2,373 matches
-
de unele, remarcabile, creionări. Alt volum, Ideologia naționalistă și „problema evreiască” (1995), apărut întâi în limba engleză, este un eseu despre formele antisemitismului prezent la unii intelectuali în România anilor ’30 ai secolului trecut. După ce încearcă situarea naționalismului și a antisemitismului în istoria modernă a României și în contextul politic al momentului, V. schițează activitatea unor figuri publice care au avut, într-o împrejurare sau alta, atitudini considerate antisemite (Mircea Eliade, Emil Cioran ș.a.). Se ajunge la concluzia că printre intelectualii
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
idee de conștiință națională - în care există, uneori latent, o percepere a evreului ca străin și, în anumite împrejurări, ca dăunător sau periculos - este o caracteristică a majorității”. Lucrarea reprezintă o contribuție originală în dezbaterile ce au ca subiect problema antisemitismului și a holocaustului. Continuând aceste preocupări, V. organizează la Ierusalim, împreună cu Costel Safirman, o serie de conferințe, comunicări și dialoguri, unele publicate în volumul Întâlniri la Ierusalim (2001). SCRIERI: Apariția scriitorului în cultura română, București, 1976; Dicționarul literaturii române de la
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
împreună cu Costel Safirman, o serie de conferințe, comunicări și dialoguri, unele publicate în volumul Întâlniri la Ierusalim (2001). SCRIERI: Apariția scriitorului în cultura română, București, 1976; Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Nationalist Ideology and Antisemitism. The Case of the Romanian Intellectuals in the 1930s, tr. Charles Kormos, Oxford, 1991; ed. (Ideologia naționalistă și „problema evreiască”), București, 1995. Ediții, antologii: D. Teleor, Sonete patriarhale, pref. edit., București, 1981; Mihail Sebastian, Jurnal. 1935-1944, pref. edit., București, 1996
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
scriitorului român, CL, 1977, 5; Florin Faifer, „Apariția scriitorului în cultura română”, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Al. Duțu, „Dicționarul literaturii române”, RL, 1979, 49; Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Z. Ornea, Contenciosul antisemitismului, RL, 1992, 4; Adrian Marino, Post-scriptum la o carte, JL, 1992, 13-14; Mihai Dinu Gheorghiu, „Naționalist Ideology and Antisemitism. The Case of the Romanian Intellectuals in the 1930s”, „Dialog” (Dietzenbach), 1992, 139-141; Mircea Iorgulescu, Ideologie națională și antisemitism, „Dialog”, 1993
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
literaturii române”, RL, 1979, 49; Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Z. Ornea, Contenciosul antisemitismului, RL, 1992, 4; Adrian Marino, Post-scriptum la o carte, JL, 1992, 13-14; Mihai Dinu Gheorghiu, „Naționalist Ideology and Antisemitism. The Case of the Romanian Intellectuals in the 1930s”, „Dialog” (Dietzenbach), 1992, 139-141; Mircea Iorgulescu, Ideologie națională și antisemitism, „Dialog”, 1993, 147-151; Solo Har, Generația confruntărilor, Tel Aviv, 1994, 293-300; Andrei Oișteanu, Infelix culpa: naționalism și antisemitism în România interbelică
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
Ornea, Contenciosul antisemitismului, RL, 1992, 4; Adrian Marino, Post-scriptum la o carte, JL, 1992, 13-14; Mihai Dinu Gheorghiu, „Naționalist Ideology and Antisemitism. The Case of the Romanian Intellectuals in the 1930s”, „Dialog” (Dietzenbach), 1992, 139-141; Mircea Iorgulescu, Ideologie națională și antisemitism, „Dialog”, 1993, 147-151; Solo Har, Generația confruntărilor, Tel Aviv, 1994, 293-300; Andrei Oișteanu, Infelix culpa: naționalism și antisemitism în România interbelică, „22”, 1995, 23, 24; Mircea Handoca, Leon Volovici față cu reacțiunea, JL, 1997, 47-52; Liviu Grăsoiu, „Eu sunt format
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
Naționalist Ideology and Antisemitism. The Case of the Romanian Intellectuals in the 1930s”, „Dialog” (Dietzenbach), 1992, 139-141; Mircea Iorgulescu, Ideologie națională și antisemitism, „Dialog”, 1993, 147-151; Solo Har, Generația confruntărilor, Tel Aviv, 1994, 293-300; Andrei Oișteanu, Infelix culpa: naționalism și antisemitism în România interbelică, „22”, 1995, 23, 24; Mircea Handoca, Leon Volovici față cu reacțiunea, JL, 1997, 47-52; Liviu Grăsoiu, „Eu sunt format în cultura română” (interviu cu Leon Volovici), JL, 2000, 9-12; Mircea Iorgulescu, Evrei români și români evrei, „22
