1,634 matches
-
Amfotericina B. 3.1.4 Antibacteriene Antibioticele antibacterieni sunt printre cele mai prescrise medicamente în întreaga lume. Antibioticele salvează vieți și cresc calitatea vieții dacă sunt utilizate adecvat, , dar prezintă riscul răspândirii rezistenței bacteriene și creșterii costurilor îngrijirilor de sănătate. Antibioticele bactericide distrug bacteriile corespunzătoare spectrului de activitate, în timp ce bacteriostaticele inhibă creșterea bacteriană. Deși activitatea bacteriostatică poate fi suficientă pentru tratamentul majorității infecțiilor, efectul bactericid este necesar în cazul pacienților cu imunodepresii, cu infecții localizate în situsuri anatomice normal sterile (ex.
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Dapsona), toxoplasmoza, malaria (Fansidar), rectocolita ulcero hemoragică (Salazopirina) Imidazoli Metronidazol infecții cu germeni anaerobi sensibili PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 45 *Combinații ale inhibitorilor de βlactamază, care acționează ca “parteneri de sacrificiu”, combinându-se ireversibil cu βlactamaza și protejând antibioticul βlactamic din asociere: Amoxi+ Ac. Clavulanic = Augmentin Ampi+ Sulbactam = Unasyn Ticarcilina+ Ac. Clavulanic= Timentin Piperacilină + Tazabactam= Tazocin ** Combinații de sulfamide: Sulfametoxazol + Trimetoprim = Cotrimoxazol Sulfodiazina + Pirimetamina= Fansidar Sulfodiazina + Sulfona = Dapsona. 3.2 Reacții secundare ale antibioticelor Reacțiile adverse cauzate de antibiotice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ale antibioticelor Reacțiile adverse cauzate de antibiotice pot apare prin două mecanisme: dependente de doză (toxice) și neprevăzute, care sunt influențate de un anumit determinism genetic pentru reacția individuală față de anumite medicamente. Principalele tipuri de reacții adverse apărute după tratamentul antibiotic sunt: Intoleranța locală digestivă (dureri abdominale, vărsături, diaree) sau la locul administrării parenterale (flebite, noduli subcutanați, flegmoane) Toxicitatea hepatică, renală, otică, neurologică, hematologică Sensibilizarea, de la alergii până la șoc anafilactic Bacterioliza (efect Herzheimer) Dismicrobismele Interferența imunității postinfecțioase Perturbarea gravidității și embriopatii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
șoc anafilactic Bacterioliza (efect Herzheimer) Dismicrobismele Interferența imunității postinfecțioase Perturbarea gravidității și embriopatii. Reacțiile adverse particulare pentru diferitele antibiotice sunt prezentate în Tabelul 3.9. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 46 Tabel 3.9 Reacții adverse la antibiotice Clasa antibiotic Reacții adverse Observații Β-Lactamine Alergii 1-4% Reacții cutanate nealergice Diaree, inclusiv Cl. dificile 24% dintre alergiile la penicilină sunt întâlnite și la cefalosporine Rashul la Ampicilină este obișnuit în infecția cu VEB Vancomicina Reacții anafilactoide (“red man syndrome); nefrotoxicitate, ototoxicitate
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
membranei celulei bacteriene. Rezistența la macrolide, ketolide, lincosamide și streptogramine este dezvoltată de bacteriile gram pozitive, care constituie principalele indicații de utilizare ale acestor clase de antibiotice. Transmisă prin plasmide, rezistența este cauzată de modificarea ARN ribozomal, față de care aceste antibiotice își pierd afinitatea. Mecanisme similare de rezistență sunt întâlnite în cazul cloramfenicolului. Rezistența la tetracicline și tigecyclină este transmisă plasmidic și se exprimă prin activarea pompelor de eflux ale membranelor citoplasmatice. În cazul bacteriilor gram pozitive se adaugă și alterarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
eșecul terapiei, dovedit de evoluția nefavorabilă și de creșterea mortalității. Costurile terapiei se amplifică prin prelungirea spitalizării, necesitatea transferului în secții speciale de îngrijire, aplicarea unor precauții suplimentare de izolare și utilizarea medicațiilor de salvare. 3.4 Principiile antibioterapiei Terapia antibiotică trebuie să respecte o serie de principii, sintetizate sub forma următoarelor reguli: 1. Decizia administrării antibioticelor se bazează pe diagnosticul etiologic (bacteriologic), numai pentru germeni sensibili. 2. Alegerea antibioticului îndeplinește următoarele condiții: Să cuprindă în spectrul de acțiune germenul responsabil
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
