2,598 matches
-
o creștere a salariilor ce survine unui spor al productivității muncii nu este inflaționistă. Ea devine astfel doar dacă creșterea salariilor se generalizează în toate ramurile productive, atunci cînd sporul de productivitate este localizat într-una singură. 6) Inflația prin anticipări. Anticipările agenților asupra procesului inflaționist conduc la comportamente care nu fac decît să-l întrețină și chiar să-l amplifice. Incertitudinea este principalul element de nocivitate în acest sens. 11.4. CONSECINȚELE INFLAȚIEI 11.4.1. Avantajele inflației Poate părea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
creștere a salariilor ce survine unui spor al productivității muncii nu este inflaționistă. Ea devine astfel doar dacă creșterea salariilor se generalizează în toate ramurile productive, atunci cînd sporul de productivitate este localizat într-una singură. 6) Inflația prin anticipări. Anticipările agenților asupra procesului inflaționist conduc la comportamente care nu fac decît să-l întrețină și chiar să-l amplifice. Incertitudinea este principalul element de nocivitate în acest sens. 11.4. CONSECINȚELE INFLAȚIEI 11.4.1. Avantajele inflației Poate părea paradoxal
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
anumitor produse cu nivel ridicat de competitivitate. În același timp, nu trebuie uitat faptul că inflația are și o dimensiune sociologică și psihologică, deci cauze și remedii se pot afla și în comportamentul diferiților actori ai vieții sociale, și în anticipările mai mult sau mai puțin corecte ale agenților economici. Nivelul inflației depinde și de gradul de consens social realizat, de realizarea unui climat de încredere și de reducerea incertitudinilor. Există și opinia conform căreia un rol moderator în desfășurarea inflației
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Care sînt cauzele inflației? * În ce constă explicația monetaristă a inflației? * În ce constă inflația prin cerere? * În ce constă inflația prin costuri? * Cum afectează structura piețelor fenomenul inflaționist? * Cum afectează structura socială fenomenul inflaționist? * În ce constă inflația prin anticipări? * Care pot fi avantajele inflației? * Care sînt consecințele negative sau costurile inflației? * În ce constă politica monetaristă? * În ce constau devalorizarea și revalorizarea monetară? Dar reforma monetară? * Pe ce căi se poate acționa pentru reducerea cererii în economie? * În ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
longue, conform teoriei parităților relative ale puterilor de cumpărare; * un comerț exterior exterior deficitar, cu efecte depreciative de asemenea pe termen lung, conform teoriei keynesiene a ratei de schimb; * îndoielile privind calitatea și viabilitatea politicii economice a unei țări, din cauza anticipărilor depreciative pe care le provoacă. b) Schimburile flexibile girate În realitate, majoritatea țărilor își supraveghează ratele de schimb, nedorind să-și vadă moneda apreciindu-se sau depreciindu-se dincolo de un anumit nivel. Iată rațiunea pentru care ele girează, într-un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
schimb. Există deci factori obiectivi ce pot antrena o apreciere sau o depreciere a monedei naționale, cum ar fi: competitivitatea și schimburile internaționale, rata dobînzii sau rata inflației. Acestor factori fundamentali li se adaugă efectele speculațiilor, care reflectă aprecierile și anticipările speculatorilor asupra probabilei evoluții a pieței. a) Competitivitatea și schimburile externe Componentă esențială a balanței de plăți, balanța tranzacțiilor curente este determinată într-o măsură decisivă, pe termen scurt, de schimburile de bunuri și servicii. O puternică competitivitate internațională tinde
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mișcărilor de capitaluri, diferențe internaționale în materie de fiscalitate asupra randamentelor plasamentelor financiare, riscuri politice legate de plasamentele în străinătate, precum și diferențe de reglementare legate de posibilitatea repatrierii profiturilor sau chiar a capitalurilor. O altă sursă a ecarturilor vine dinspre anticipările investitorilor și speculatorilor, care nu au neapărat aceeași încredere în stabilitatea diferitelor monede. c) Ratele inflației Atunci cînd o țară are o rată a inflației mai slabă decît partenerii săi comerciali, puterea relativă de cumpărare a monedei sale se ameliorează
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care se așteaptă la o depreciere a lui euro în raport cu dolarul vor vinde euro și vor cumpăra dolari ușori pentru a-i revinde cînd se vor întări și a cîștiga astfel un profit. Ei vor proceda pe dos în cazul anticipării unei aprecieri a monedei europene. În consecință, speculația constituie unul din factorii determinanți ai mișcărilor de capitaluri pe termen scurt, capitaluri aflate într-o permanentă căutare a celor mai rentabile plasamente. Acționînd asupra mișcărilor de capitaluri, speculația determină deci, în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