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
selecției naturale, publicate în 1859, el aplică acest principiu nu raselor ci claselor inaugurând un darvinism care nu mai este „biologic” ci „social” și care va determina, după el, victoria finală a proletariatului asupra burgheziei. Fenomenul rasist, și în particular antisemitismul, s-a dezvoltat considerabil la sfârșitul secolului al XIX-lea, când afacerea Dreyfus i-a divizat pe socialiștii francezi: dacă Guesde consideră că, ofițer fiind, Dreyfus ține de burghezie și nu are deci de ce să-l apere, Jaurès consideră, dimpotrivă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
politică generală a PCF* nu abordează deloc problema persecuțiilor antisemite. în afară de aceasta însă, între 1948 și1953, Stalin inițiază în URSS și în democrațiile populare* o companie de epurări îndreptată împotriva evreilor. Ceea ce duce în 1949, la scindarea Ligii Internaționale contra Antisemitismului, comuniștii creând în Franța Mișcarea contra Rasismului, a Antisemitismului și pentru Pace. MRAP este rebotezată în 1977 Mișcarea contra Rasismului și pentru Prietenia între Popoare, într-un context de ostilitate crescândă a mișcării comuniste la adresa Israelului. Demersul comuniștilor chinezi în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
antisemite. în afară de aceasta însă, între 1948 și1953, Stalin inițiază în URSS și în democrațiile populare* o companie de epurări îndreptată împotriva evreilor. Ceea ce duce în 1949, la scindarea Ligii Internaționale contra Antisemitismului, comuniștii creând în Franța Mișcarea contra Rasismului, a Antisemitismului și pentru Pace. MRAP este rebotezată în 1977 Mișcarea contra Rasismului și pentru Prietenia între Popoare, într-un context de ostilitate crescândă a mișcării comuniste la adresa Israelului. Demersul comuniștilor chinezi în operațiunea de „sinizare” a Tibetului* ține de genocid. Această
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ale politicii naziste. Ei sunt asasinați pe loc de către Einsatzgruppen, unități speciale ale poliției naziste. Astfel, la Babi Yar, lângă Kiev, pe 29 și 30 septembrie 1941, sunt masacrați 33.771 de evrei. O parte a populației locale, mânată de antisemitismul conjugat cu respingerea colectivizării* din anii 1930-1933 sau a sovietizării* din 1939-1941, participă uneori la exterminări sau chiar se dedau la pogromuri la incitarea agenților naziști - ca cel din satul polonez Jedwabne, pe 10 iulie 1941. Totuși, ostilitatea față de naziști
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
agricolă evreiască în Extremul Orient și ca urmare, predecretul din 7 mai 1934, este înființată regiunea autonomă evreiască Birobidjan. Această politică implică și korenizația, adică indigenizarea. Puterea combate iudaismul, sionismul, ebraica - limbă considerată ca fiind a burgheziei, spre deosebire de idiș -, dar antisemitismul face chiar obiectul unei condamnări oficiale. între 1924 și 1931, numărul școlilor de stat cu limba de predare idiș crește, în Ucraina și în Bielorusia, de la 400 la 1.100, înregistrându-se 130.000 de elevi, fapt care necesită publicarea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în 1939, decât cu 18.000 de evrei, adică abia de 10% din ansamblul populației evreiești din URSS. începând din 1932, clauza nr. 5 din pașaportul intern, privitoare la naționalitate, desemnează ca „evreu” doar persoana născută din ambii părinți evrei. Antisemitismul persistă și în timpul Marii Terori*, evreii plătind un greu tribut pentru prezența lor în aparatul de stat: în momentul reorganizării corpului diplomatic, efectuată în 1939 sub supravegherea lui Molotov, reprezentarea lor scade până la 2%. Sunt afectate atât fostele cadre ale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
din Polonia -, refugiați în URSS în 1939 pentru a scăpa de naziști: Erlich se spânzură în celula sa de la Lubianka, pe 15 mai 1942, iar Alter este executat tot acolo pe 17 februarie 1943. în paralel, se dezvoltă un nou antisemitism, cu caracter statal, care se manifestă mai întâi în cultură. în numele ruso-centrismului oficial, puterea decide „să ia măsuri pentru formarea și promovarea cadrelor rusești”, eliminându-i deci pe evrei din conservatoarele din Moscova și din Leningrad, din redacțiile ziarelor etc.