infecțiile plurietiologice, obținerea unui efect sinergic bactericid. Sinergia înseamnă obținerea unui efect al asocierii mai mare decât suma efectelor separate ale antibioticelor (exemplu βLactamine + aminoglicozide sau fluorochinolone). 3. Asocierea trebuie să evite: antibiotice cu toxicitate similară antibiotice cu spectru larg antibiotice bactericide cu bacteriostatice. 5. Alegerea dozei optime de antibiotic se face în funcție de greutate, vârstă, starea funcției renale sau hepatice. 6. Calea de administrare a antibioticelor va fi orală, de câte ori este posibil și intravenoasă în infecțiile severe, pentru că asigură rapid un
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
localizate sunt favorizate de igiena bucodentară deficitară (placa dentară, tartru, carii, delabrări dentare), precum și de factori iritativi locali (proteze fixe, malpoziție dentară, aparate dentare neadaptate). Stomatitele generalizate sunt predominate de candidoze, apărute mai ales în condiții de imunodepresie după terapii antibiotice, cortizonice, psihotrope, estroprogestative, psihotrope, la copiii mici, diabetici si alte boli imunosupresive. Stomatitele veziculoase localizate sunt cauzate de virusurile herpetice, coxackie, HIV, virusul variolei și vaccinei. Leziunile veziculoase pot evolua către ulcerații orale. Infecțiile bacteriene manifestate cu leziuni ulcerative orale
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
are o importanță mai redusă pentru identificarea bolii (gripă, oreion, rubeolă) . 5.2.2 Epidemiologie Anginele au incidență generală crescută, apar sporadic sau epidemic, mai frecvent în sezonul rece. Bacteriile cauzează mai puțin de 45% dintre angine. Diagnosticul și tratamentul antibiotic adecvat al anginelor bacteriene se impune deoarece: au potențial transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică, meningococică) pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice) anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). INFECȚII CU
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
difterică, meningococică) pot evolua clinic sever (forme toxice, septice, toxico-septice) anginele streptococice (90% dintre anginele bacteriene) prezintă risc pentru dezvoltarea sindroamelor poststreptococice (nefrita, RAA, valvulopatii). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 83 Etiologia anginelor este dominată de infecțiile virale. În consecință, tratamentele antibiotice abuzive, administrate de rutină pentru orice angină, fără a avea dovada etiologiei bacteriene, conduc la apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice. 5.2.3 Clasificări Anginele pot fi clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomo-patologice. Clasificarea după evoluție: Angine acute Angine
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
focarul difteric. Antibioticul de elecție este Penicilina G administrată 600000 UI (12.500-25.000U/kg la copii) la 12 ore până se ameliorează disfagia, urmată în continuare până la 14 zile de Penicilina V 250 mg la 6 ore. Alternativele terapiei antibiotice sunt Eritromicina (40-50 mg/kg/zi) timp de 14 zile sau Clindamicina. Eficiența terapiei antibiotice trebuie confirmată de negativarea exudatului faringian pentru Cl. diphteriae (3 probe consecutive negative). În formele severe de difterie asociate cu șoc sunt recomandate substanțe vasoactive
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
la copii) la 12 ore până se ameliorează disfagia, urmată în continuare până la 14 zile de Penicilina V 250 mg la 6 ore. Alternativele terapiei antibiotice sunt Eritromicina (40-50 mg/kg/zi) timp de 14 zile sau Clindamicina. Eficiența terapiei antibiotice trebuie confirmată de negativarea exudatului faringian pentru Cl. diphteriae (3 probe consecutive negative). În formele severe de difterie asociate cu șoc sunt recomandate substanțe vasoactive și alte măsuri specifice de terapie intensivă. Asocierea glucocorticoizilor este indicată selectiv în formele hipertoxice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
a infecțiilor odontogene, CT este preferată rezonanței magnetice, datorită costului mai redus și accesibilității mai bune. 6.5 Terapie Scopul terapiei urgențelor stomatologice este îndepărtarea sau controlul infecției. Abcesele periapicale și periodontale simple pot beneficia de medicație antialgică și/sau antibiotic. În funcție de gradul de confort al medicului, se poate face anestezie locală sau radiculară, incizie și drenaj al abcesului. Intubația nazotraheală cu endoscop flexibil la pacienți în stare de veghe sau traheostomia se impun în obstrucțiile căilor aeriene secundare infecțiilor odontogene
