1,477 matches
-
lucrând ca notar, procuror delegat, traducător. Își susține, în 1921, doctoratul în drept la Cluj. Scriitorul Heinrich Mann îi prefațează broșura Deutschlands Wiedergeburt (1923) - polemici vizând intențiile agresive ale grupării „Renașterea germană”. Jurnalist foarte activ, B.-L. e unul dintre animatorii vieții culturale brașovene. Susține modelul ardelenesc în opera de regenerare morală a țării, scoate revistele tradiționaliste „Ritmuri” (1929-1930) și „Prometeu” (1934-1939); din 1920 până în 1937 e redactorul părții artistice și literare la „Gazeta Transilvaniei”, din 1931 era prim-redactor la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
își mușcă propria coadă, înconjură creația cu un cerc continuu, având rol apotropaic.335 Reprezentând "dialectica materială a vieții și morții, moartea ce iese din viață și viața izvorâtă din moarte" (Bachelard), amintind de imaginea cercului, șarpele Uroboros este un "animator universal", el este cel care creează timpul, viața, dar și pe sine însuși. Șarpele reprezintă și Oceanul care înconjură cu nouă inele cercul lumii, cel de-al zecelea inel fiind Styxul (v. Hesiod, Teogonia). Șarpele este considerat spiritul apelor primordiale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
asociat noțiunii de "statut", rolul "determină schemele de acțiune atașate realizării unei poziții sociale efective", diferențiindu-se, astfel, "roluri instituționalizate" (poziționare profesională a unei persoane: medic, profesor etc.), "roluri semi-instituționalizate" ("percepute de participanții la interacțiune ca nespecifice respectivelor persoane": mediator, animator, confident, bufon), respectiv "roluri ocazionale, nespecifice, create pe parcursul derulării unui schimb" (Gurlui, 2008, p. 57). Sunt, așadar, importante și "datum-urile" dintr-o situație de comunicare și relaționare interpersonală (în care "intrăm" asumându-ne un anumit rol), dar și comportamentele adaptative
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Borde-Klein, 1980, pp. 165-171; Stanislavski, 1951, p. 373; Tudose, 2002 etc. 15 În condițiile în care se vorbește despre dubla natură a actorului în teatrul de animație: "în spatele obiectului-actor se află două structuri imaginative: cea a sculptorului și cea a animatorului" (Ciobotaru, 2006c, p. 17). 16 Vezi și Héril & Mégrier, 2009, p. 19. 17 Vezi și Héril & Mégrier, 2009, pp. 17-18. 18 Vezi, de exemplu, jocuri didactice precum: Cartea de vizită veselă (copiii pot spune, cu ajutorul culorilor și al cuvintelor, cele
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și în cazul prezentă rii lui Vlahuță nu se vorbește nimic despre activitatea acestuia la recunoscuta și prolifica Academie Bârlădeană, mai ales în timpul războiului din 1918... Dincolo de familiile Codrenilor, Epurenilor, Pălădeștilor, a Racovițenilor - Bârladul a avut un profesor Ion Popescu, animator al conștiinței românești nu numai la ziarul Semănătorul de la 1870 - 1876; un Stroe Belloescu care din leafa sa a ridicat două biserici în satele Grivița și Palerma, o școală și statuia lui Cuza Vodă, tot în satul Grivița, o Casă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redactat și realizat la Bârlad de I. Iulian în perioada 1930 - 1931; publica articole care amenințau „liniștea și confortul bancherilor”. Urmare a presiunii bancherilor din Bârlad, a amenințărilor acestora, Dimitrie Fărcășan, ingi ner agronom, un spirit acid în presa vremii, animatorul „Ligii contra cametei”, colaborator la „Scrisul nostru”, unde s‐a publicat sonetul Sfidare, s‐ a sinucis, căzând astfel „năprasnic înainte de vreme”. * Jidovul rătăcitor Jidovul rătăcitor, număr unic, 18 mai 1900, cu titlul schimbat în Emigranții. „Jidovul rătăcitor" era realizat cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sinonim al energiilor bârladnicului de odinioară” - scrie C.D. Zeletin, medic și scriitor cu referire la volum ul I apărut în 1981. ... „Apărută sub egida Muzeului „Vasile Pârvan”, elaborată de un puternic colectiv, în frunte cu prozatorul și poetul Romulus Boteanu, animatorul entuziast al acestui colectiv, a reușit admirabil să prezinte o imag ine fidelă a ceea ce a reprezentat și ce reprezintă astăzi municipiu l Bârlad, sub cele mai variate aspecte: cultură, artă, poezie și proză, sculptură, pictură și economie” - susține ing.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