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ONU, URSS susține crearea statului Israel. și, pe 4 octombrie 1947, cu ocazia sărbătorii Rosh Hashana, 10.000 de persoane se adună în fața marii sinagogi din Moscova pentru a onora prezența Goldei Meir, prima ambasadoare a Israelului în URSS. Un antisemitism de stat Dar schimbările din politica internă - Stalin reia cu o mână de fier controlul societății -, ca și întorsătura geopolitică provocată de începutul Războiului Rece* pun capăt „politicii morcovului și a bâtei”. în noiembrie 1948, Comitetul Evreiesc Antifascist este dizolvat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
W. Gomulka, se orientează spre o formă de național-comunism; pare stabil și acceptat de populație. Este, însă, zguduit de o serie de crize, provocate de grave dificultăți economice și, deopotrivă, de contestarea studențească din 1968 - „durii” regimului uzând atunci de antisemitism, sub pretextul antisionismului. în 1975, votarea unei noi Constituții ce-și afirmă legăturile nedezmințite cu URSS provoacă o adâncă emoție. Revoltele muncitorești din porturile Mării Baltice, în 1970, apoi cele de la Radom, Ursus și Plock, în 1976, subliniază ilegitimitatea regimului în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Lupta Muncitorească lupta pentru pace M Magadan Magyar Kommunista Munkáspárt Mai-68 Mâna de lucru imigrată (MOI) maoism marxism Marxist Official Irish Republican Army Memorial MIR (vezi Mișcarea stângii revoluționare) MGB Mișcarea Creștină pentru Eliberare mișcarea comunistă internațională Mișcarea contra Rasismului, Antisemitismului și pentru Pace Mișcarea contra Rasismului și pentru Prietenia între Popoare (vezi MRAP) Mișcarea Stângii Revoluționare Mișcarea pentru Pace Mișcarea Soțiilor Mișcarea Forțelor Armate Mișcarea de Nealiniere (MNA) Mișcarea de la 22 martie Mișcarea de la 26 iulie Mișcarea Marxistă de la 19
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a teoriei „personalității autoritare”. Conform susținătorilor ei (Adorno, Frenkel-Brunswik etc.), subiecții rasiști „posedă trăsături psihologice «stabilizate», reperate prin chestionare, interviuri și teste de personalitate” (Lemaine și Ben Brika, 1994, p. 198). Presupusa personalitate rasistă este alcătuită din elemente diverse: etnocentrism, antisemitism, „fascism”, conservatorism, stil cognitiv rigid („gândire În clișee”, ceea ce presupune că diferitele prejudecăți sunt legate Între ele) etc. Personalitatea autoritară și așa-numitapersonalitate „antidemocratică”, aproximativ asimilate una cu cealaltă, sunt puternic corelate cu etnocentrismul. Aceste trăsături de personalitate provin dintr-o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pakistanezii sau țiganii, dar și multe altele, supraviețuiesc ca diaspora dispersării propriei etnii și exilului lor, În ciuda unei atitudini ostile destul de generalizate, uneori crudă și inumană față de ele din motive diverse și adesea neîntemeiate, printre care se numără și un antisemitism multisecular. Altele, dimpotrivă (republicanii spanioli, italienii, portughezii, polonezii din Franța), se diluează În mulțimea de emigranți și, după o fază de integrare care durează În general una sau două generații (În cursul căreia mica lor comunitate de origine joacă rolul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rol remarcabil pe plan internațional (aviz și consiliere pentru guvern, cooperare cu marile instituții internaționale și cu organizațiile