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
nivelul fasciilor musculare profunde. Intervenția anestezistului și a medicului otorinolaringolog pot fi salvatoare. Complicațiile sistemice cu alterarea semnelor vitale sau imposibilitatea administrării medicației orale constituie criterii de internare în spital, pentru completarea investigațiilor și terapia cu antibiotice intravenoase. Indicațiile terapiei antibiotice ambulatorii variază în funcție de statusul imun al pacientului. La persoanele considerate sănătoase antibioticele sunt recomandate pentru: abcese periapicale, gingivite ulceronecrotice, parodontite agresive sau refractare, pericoronarite, celulite, osteite infecțioase. Antibioticele nu se justifică în următoarele situații generale: carii, pulpite cronice sau necrotice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
dentare temporare, gingivite cornice și alveolite uscate. Antibioticele recomandate de primă intenție pentru infecțiile stomatologice sunt aminopenicilinele, imidazolii macrolidele sau streptograminele. Asocierea amoxicilină acid clavulanic este rezervată pentru terapia de a II-a intenție. Modul de administrare și durata terapiei antibiotice variază în funcție de tipul infecției, gradul diseminării și evoluție. Profilaxia cu antibiotice în practica stomatologică în cazul procedurilor invazive cu risc de sângerare crescut se realizează cu asocierea Metronodazol 750 mg/zi + Rovamicină 4,5MU/zi. Pentru profilaxia endocarditei infecțioase și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
inflamatorii acute sau cronice ale ficatului, cu etiopatogenie multiplă, primare sau apărute secundar în cadrul altor boli. După mecanismul patogenic, hepatitele pot fi: infecțioase, vasculitice (sindromul Wegener, Behcet), imunologice (lupus eritematos sistemic, sindrom Sjögren), metabolice (dislipidemie, etilism), neoplazice infiltrative, iatrogene toxic-medicamentoase (antibiotice, anestezice, unele antilipemiante) sau secundare obstrucției biliare (litiazică, tumorală). Hepatitele acute infecțioase pot avea etiologii diverse: Virale Virusuri cu tropism hepatic primar: VHA, VHB, VHC, VHD, VHE, VHG Virusuri cu hepatotropism facultativ: herpesvirusuri (HSV, CMV, VEB), enterovirusuri, adenovirusuri, coronavirusuri, virusul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Antibioticele se reevaluează și se adaptează în funcție de tipul, sensibilitatea agentului etiologic izolat și eficiența tratamentului. Antibioterapia sepsisului respectă următoarele principii: Se preferă „dezescaladarea”, începând cu antibiotice noi cu spectru larg (Imepenem, Meropenem), care pot fi administrate în monoterapie Se asociază antibiotice bactericide sinergice Se preferă administrarea intravenoasă Eficiența tratamentului se apreciază după evoluția febrei, a leziunilor porții de intrare, a localizărilor secundare și a parametrilor biologici. Infecțiile sistemice 150 Tabel 8.2 Măsuri terapeutice de combatere a insuficiențelor de organ Insuficiența
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
1. Controlul aportului de oxigen 2. Combaterea hipertensiunii intracraniene (manitol 20%, Dexametazon) 3. Combaterea convulsiilor renală 1. Compensarea volemică 2. Combaterea cauzelor (medicație nefrotoxică, obstacol urinar) 3. Protezarea selectivă a funcției renale (dializă) Infecțiile sistemice 151 Tabel 8.3 Tratamentul antibiotic empiric în sepsisul comunitar Poarta de intrare Etiologie probabilă Antibiotice de “prima intenție” Cutanată Stafilococ auriu, Streptococi A, coci anaerobi Aminopenicilina+Metronidazol+/AG sau Imipenem Urinară BGN (enterobacterii) 2 antibiotice dintre: C3g, AG, F-quinolone Pulmonară Pneumococ, H. influenzae, Mycoplasma, Legionella
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sau Imipenem Urinară BGN (enterobacterii) 2 antibiotice dintre: C3g, AG, F-quinolone Pulmonară Pneumococ, H. influenzae, Mycoplasma, Legionella Aminopenicilina/ Ceftriaxona + Macrolid Digestivă BGN/ anaerobi/ enterococ Tazocilina/carbapenem +/AG Genitală Streptococ B, BGN, anaerobi C3g/ F-chinolone + AG + Metronidazol Tabel 8.4 Tratamentul antibiotic empiric în sepsisul nosocomial Poarta intrare Etiologie probabilă Antibiotice de “prima intenție” Cutanată Staf. Meti-R, B. piocianic, alți BGN Vancomicina +AG/ BL Urinară BGN, enterococ BL + AG Ventilație artificială B. piocianic, alti BGN, stafilococi Carbapenem + Vancomicina Chirurgie Digestivă Enterobacterii, B.
