuritate, de teamă, de angoasă, care influențează negativ dezvoltarea normală a elevului. A lua În serios problema violenței În mediul școlar Înseamnă a demara cercetări riguroase, a merge pe teren cu instrumente metodologice precise, care să permită măsurarea fenomenului. Și, nu În ultimul rând, e
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
comportamente violente. Autorul menționat plasează originea sindromului de eșec școlar În situația de Învațare. Elevul aflat În situația de eșec și care este pus de nenumarare ori În fața unor sarcini de Învățare pe care nu le poate rezolva, trăiește o angoasă profundă. Elevul suferă pentru că și-a decepționat părinții și profesorii, pentru că este disprețuit de colegi, Își pierde stima de sine, Încrederea În capacitatea de a reuși. Acesta este momentul În care pot să apară conduitele violente ce se traduc prin
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Violența non-instituțională include numai conduitele de agresivitate dintre elevi, și nu are aparent nici o legatură cu contextul educativ. Dar, pe de o parte, adolescenții vin la școală marcați de modelele de conduită agresivă din familie sau din mass-media, ei au angoasele, frustrările, rivalitățile lor, pe care le rezolvă În unele cazuri prin acte agresive. La școală au asigurate condițiile propice: există victimele (copii mai slabi decât ei, există ocaziile (recreațiile, activitățile sportive, locuri nesupravegheate; cele mai multe acte agresive se produc În clase
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
studii de sociologie a memoriei comunismului, bazate pe mecanismele de funcționare ale cozii de penurie (Radu-Bucurenci, 2007). Metodologie. Cum să studiezi un rând de așteptare Timpul. Nenumărate ocazii, nenumărate împrejurări din viață ne împing să așteptăm. Așteptăm, adesea plini de angoasă, rezultatele unor analize medicale sau decolarea unui avion care ne va purta pe mai multe oceane și continente spre o distanță exotică. Așteptăm rezultatele unor examene de promovare în carieră, intrarea la cinema (din ce în ce mai rar, în ultima vreme) sau la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
distribuții, ea, mass-media, realizează de fapt un com promis între valori alimentare diferite : cea a mulțimii, a „gloatei” percepute ca flămândă și nepretențioasă, și cea a privitorului rece, distant și neimplicat (Ferrières, 2002 : 437). Frica de otrăvurile alimentare este o angoasă permanentă, care nu poate fi explicată întotdeauna rațional, dar care se exprimă prin gesturi, atitudini, repulsie. Iarăși, memoria comunismului, omniprezentă : în discuțiile pelerinilor revenea adesea „legenda urbană” a colivei preparate cu verde de Paris și a otrăvirilor în masă, vehiculată
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
despre geografia mitică și escatologie, de guaranii tupi, o populație care traversa Anzii până la epuizare și moarte, în căutarea locului unde șamanul le spunea că se va sfârși lumea (lor). Deci ei aveau, față de alții care trăiesc în iminența și angoasa Apocalipsei (în sens larg, indiferent de numele și teologia ei), o problemă suplimentară : ca toți ceilalți, nu știau când va veni Sfârșitul ; în plus, nu știau nici unde, așa că trebuiau să pribegească perpetuu pentru a fi prezenți la ultima lor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
urmele unor modele europene prestigioase (îndeosebi André Gide), în direcția autenticității. Sub zodia acesteia urma să stea prezentarea trăirilor intime ale personajului central, Călin Adam, figură parțial fictivă, parțial un alter ego al autorului. Marcate în fond de o puternică angoasă existențială (F. mărturisește lecturi atente din Kierkegaard și Papini), trăirile relevă o discontinuitate programatică, sugerând o psihologie nebuloasă. Totuși nu lipsit de luciditate, eroul își etalează calm, oarecum neutru, reacțiile extravagante, glisând de la ridicol la cinism ori căzând într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
banalizarea lui, nici a memoriei lui. Amintirea exterminării este din ce în ce mai mult scoasă în față imediat ce țara se confruntă cu întrebări și dileme grave. În timpul Războiului din Golf din 1991, cele 39 de rachete care cad în țară alimentează din nou angoasa existențială națională și privată. Teama de anihilare este trăită intens de populațiile născute în țară. Ea se traduce prin referiri la Saddam Hussein, Yasser Arafat și la arabi în general în termeni preluați din perioada Holocaustului și a celui de-
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cu acelea ale calculatoarelor, concurează cartea prin imagine și sunet, imprimînd un alt timp, diferit de cel al lecturii, caracterizat prin imediatitate, tele-prezență, interactivitate datorate noilor tehnologii folosite. Acest ultim stadiu pune problemele sale, creînd o serie de întrebări și angoase specifice legate de apariția unor noi forme de imaginar, de a fi împreună și de cunoaștere în general. Meditînd asupra proiectului mediologic întreprins de către Régis Debray, Daniel Bougnoux remarcă în Introduction aux sciences de la communication că "timpul culturii s-ar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un arhitect utilizează materiale refolosibile, fiindcă el a reconstruit deșertul în mediul urban, în felul propriu, cel al Antiohiei, Alexandriei, Efesului, Cezareei, Corintului, Constantinopolului toate metropole ale culturii elenistice. El a combinat de asemenea ariditatea originilor cu "prospețimea fetișismului" și angoasa singurătății cu grația poetică a subiecților tranziționali care-l însoțesc pe bunul Dumnezeu ca niște binefăcătoare cortegii de mediatori. De aici și vine acest frumos paradox: farmecul martirului, prin care cultul unui dumnezeu suferind s-a revelat atît de primitor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
