15,686 matches
-
servi de normă pentru toți cari ar voi să cerceteze cestiuni asemănătoare celei de față. [1 noiembrie 1876] {EminescuOpIX 245} STRADELE ["ÎN EPOCA PREISTORICĂ... "] În epoca preistorică existau într-adevăr sate de locuințe palustre, dar nu credem că d. Gafencu, antreprenorul curățirei stradelor, are de gând a lăsa în grija cerului prefacerea Iașilor în oraș palustru. De când a 'nceput a cădea omăt și a se topi prin gradul mic de temperatură a aerului atmosferic, am ajuns de a avea nevoie de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
avea nevoie de catalici pentru a pătrunde prin râurile, lacurile și toate formațiunile idrografice în mic pe care le prezintează stradele iubitului nostru oraș. Atragem atenția onor. Primării asupra acestui inconvenient și sperăm că va binevoi a trezi pe d. antreprenor din nepăsarea sa față cu idrografia aplicată, a stradelor noastre. [3 noiembrie 1876] MOZAICUL AUSTRIAC ȘI TRIBUNALELE ROMÎNE Se știe că agențiile consulare din Orient, în care ne aflăm și noi, au prerogative cu totul escepționale, neutralizate întrucîtva în vremea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sus s-a restabilit deja, încît grânele țării de sus nu vor întîrzia a se prezenta pe piața Iașilor. În privirea scumpirii pînii mai aflam un detaliu, pe care deocamdată îl comunicăm sub toată rezerva cuvenită. D. Lottringer, asociat cu antreprenorii ruși, nedispuind de provizii de făină, nici de pitării, și-a luat libertatea a cumpăra o cuantitate de pîne din piață, dând de fiecare ocă cinci bani mai mult. Din cauza asta pînea nu numai că s-a scumpit la moment
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dintre sârbi și turci. D-sa, despre care putem presupune că cunoaște împrejurările Turciei, scrie în "Romînul" următoarea notiță asupra lui Mehmed-Ali, generalisimul turcesc. [29 iulie 1877] CIUDATĂ BUNĂVOINȚĂ Comitetul central al doamnelor din Iași publică următoarele: Domnul Otto Max, antreprenorul grădinei Chateau-aux-fleurs, luând de la d-na membră Nathalia Soutzo 100 bilete de loterie, arangiată în folosul ostașilor români răniți, după un interval de opt zile a vândut numai un singur bilet, iar restul l-a înapoiat d-nei membre Nathalia Soutzo
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Nathalia Soutzo 100 bilete de loterie, arangiată în folosul ostașilor români răniți, după un interval de opt zile a vândut numai un singur bilet, iar restul l-a înapoiat d-nei membre Nathalia Soutzo. Se mai adauge că tot numitul domn antreprenor, dând o reprezentațiune în grădina sa, au trimis oamenii săi de au lipit afișul privitor la reprezentațiune peste afișurile comitetului care anunțau tombola destinată pentru ostașii români răniți. Această singulară bunăvoință din partea d-lui Otto Max atât în privința biletelor cât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
speciale”, iar încărcătura, adică greutatea ce o putea suporta, „se va calcula la două convoaie de camioane de 12 tone presupuse continuu pe toată lungimea podului”. Inginerul constructor se numea Russu Edgar și era angajatul Serviciului Tehnic al județului Tecuci. Antreprenor al lucrării semnează arhitect N. Dobrescu. Recepția podului construit s-a făcut pe data de 30 mai 1932, iar costul său s-a ridicat la suma de 1.600.000 lei, sumă foarte mare pentru vremea aceea. Construcția fiind cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de 1.600.000 lei, sumă foarte mare pentru vremea aceea. Construcția fiind cu mult înălțată față de nivelul solului, s-au ridicat două rampe de pământ cu preț „în deviz de 19.136 lei, plus 13.960 lei plata, arhitectului antreprenor”. Deși supus unui trafic intens, datorat transportului de balast din cariera Condrea către diferite zone ani în șir, lucrarea a rezistat până în 1960, când podul a fost demolat (deși mai putea fi folosit), fiind înlocuit cu altul tot de lemn
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la totalul de 1.522 lei și 24 parale (1 leu = 40 parale), sumă exclusivă din sama lui Grigoraș Bute, în care nu sunt incluse toate materialele cumpărate și nici toate lucrările efectuate, căci altele au fost în seama vreunui antreprenor sau vătaf nemenționat în sămile din condicile existente, respectiv păstrate. Dar, și din cifrele, și materialele specificate mai sus rezultă lămurit că este vorba de construirea din nou a unei biserici din cărămidă, făcută din banii lui Gavril Conachi la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fond Curtea de Apel, ds. 42/1884, dosar rezultat în urma unui proces purtat între Alec Botez (Botezatu) și enoriașii umbrăreșteni, învinuiți că nu i-au achitat lui Alec Botezatu întreaga sumă cu care s-au angajat când l-au tocmit antreprenor al lucrării. Pentru o mai deplină edificare, reproducem câteva fragmente din actele de la