articol amplu „De la „Academia Bârlădeană” la cenaclul „Al. Vlahuță” publicat în revista „Coordonate bârlădene” (1971) împărțisem activitatea „Academiei Bârlădene” în trei etape: 1915‐ 1921; 1921‐1933, 1933‐1943, cu trăsături caracteristice pentru fiecare... dar Tutoveanu în calitatea lui de strălucit animator literar a menținut spiritul „Academiei Bârlădene” până la sfârșitul vieții”. (1957) ... G.G. Ursu fiind până în 195 3 ultimul ei secretar. 300 În „Coordonate bârlădene a fost publicată în 1972 poezia „Gânduri de toamnă” - lui N. Costăchescu” scrisă de George Nedelea (vezi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și povestitor, membru al Academiei Bârlădene, colaborator asiduu și la Scrisul nostru, sinucis în urma unor presiuni incalificabile ale bancherilor din Bârlad. Dimitrie Fărcășanu un o m de spirit, care scria o proză memorialistică într‐o limbă populară viguroasă a fost animatorul „Ligii contra cametei”... a publicat articole ce amenințau liniștea și confortul bancherilor” G.G. Ursu „Amintiri despre 412 Academia Bârlădeană” din Bârladul odinioară și astăzi ‐1984 * „Victor Ion Popa este creatorul comediei lirice în literatura noastră dramatică, iar „Take, Ianke și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
avut și broșuri ca Micul carnet roșu al elevului sau sloganele înscrise cu grafitti. Un mediu purtător special a fost cel al "îngrijitorilor sufletelor și corpurilor" (expresia lui Henri Mendras): psihologii, sociologii, cei care munceau în domeniul social, educatori și animatori de toate felurile. Mișcarea a pătruns în școli și chiar în saloanele lumii bune, pentru a ajunge în sfârșit în organizațiile muncitorești, prin intermediul intelectualilor implicați. S-a confirmat încă o dată rolul inovator pe care l-au avut clericii în domeniul
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
parteneri. Un aport deosebit îl are intervenția educatorului în orientarea școlară și profesională, dar și în cazurile de patologie școlară. Pentru a răspunde cu succes cerințelor societății actuale, managerul clasei de elevi trebuie să fie deopotrivă educator, creator, vizionar, organizator, animator, îndrumător, judecător, controlor, negociator, psiholog, bun coleg. În același timp, managerul trebuie să creeze un climat prielnic educativ în clasă, în școală, astfel ca toate aceste calități să se răsfrângă asupra adultului de mâine și asupra modului în care acesta
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
ș.a. Colaborează cu versuri G. Tutoveanu, D. Stelaru, Ion Buzdugan, Ion Potopin, Theodor Al. Munteanu, Dimitrie Iov, Emil Giurgiuca, Ion Șiugariu; cu proză: B. Jordan, Al. Negură, Iulian Vesper, C. Salcia, Ion Ojog, Ernest Verzea; cu articole: Gabriel Țepelea (Un animator: Octavian C. Tăslăoanu), Cicerone Theodorescu (Scriitorul și neamul), Eugen Jebeleanu (Ferestre spre Octavian Goga), Pericle Martinescu (Destinul cultural al provinciei); cu amintiri: N. Dunăreanu (Barbu Delavrancea la Tulcea, republicare) și Aurel Chirescu (Câteva zile la Cetatea Albă). Victor Stroe traduce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285662_a_286991]
-