neguvernamentale). Să menționăm și alte structuri care acționează Împotriva acestui flagel: Comitetul european pentru prevenirea torturii, Curtea Penală, Liga Împotriva rasismului și antisemitismului, fără a mai pomeni numeroasele asociații umanitare și de caritate. În sfârșit, să semnalăm și organizarea Celei de-a treia conferințe mondiale Împotriva rasismului și a discriminărilor, la Durban, În Africa de Sud, din 31 august-8 septembrie 2001, la care au participat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
2001: 68% dintre actele de violență (altele decât cele antisemite, adică 26 din 38) și 63% dintre amenințări (103 din 163 Înregistrate) s-au produs Între lunile septembrie și decembrie ale acestui an de referință. Situația este aceeași În cazul antisemitismului: 59% dintre violențe (17 din 29) și 46% dintre amenințări (79 din 171) s-au Înregistrat tot În ultimele patru luni ale anului menționat. Primele două grupuri victime ale discriminării În Franța sunt evreii și imigranții din Maghreb (CNCDH, op. cit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe care autorii Îl numesc „atribuire categorială”. Identitatea etnică nu este niciodată strict endogenă: ea se construiește În relația dintre categorisirea de către ceilalți (aceasta nu este Însă suficientă, cum credea Sartre, care considera că identitatea evreiască este produsă doar de antisemitism) și identificarea cu un grup anume. Cel de-al doilea element, noțiunea de frontieră (sau de limită): pe de o parte, nu poate să existe o identitate etnică fără o separare față de non-membri, fără referința la o alteritate, iar pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ține seama decât de eradicarea fizică și intenționată a unei „etnii”. Introducerea genocidului În dreptul internațional După preluarea puterii de către naziști În 1933, Raphael Lemkin, jurist american de origine poloneză, Încearcă să obțină calificarea și condamnarea printr-o convenție internațională a antisemitismului hitlerist și, dincolo de acest caz particular, a tuturor Încercărilor de distrugere a unor grupuri etnice, religioase sau de altă natură. Într-o lucrare publicată În 1944 (Axis Rule in Occupied Europe), el a creat termenul de „genocid” (titlul capitolului IX
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de naționalismul șovin clasic, ci un fel de „națiune În națiune”, o comunitate minoritară despre care se presupune că este neasimilabilă și periculoasă pentru societatea percepută ca majoritară și normală. La fel ca anti-negrismul rasial În stil american sau ca antisemitismul rasial În stil european din ultima treime a secolului al XIX-lea, răul numit „rasism anti-imigranți” se prezintă ca o heterofobie internă și selectivă, dar, spre deosebire de cele două „isme” anterioare, nu funcționează pe baza ideii de rasă, și nici pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
califică pe Jacques Chirac drept „șobolan urlător” și „proxenet al lui Saddam”, iar un alt ziar Îl numește pe Dominique de Villepin „oleaginos”. Anatema se transformă În injurii rasiste atunci când un organ de presă neoconservator Îi acuză pe francezi de „antisemitism” (Le Monde, 12 februarie 2003, pp. 3 și 16). Bineînțeles, nu este vorba decât despre niște reacții temperamentale, prietenia franco-americană având În urmă mai bine de două secole și jumătate de istorie comună. În Franța, Jean-Francois Revel, În L’Obsession
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]