orice, speculația se bazează pe maniera în care agenții anticipează evoluția ratelor de schimb. Este suficient ca agenții să se aștepte la o depreciere a unei monede pentru ca vînzările lor masive din această monedă să provoace deprecierea. Aceste fenomene de anticipări autorealizatoare se văd amplificate prin comportamentele mimetice ce caracterizează o piață, unde fiecare intervenient știe, în fiecare moment, consultînd ecranele, în ce direcție își orientează ceilalți agenți operațiunile. Deci ratele de schimb pot varia diferit și mult mai puternic decît
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a acestora, ceea ce poate justifica o politică durabilă de intervenție și de coordonare a deciziilor privind veniturile, pentru descurajarea tendințelor de creștere a inflației prin costuri, în special prin salarii. Pe de altă parte, poate fi vorba de a descuraja anticipările inflaționiste, ceea ce poate justifica o politică temporară de control al veniturilor ca un complement al moderării cererii, pentru obținerea unui efect dezinflaționist. Keynesienii preconizează o astfel de politică, în perioade de subocupare, pentru a combate inflația. Rigoarea salarială poate contribui
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
informația astfel încît prețurile încep să crească, deci și inflația (va menține stabil cursul de schimb, dar va duce prețurile interne în sus), de asemenea și dobînda va urma trendulcare nu a mai putut fi menținută atît de scăzută din cauza anticipărilor băncilor legate de creșterea inflației și spolierea veniturilor. Piața intervine la un moment dat, bulele create artificial prin expansiunea creditului se sparg (a se vedea bula imobiliară din România), iar crizele și recesiunile vor bîntui perioade mai scurte sau mai
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
negative privind veniturile celorlalți parteneri din lanțul trofic al unei afaceri (populație, stat, firme). Deja oamenii s-au obișnuit ca la orice majorare de taxe și impozite o serie întreagă de bunuri și servicii să se scumpească (ceea ce se cheamă anticipări raționale), fapt care va conduce la majorarea acestora cu mult timp înainte de momentul respectiv, iar consumul (supermarketurile din Iași cu cîteva zile înainte de 1 iulie, erau arhipline) pe termen scurt să explodeze! Concepte de bază: * capital; * determinante spiritual-religioase ale capitalismului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
an la altul. Aceasta se explică prin doi factori: 1) un anumit număr de operațiuni cu capital (spre exemplu, cumpărarea de valori mobiliare) sînt extrem de volatile, deoarece reflectă reacții ale unor factori instabili, precum diferențialul ratelor dobînzii, evoluțiile bursiere și anticipările în privința ratelor de schimb; 2) evoluțiile voluntariste ce pot afecta anumite operațiuni, spre exemplu politica ratei dobînzii, sau îndatorarea externă a sectorului public. 18.2. ANALIZA ECONOMICĂ A BALANȚEI DE PLĂȚI 18.2.1. Prezentarea balanței de plăți Din punctul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
vorbesc, trăiesc, acționează în noi. Polifonia revendicată de roman, sau doar subtil declanșată de el, face ca lectura sa să parcurgă un complex proces cognitiv-afectiv, în care textul citit provoacă în egală măsură inte lectul, capacitățile noastre de adaptare, de anticipare, simțul stra tegic, dar și imaginarul, care dezvoltă jocul de rol, călătoria în timp și spațiu, asumarea unei alte identități. Ce căutăm atunci, și ce riscăm, în această experiență, care se poate dovedi destabilizantă pentru cei mai slabi de înger
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
devastatoare a scriitorului repudiat de propriii genitori. Dar, cu siguranță, tot un fragment de text va fi cea mai bună ilustrație a celor spuse și, eventual, o invitație la lectură. Sarcina îndeosebi în ultimele săptămîni fusese pentru tatăl meu o anticipare a voinței mele de a-i încălca teritoriul, de a-i invada obiceiurile, de a-i modifica echilibrul, de a-i polua spațiul vital. Îi anexam liniștea. Eram Anschluss. Mai bine l-aș fi conceput la 187 ani, precum Matusalem
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și devine retoric, asemenea oricărei revoluții literare victorioase"38. Critici avizați ai fenomenului postmodern, precum Steven Best și Douglas Kellner 39, îl amintesc pe pictorul englez John Watkins Chapman drept unul dintre primii care au utilizat termenul și au oferit anticipări ale ideii și terminologiei care își vor fi câștigat consistența mai târziu. Chapman vorbește despre "pictura postmodernă" în jurul anului 1870, bineînțeles, în context estetic-evaluativ, pentru a desemna un tip de pictură care este "mai modernă și avangardistă" decât cea a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pare a introduce linearitatea ca o altă trăsătură dominantă a sa, situația nu este pe deplin predeterminată dintru început; în acest sens, există un număr impresionant de procedee discursive care "maschează" linearitatea discursului, ca digresiunile, revenirile la direcția inițială, jocul anticipărilor (de tipul "vom vedea că...") etc. 3) Discursul este o formă de acțiune. Maingueneau precizează contribuțiile lui Austin și Searle la înțelegerea ideii că orice tip de enunțare constituie un act ce vizează modificarea unei situații. În această perspectivă, enunțurile