urme de romantism, fiind expresia cea mai violentă a dorului de construcție a vremii noastre” (Constructivism și arhitectură, 1925). Formula estetică a orientării este aplicată cu precădere artelor plastice, sculpturii și arhitecturii, fapt explicabil prin formația artistică a multora dintre animatorii săi, pictori și sculptori, precum Marcel Iancu, Milița Pătrașcu, M. H. Maxy, Victor Brauner ș.a. Sub auspiciile publicației sunt organizate expoziții individuale și de grup, popularizate intens, cum ar fi, de pildă, marea expoziție internațională din decembrie 1924, la care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
Kreutzfahrer, a izbutit o versiune corectă. Traduceri: Aug. von Kotzebue, Cruciații, Craiova, 1839. Repere bibliografice: O.G.L. [Octav George Lecca], Familia Lecca, București, 1897; Barbu Theodorescu, Constantin Lecca, București, 1938; Jack Brutaru, C. Lecca, București, 1956; Petru Comarnescu, Pictori ardeleni animatori ai culturii secolului XIX, TR, 1959, 10; Cornea, Originile, 444, 448, 454, 487; Paul Rezeanu, Pictorul C. Lecca la Craiova, R, 1974, 3; Nicolae Andrei, Anii de lumină. Istoria Liceului „N. Bălcescu” din Craiova, Craiova, 1976, 307-320; Dicț. lit. 1900
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
populare, în care găsește, de altfel, și o sursă de inspirație, B. contează ca un precursor al criticii literare românești. În treacăt, s-a ocupat și de unele manifestări muzicale. A fost, în linia programatică a „Daciei literare”, unul dintre animatorii teatrului din Muntenia. Pentru el, poezia, se poate spune, este o altă formă de oratorie. Convențional în mărturisirile erotice, și-a investit temperamentul în epistola în versuri, în satiră, în stihuirea cu pretenții de reflexivitate. Prozaic și arid, retoric și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
ne fusese refuzat până atunci. Spre deosebire de mine, el a ales să rămână nesmintit slujitor al presei și al celor care iubeau jurnalismul. A fost, alături de vechi prieteni din generațiile jurnaliștilor care fac parte din larga familie intelectuală a Opiniei studențești, animator, coordonator și patron de ziar. A format tinere generații de jurnaliști, și a negociat, în calitate de angajator, cu asociațiile sindicale ale angajaților săi. A reușit, finalmente, cu sprijinul PF Daniel, atunci Mitroplit al Moldovei, să dea viață unui proiect editorial, jurnalistic
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Fundațiilor Regale”, „Lumea”, „Națiunea”, „Dreptatea”, iar după 1960, la „Limba română”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Cronica”, „România literară” sau la „Diogene”, „Neohelikon”, „New Literary History”, „Comparative Literature Studies” ș.a.; a semnat și M. Adrian. Eficientă apare activitatea lui M. de inspirator, animator și editor al publicației plurilingve „Cahiers roumains d’études littéraires”, pe care a înființat-o în 1973 și a condus-o până în 1980. După 1989 scriitorul își depășește rezerva autoimpusă, manifestându-se ca personalitate publică și mai ales ca militant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
din cei mai ortodocși și oficiali. Să începem cu inevitabilul Adrian Păunescu. Nu-i contestăm, în bună parte, nici talentul, nici vitalitatea, ci numai caracterul și onestitatea, aviditatea și venalitatea de care dă dovadă. Duplicitatea sa este totală și caracteristică. Animator al Cântării României (ridiculizat de altfel, ca atare, recent la o ședință a studenților de la Arhitectură), el elimină din volumele pe care le publică toate poeziile omagiale, festiviste și patriotarde. El are, deci, încă vie noțiunea artei, a poeziei neangajate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
reușite și eșecuri, cu toate donquijotismele sale, până la urmă, totuși, fecunde. Sunt inițiative și reviste care au rezistat. Au intrat în unele biblioteci occidentale și, ceea ce este și mai important, în destule sisteme internaționale de referințe. Operația a reușit, chiar dacă animatorii lor au fost, bine, bine, de tot jumuliți de pene de unele organe. Tot ne plac nouă, încă foarte mult, imaginile și metaforele critice... Integrarea europeană are însă și un alt aspect, de ordin pur teoretico-literar, încă puțin discutat la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