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Infecțiile sistemice 155 Markerii imunologici pun în evidență complexele imune circulante: factorul reumatoid, crioglobulinele serice, scăderea complementului seric Alte examene uzuale sunt: radiografia toracică, ECG, hemoleucograma, testele de inflamație. Diagnosticul endocarditei este definit de criterii histologice, echocardiografice și clinice. Tratamentul antibiotic al endocarditei se alege conform sensibilității germenului izolat și se administrează intravenos, timp de 4-6 săptămâni . Antibioticoprofilaxia endocarditei este recomandată la pacienți cu leziuni cardiace cunoscute sau cu proteze valvulare, cărora urmează sa li se aplice o procedură medicală invazivă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cu risc de bacteriemie. Alegerea antibioticului se face în funcție de tipul procedurii, iar administrarea cât mai scurt timp posibil, de cele mai multe ori in doză unică înaintea intervenției (Tabel 8.6). Tabel 8.6 Antibioprofilaxia endocarditei bacteriene Tip de intervenție Etiologie probabilă Antibiotic Alternative la alergici Intervenții dentare, ORL, intervenții respiratorii Str. viridans Amoxi 3g po Clindamicina 600mg Intervenții intraabdominale și genitourinare Enterococ Amoxi 2g + Genta 1,5mg/kg bolus iv înainte de intervenție Vanco (1g iv) / Teicoplania (400mg iv) Operații pe cord, ATI
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Stratificarea riscului de rezistență la antibiotice A. Contactul cu sistemul de sănătate: (1) fără contact prealabil (2) contact cu asistența sanitară (internare recentă, rezident în sanatoriu, dializă) fără proceduri invazive (3) spitalizare >5 zile și/sau proceduri invazive B. Tratament antibiotic: (1) fără tratament (2) cu tratament C. Caracteristicile pacientului: (1) tânăr, fără comorbidități (2) vârstnic, multiple comorbidități (3)imunodepresii (diabet zaharat, neoplazii, fibroză chistică, SIDA, neutropenie, alte imunodeficențe severe) Bibliografie 194 INTERPRETAREA SCORULUI CARMELI: scorul maxim (1, 2 sau 3
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
în funcție de vârstă se face astfel: + 1 punct: vârsta ≤15 ani 0 puncte: vârsta între 15 și 45 ani -1 punct: vârsta peste 45 de ani Interpretarea scorului Centor modificat Scor (puncte) Probabilitate infecție streptococică Atitudine 0 1-3% Nu este necesar antibiotic sau cultură Tratament simptomatic 1 <4-8% 2 9-18% Antibiotic pe baza culturii sau strepto-testului rapid 3 21- 38% 4 or 5 43-63% Antibiotic empiric Sursa: Centor RM, Allison JJ, Cohen S. Pharyngitis management: defining the controversy. J Gen Intern Med
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
disponibilitatea periferică a oxigenului, ameliorează hiperreactivitatea bronșică; întreruperea fumatului cu 2 4 săptămâni preoperator scade cantitatea de secreții bronșice, scade reactivitatea bronșică, ameliorează transportul muco-ciliar; 2. bronhoreea când este prezentă necesită analiza bacteriologică (frotiu + colorație Gramă în vederea instituirii unui tratament antibiotic adecvat; 113 3. infecții pulmonare intercurente necesită tratarea preoperatorie a acestora și amânarea intubației oro traheale cel puțin 4 săptămâni; 4. hiperreactivitatea bronșică și componenta obstructivă a disfuncției pulmonare trebuie analizată oportunitatea instituirii unui tratament preoperator (bronhodilatatoare, metil -xantine,corticoiziă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
vor efectua irigații abundente cu soluție sterilă de Ringer lactat. Antibioticele nu sunt necesare în infecțiile chirurgicale simple, care răspund la incizie și drenaj, cum sunt furunculele și plăgile infectate, necomplicate. Infecțiile apte să se extindă sau să persiste necesită antibiotice, alese prin antibiogramă. Terapia de susținere în infecțiile stabilizate constă din: repaus la pat, imobilizarea regiunii infectate, ridicarea ei pentru a favoriza drenajul sanguin și limfatic. Terapia cu oxigen hiperbar este foarte utilă în mionecrozele clostridiene. Ea poate reduce toxemia
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]