același apartament de bloc, să trăiască sub același acoperiș, în acest corp mătăhălos, lipsit de grație, nesuferit, pe care i-l rezervase natura. Transformările interioare ale tovarășului Cameniță erau nenumărate și el însuși le observa cu ușurință: avea insomnii, îngrijorări, angoase, își punea întrebări la care nu descoperea răspuns, întrebări care îi dădeau dureri de cap, se trezea privind în gol și nemaigăsind nici un înțeles existenței sale, avea sentimentul neantului, al zădărniciei. Iar aceste modificări pe dinăuntru, desigur, produceau modificări de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
personaj nu este simplu, nici sistematizat; or, nebunii, dincolo de ornamentația de suprafață, tocmai asta sunt, oameni schematizați, copaci cărora, prin frunzele agitate de furtună, li se întrevede scheletul, arborescenta. Dostoievschi dă lecții de sociologie patologică. El însuși, răvășit de căutări, angoase, fantasme, le trece în operă așa cum sunt. Este o capodoperă de suferință. Aici se ghicește autorul, cu mizeriile, promiscuitățile, problemele, dilemele, dar și înălțările lui extatice. La el, mai mult decât o lume patologică este o lume specială. Dar, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
amărăciune, da, evenimentele din Praga erau alarmante, dar și altceva părea posibil, iar norii grei din Seciuan dispăreau În râsetele exuberante ale farsei absurde și sănătoase. Dimineața repetam Seciuan - furtună -, seara comedia englezească - delectare. Așa trăiam cu toții zilnic, natural, Între angoasă și bucurie. AMN: Noaptea Încurcăturilor era o jucărie perfectă. După mulți ani, am regăsit sentimentul jocului pur - pe care crezusem că Îl pierduseși - când m-ai invitat la Paris să văd la Opera Garnier Italiana in Algeri. Pe o Înregistrare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
păreau teatrale și care aminteau de stilul tablourilor lui Rothko. Aceste desene În miniatură au fost reproduse sub formă de paravane pictate pe dimensiunea scenei. Decorul, un labirint de paravane, nu descria geografic casa lui Harpagon, ci sugera atmosfera de angoasă și teroare ce-i contamina pe toți, inclusiv pe tineri: aceștia nu erau victime inocente ale unui tată-monstru, ci, dimpotrivă, acționau și ei egoist, interesați doar să obțină cu orice preț caseta cu bani, ei Înșiși Harpagoni În devenire. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cele mai potrivite aspecte, cum îndepărtează, una după alta, cu deplină sigu ranță, aparențele. Și tocmai această inteligență de vârf, acest calm desăvârșit al deducțiilor logice au fost dislocate de boala din anii din urmă, când Mihalaș era torturat de angoase și insomnii. În vara lui 1986 s-a petrecut un reviriment-surpriză al poftei de-a scrie, după ani lungi de inapetență. Mihalaș scria tot timpul, febril, frenetic, poezii și studiul despre jurnal. Ca niciodată înainte, își suna prietenii spre a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
urmează sunt o îndreptare a greșelii din urmă cu șapte ani și jumătate. Ele vor să prezinte cititorilor spectacolul unei existențe din care n-au lipsit cumpenele, dramele, dislocările. O viață compusă din renunțări, pasiuni, succese, dezi luzii, spaime, intuiții, angoase și bucurii. O viață schi monosită de convulsii ideologice și înnobilată de prietenii înalte. O viață-slalom, o viață-arsură, o viață-caleidoscop și, de ce nu?, o viață document. Antoaneta Ralian nu este - și nu știu să fi fost vreodată - grefierul acru al
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
1968) și editorial, cu volumul Tăgade, apărut în 1970. A colaborat la „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. A tradus în periodice din Ana Ahmatova, Aleksandr Blok, Valeri Briusov, Evgheni Evtușenko. În versurile din prima sa carte, poetul, bântuit de angoase, proiectează un univers morbid, un univers în descompunere, unde, „de-atâta ploaie și ploaie, îți pot crește gheare și ruginește iarba în gura morților”. Ca laitmotive apar ploaia, zăpada, gerul, cu aceeași semnificație: izolarea totală. Pe bună dreptate, Mircea Scarlat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287355_a_288684]
-
atitudinea soci[...]ală a scriitorului. Dar păcătuiește îngrozitor nefăcând nici o clipă pasul către o interpetare filosofică, estetică a operei acestuia. Pentru domnia sa, toate scrierile lui Eminescu nu sunt altceva decât produse ale unui pacient schizofren, cu obsesiile, cu fixațiile, cu angoasele lui, în articulațiile unei gândiri malade. Psihiatrul nu ia în considerare nimic din bagajul imens de cunoștințe pe care Eminescu îl acumulează, studiind filosofia antică, gândirea veche indiană, sistemul kantian și cel schopenhauerian de înțelegere a lumii, totul filtrat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]