dosar. Avocatul antreprenorului, Pătărlăngeanu din Tecuci, în pledoaria sa la proces arată că „între client și pârâți a intervenit un contract cu data 28 ianuarie 1881, prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Botezatu) și enoriașii umbrăreșteni, învinuiți că nu i-au achitat lui Alec Botezatu întreaga sumă cu care s-au angajat când l-au tocmit antreprenor al lucrării. Pentru o mai deplină edificare, reproducem câteva fragmente din actele de la dosar. Avocatul antreprenorului, Pătărlăngeanu din Tecuci, în pledoaria sa la proces arată că „între client și pârâți a intervenit un contract cu data 28 ianuarie 1881, prin care clientul își ia anganjamentul a construi o biserică în com. Umbrărești, iar pârâții s-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
galbeni, plată care a convenit a se face rânduri-rânduri, primind două sute galbeni” imediat, urmând ca până la 15 august să-i mai dea 500 galbeni și la sfârșitul lucrării restul de 300. Locuitorii n-ar fi respectat termenul de 15 august, antreprenorul s-ar fi împrumutat cu dobândă și „au început construirea bisericii la timp”, că locuitorii au promis „să care material”, dar n-au făcut acest lucru și că ar trebui să-i plătească daune după cum urmează: 2.800 franci din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
promis „să care material”, dar n-au făcut acest lucru și că ar trebui să-i plătească daune după cum urmează: 2.800 franci din angajamentul neachitat; 1.000 franci daune și alte cheltuieli. E limpede că Alec Botezatu a fost antreprenor angajat de locuitori să se ocupe de construirea bisericii, iar nu ctitor. Oamenii însă nu au știut să facă deosebirea între cele două noțiuni, iar când au fost întrebați, mai târziu, cine a fost ctitor, ei au răspuns că Alec
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apărută În 1755<footnote Cantillon Richard, Essai sur la Nature du Commerce en General (a se vedea Blaug Mark, Teoria economică În perspectivă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992, pp. 54-55). footnote> (dar scrisă În 1720), a menționat (primul) rolul antreprenorilor care, dispunând de avantajul unor disproporții Între cerere și ofertă pe piață, cumpărând mai ieftin și vânzând mai scump, obțin profit (adaugă valoarea). Această idee, deosebit de valoroasă, nu a fost luată În considerare nici de A. Smith, nici de K.
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ofertă pe piață, cumpărând mai ieftin și vânzând mai scump, obțin profit (adaugă valoarea). Această idee, deosebit de valoroasă, nu a fost luată În considerare nici de A. Smith, nici de K. Marx, care au, confundat funcțiile capitalismului cu cele ale antreprenorului”<footnote Blaug Mark, op. cit., p. 495. footnote>. Cel care a dat o „teorie” asupra muncii neproductive depuse În servicii a fost Adam Smith (1723-1790). Smith extinde conceptul de „factor de producție” la muncă, pământ, capital. În lucrarea sa de bază
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de management pe care i-a avut SUA, Peter Drucker, consideră că inovarea este instrumentul specific al unui manager întreprinzător, mijlocul prin care el exploatează schimbarea ca o ocazie pentru diferite afaceri sau diferite servicii. Inovarea este instrumentul specific al antreprenorilor, mijlocul prin care aceștia folosesc schimbarea ca o oportunitate pentru o afacere sau un serviciu nou. Poate să fie prezentată ca disciplină, poate fi învățată, poate fi pusă în practică<footnote Drucker, P., Innovation and Entrepreneurship, Harper & Row, New York, 1985
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
din cercetători implicați în aplicarea noilor concepte, modele și instrumente pe care le dezvoltă, precum și universități care concep programele lor educaționale orientate spre formarea noilor competențe ale viitorilor absolvenți. A doua categorie este constituită din factori de decizie din industrie (antreprenori, investitori, manageri executivi). A treia categorie este formată din factorii de decizie din instituțiile legislative și executive ale statului, ce reglează în mod legal condițiile pentru funcționarea industriei, centrelor de cercetare și universităților, alocă fonduri publice pentru cercetare-dezvoltare și pentru
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
prea în vârstă - aproape douăzeci și cinci de ani - și prea global ca să fie relevant pentru majoritatea afacerilor, se autosusține. Nu puteți găsi un model mai bun pentru reclamele dumneavoastră. A început, așa cum o fac multe afaceri, din invidie. În 1978, câțiva antreprenori suedezi au hotărât că, dacă finlandezii pot să vândă votcă americanilor, o pot face și suedezii. Trei ani mai târziu, antreprenorii le-au cerut celor de la TBWA1 din New York să lanseze noua lor votcă. Au primit această sarcină două persoane