aristotelici. Eroul alternativ Personajul acesta, evident incomod, în general antipatic și neconformist, suspect prin definiție oficialităților de orice categorie, trebuie privit cu oarecare atenție. Are multe defecte, dar și o calitate capitală esențială: el și numai el este creatorul și animatorul culturii alternative, sub toate regimurile politice, activ și ireductibil chiar și în împrejurările cele mai dificile. în cazul ordinii totalitare, eroul nostru este refractarul-tip, opus oricăror structuri conformiste, bestia neagră a liniei oficiale, neaderentul exemplar, neafiliatul de orice gen
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în București de boema cu gustul inovației și al insolitului. Avea pasiuni tehnice și sportive: ciclism, automobilism, aviație. În 1894, împreună cu Al. Macedonski, întreprinde prima cursă ciclistă la noi și scrie reportajul Pe velociped cursa între București și Brașov. Este animatorul societății „Unirea velocipedică română” și stabilește în 1900, și un record de viteză, consemnat în Din zborul bicicletei. București-Paris în 10 zile și 6 ore (1912). Începuse studii politehnice și de artă dramatică la Paris și Bruxelles. Ca și Macedonski
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286076_a_287405]
-
Oamenilor de Știință din Bihor. D. s-a dedicat studierii și editării operei lui Iosif Vulcan, celebru mai ales datorită revistei „Familia”, dar prea puțin cunoscut prin propriile sale scrieri. Solida monografie pe care a consacrat-o entuziastului și neobositului animator cultural transilvănean se bazează pe o vastă și temeinică documentare, pe minuțioase cercetări de arhivă și pe despuierea a zeci de publicații. Lucrarea situează biografia și activitatea lui Iosif Vulcan în contextul epocii și reconstituie rolul important jucat de acesta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286875_a_288204]
-
2 Intelectualul și bunurile culturale / 24 1.3 Intelectualul și munca intelectuală / 26 1.4 Intelectualul la centrul și periferia României interbelice / 28 Capitolul II. AMBIANȚĂ CULTURALĂ ÎN NORDUL MOLDOVEI INTERBELICE / 412.1 Ipostaze ale intelectualului în provincie: profesionistul și animatorul cultural / 57 Capitolul III. INTELECTUALUL PROVINCIEI ÎN FORMARE 71 REȚEAUA DE ÎNVĂȚĂMÂNT SECUNDAR INTERBELIC DIN NORDUL MOLDOVEI / 71 3.1 O diagnoză a învățământului secundar interbelic / 71 3.2 Politica educațională interbelică în slujba "intelectualismului" / 85 3.3 Învățământul secundar
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mediu formator pentru viitorii intelectuali, cât și în scenă de afirmare a celor ce activează deja pe plan local. Am avut în vedere în această etapă și principalele categorii de profesioniști intelectuali din zonă, încercând să evidențiez implicarea acestora ca animatori culturali ai provinciei. Principalele surse în redarea acestui tablou sunt reprezentate de monografii locale și presa vremii, completate de memorii ale intelectualilor din zonă, atașați de locurile natale cu o puternică amprentă asupra întregii vieți. Deosebit de utile au fost și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
concretizat în organizarea secției locale a Ligii Culturale ce a desfășurat șezători populare, dar care, în primă fază, nu s-a bucurat de colaborări substanțiale. Activitatea Ligii se revigorează începând cu 1931, când conducerea sa este preluată de profesorul și animatorul cultural, Tiberiu Crudu, care creează un muzeu regional, o bibliotecă populară, editează publicații și contribuie la realizarea unui album monografic al zonei. În 1924, un alt loc de manifestare a intelectualității l-a constituit Universitatea populară "Nicolae Iorga", inaugurată în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]