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un impas al scriiturii, iar acesta este impasul societății însăși; scriitorii de azi simt acest lucru: pentru ei, căutarea unui non-stil sau a unui stil oral, a unui grad zero sau a unui grad vorbit al scriiturii înseamnă, de fapt, anticiparea unei stări perfect omogene a societății"279. Se observă aici premisa ce subîntinde acest raționament, premisă tradițională conform căreia limbajul oral este originea limbajului scris. Dar presupoziția va fi răsturnată de însuși Barthes în lucrările sale ulterioare; astfel, în Variațiuni
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și având o cultură ale cărei valori sunt considerate dacă nu în plină criză, cel puțin problematice 501. Astfel, o mai bună înțelegere a Europei nu mai poate porni doar de la ea însăși, de la trecutul și cultura sa, ci din "anticiparea parodică" pe care o oferă America, înțeleasă iarăși ca fiind "Lumea Nouă". În tipul de argumentare utilizat de Baudrillard, se observă încă o dată perspectiva sa asupra teoriei aceasta nu își derivă legitimitatea din faptele trecutului, ci din evenimentele viitoare, care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
realității și că ideea poate exista, iar utopia mai poate trăi. Pentru aceasta, susține Baudrillard, trebuie ca teoria să manifeste un "orgoliu" nemăsurat față de viitor, să reprezinte o provocare adusă lumii și să devină un eveniment prin capacitatea sa de anticipare a lucrurilor viitoare (de altfel, despre Baudrillard ca patafizician s-au scris numeroase studii). O singură caracteristică este cu adevărat constitutivă teoriei aceea de a se constitui în "semn fatal", în exagerare a realității ea poate să fie mai seducătoare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cărare", deoarece nu ar fi posibil progresul. În consecință orice lucrare nu are capacitatea de a conduce pregătirea pas cu pas spre un succes asigurat prin ea Însăși, deoarece conține un procent de uzură morală. Ea conține generalizări, concluzii, raționamente, anticipări mai mult sau mai puțin realiste, privind atât conținutul cât si metodica pregătirii. O experiență trecută, poate și trebuie să orienteze activitatea viitoare. Și În materie de gimnastică afirmația „fără trecut prezentul n-ar avea viitor" se aplică În totalitate
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
factorii ofertei agregate, iar În cel de-al doilea context, de factorii cererii agregate. Generatoare de utilități de consum și de capital de producție, cererea globală efectivă este cea care determină agenții economici să producă bunuri materiale și servicii În funcție de anticipările pe care le fac cu privire la vînzarea acestora. Generatoare de venituri de consum, economii și investiții, oferta globală efectivă susține cererea globală efectivă, asigurîndu-i atît utilități necesare, cît și mijloace bănești pentru realizarea lor reală În cadrul tranzacțiilor economice. Creșterea economică prin
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
bunuri de consum antrenează o modificare și mai mare a investițiilor În economie, după care În mod corespunzător sporesc vînzările firmelor. La Început creșterea autonomă a investițiilor este cea care dezvoltă producția și sporește consumul, pentru ca treptat, aceste creșteri Împreună cu anticipările pe care le generează, să contribuie la Încurajarea investițiilor. În același timp, sporurile de venit obținute În urma vînzărilor antrenează o nouă cerere de bunuri de consum care, la rîndul său, determină Întreprinderile implicate să-și restructureze și modernizeze capacitățile de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
factori: deoarece o serie de Întreprinderi au capacități de producție neutilizate sau care dispun de stocuri, există posibilitatea de a răspunde cererii suplimentare apărută pe piață fără a realiza investiții suplimentare; decizia de a investi, la nivel microeconomic, depinde de anticipările Întreprinderilor cu privire la creșterea viitoare a cererii de consum, fapt deosebit de dificil de realizat; chiar dacă capacitățile de producție sunt amortizate, unele pot fi utilizate și după expirarea perioadei normale de funcționare, existănd posibilitatea de sporire a producției chiar fără investiții; producătorii
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
este lăsată să funcționeze În continuare pe cont propriu - sunt realizate investiții pentru Îmbunătățirea capacităților ei tehnologice, manageriale sau financiare. Investițiile realizate de firmele mici și de investitorii individuali În domeniul imobiliar Acest tip de investiție are la bază pura anticipare a unei creșteri a prețurilor terenurilor și imobilelor În străinătate. Deși clasificate drept directe, aceste investiții au mai mult atributele unor investiții de portofoliu. În general expansiunea corporațiilor transnaționale este motivată de ceea ce ele percep a fi În interesul membrilor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]