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
un model mai bun pentru reclamele dumneavoastră. A început, așa cum o fac multe afaceri, din invidie. În 1978, câțiva antreprenori suedezi au hotărât că, dacă finlandezii pot să vândă votcă americanilor, o pot face și suedezii. Trei ani mai târziu, antreprenorii le-au cerut celor de la TBWA1 din New York să lanseze noua lor votcă. Au primit această sarcină două persoane destul de neexperimentate: Geoff Hayes, un scriitor din Africa de Sud, și Graham Turner, director artistic din Anglia. Echipa a conceput rapid două campanii
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
mai memorabile nume există; trebuie doar să căutați pentru a le găsi. Π Pentru a găsi un nume neobișnuit, luați primul set de nume și asociați-le liber. Frapați-vă și dumneavoastră clienții tc " Frapați‑vă și dumneavoastră clienții " Un antreprenor a deschis de curând un club de creație și a fost încântat de numele acestuia: Viteză. Dar, chiar dacă numele este scurt și nu foarte des folosit, valorează puțin, în special pentru că nu se imprimă bine. Nu ținem minte „Viteză”. De ce
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
dumneavoastră specifice”. Aceasta sugerează că puține firme înțeleg de ce clienții îi apreciază pe cei care îi ascultă. Nu pentru că le cresc șansele de a obține o soluție mai bună. Trei studii din ultimii cincisprezece ani - derulate de cel mai mare antreprenor comercial național, de clienții marilor firme de avocatură și de Forumul VIP - demonstrează că un client nu cumpără soluții. În fiecare studiu, „amabilitate la telefon” și „interesul sincer pentru dezvoltarea unei relații pe termen lung” au fost mult mai importante
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
Introducerea unei economii de piață este, din punct de vedere tehnic, mai dificilă și se supune unor condiții economice necesare, dar nu și suficiente pentru că aceasta impune precondiții de ordin cultural, de modificare a valorilor, mentalităților și atitudinilor, atît la antreprenorii potențiali, cît și la muncitori. O adevărată revoluție continuă să se deruleze sub ochii noștri: ea atinge politicul, socialul, economicul și culturalul; este tranziția despre care știm încotro vrea să se îndrepte, dar nu știm cu ce va începe. Nu
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
fapt ceea ce face constructivismul este o simplă catalogare o categorizare ce este prin ea însăși o esențializare. În acest sens, postmoderniștii apreciază că trebuie accentuată importanța variației nu numai între categorii, ci și în interiorul lor, pentru că a spune de exemplu "antreprenor român" sau "român ortodox" pe lângă faptul că arată că "român" nu e o categorie omogenă, impune totodată, prin recategorizare, o logică esențialistă. (vezi Cerulo, 1997:391-2). Altfel spus, realitățile sociale sau categoriile sociale, chiar dacă sunt construite, și maleabile, au la
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în Statele Unite, oferă soluții convenabile pentru viitorii moștenitori. Dar lucrurile pot fi diferite în cazul noilor patroni, cărora tocmai le-a reușit o intrare excepțională în lumea afacerilor. Reușita poate fi independentă de nivelul școlar: absolvenți de liceu sau chiar antreprenori fără diplomă de bacalaureat pot aduna în câțiva ani averi considerabile, dând o lovitură în domeniul industrial sau financiar. Copiii lor însă intră în studii de lungă durată și de nivel înalt, ceea ce face parte din strategiile de pătrundere în
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
cosmopolitismul afacerilor. Istoria fiecărei întreprinderi, a fiecărei firme, ar pune probabil în evidență această logică care vrea ca dezvoltarea cifrei de afaceri să fie rapid însoțită de o depășire a frontierelor naționale. O anchetă pe lângă un număr de patroni recenți, antreprenori de primă generație, care au acumulat averi considerabile în câteva decenii, subliniază foarte bine caracterul ineluctabil al acestei internaționalizări [Pinçon, Pinçon-Charlot, 1999]. O societate capitalistă care prosperă reproduce astfel propensiunea capitalismului triumfător în extinderea mondializării, în exercitarea puterii sale asupra
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
poziții. Nu pe religie. Fractura între vechii și noii îmbogățiți Capitalul social este esențial în acumularea și gestionarea celorlalte capitaluri. Altfel spus, nu poți rămâne bogat de unul singur mult timp. Dar acest capital social cere timp. Or, noul îmbogățit, antreprenorul de dată recentă care tocmai a făcut o avere profesională importantă într-o singură generație, dacă provine dintr-un mediu social modest sau din mica burghezie înstărită, fiind încă departe de a putea accede la fastul vieții mondene, își va
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]